Haosul pensiilor înainte de alegeri. Ce soluții practice au pensionarii nemulțumiți de recalculare
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Recalcularea pensiilor în prag de alegeri parlamentare și prezidențiale a creat pentru mulți pensionari haos și nervi. Pentru alții, a fost bucuria unor bani în plus, la niște pensii și așa foarte mici. Pentru decidenții politici, această măsură înseamnă un mers pe muchie de cuțit electoral, dar și punerea sub presiune a bugetului.
O parte dintre pensionari au primit deja pensiile mărite, iar această primă etapă a recalculării ar urma să se încheie pe 11-12 septembrie, când vor fi în plată toate deciziile de majorare a pensiilor – atât cele care se primesc prin poștă, cât și cele care sunt virate pe card.
O a doua etapă a recalculării, numită și „mica recalculare”, a început la 1 septembrie și va dura șase luni. Va include veniturile nepermanente, care vor spori șansa unei pensii mai mari.
Recalcularea pensiilor a generat haos și multe controverse.
În cifre, această „revoluție” a pensiilor a însemnat că, din cele 4,6 milioane de pensionari, peste 3,8 milioane (reprezentând circa 82%) au avut pensii majorate de la 1 septembrie. Potrivit Ministerului Muncii, pensiile au crescut în medie cu 622 de lei, adică cu circa 27%.
Pentru alți aproape 600.000 de pensionari, pensiile vor crește odată cu indexarea de la 1 ianuarie 2025. De indexare vor beneficia în plus și cei ale căror pensii au fost majorate de la 1 septembrie 2024.
Tot din calculele ministerului Muncii, reiese că restul de 200.000 de persoane, adică circa 4,4% din totalul pensionarilor, vor avea pensiile înghețate până se realizează echitatea – adică până când cei cu pensii mici, dar cu aceeași bază de contributivitate, îi vor ajunge din urmă.
Explicația este că aceste pensii au fost mai mari, fiindcă au beneficiat de legi favorabile în momentul pensionării, fără a fi susținute însă de anii de contributivitate.
Ideea de reparație socială și echitate socială nu este bine înțeleasă, pentru că echitatea nu înseamnă egalitate”.
În opinia lui Aurelian Dochia, noua lege încearcă să pună ordine și să stabilească mecanisme mai clare în acordarea pensiilor, iar faptul că elementul care contează cel mai mult este contributivitatea va ajuta sistemul de pensii pe termen lung.
Citește și: Cum arată radiografia sistemului de pensii și de ce salvarea e individuală
„Mi se pare că este o soluție corectă, pentru că au fost momente în care s-a ieșit la pensie cu niște pensii în condiții speciale. Erau niște coeficienți acordați și schimbați de la an la an, așa că, dacă aveai norocul să ieși într-un an cu condiții favorabile, primeai o pensie mai mare decât o persoană cu aceeași vechime, cu aceleași salarii, care ieșea cu o pensie mai mică. Și asta era una dintre problemele majore, generatoare de inechitate. Noul mecanism de calcul încearcă să rezolve tocmai aceste inechități”, mai explică Aurelian Dochia.
În opinia lui, cei care vor avea pensiile înghețate nu vor sta foarte mult timp așa. „Probabil, în maximum doi ani se va rezolva, adică cei cu pensii mici îi vor ajunge din urmă pe cei ale căror pensii rămân înghețate”, mai spune analistul economic.
Nicio pensie nu scade, de fapt
În practică, au existat mulți pensionari ale căror decizii de recalculare au arătat sume mai mici decât pensiile pe care le primeau lună de lună. Oamenii s-au speriat că vor încasa bani mai puțini.
Totuși, autoritățile au anunțat că nicio pensie aflată în plată nu scade. Ele pot doar crește, pentru că în lege este menționat că se va beneficia de cuantumul mai favorabil, adică de valoarea mai mare.
Nici cei care au primit mai mulți bani la pensie nu au fost toți mulțumiți. Fie din cauză că unele date au fost introduse eronat față de decizia inițială de pensionare, fie pentru că unele persoane au lucrat și după ce s-au pensionat, fie pentru că au existat diferențe în ceea ce privește stagiile de contributivitate.
Legea nouă a adus în plus, ca noutate, punctele de stabilitate. Toți anii lucrați în plus peste cei 25 de ani obligatorii, pentru care există contributivitate, primesc un punctaj, și prin urmare, sunt alocați mai mulți bani la pensie.
Însă, s-a întâmplat ca unele calcule să fie eronate, ceea ce i-a făcut pe pensionarii nemulțumiți să se înarmeze cu hârtie și pix pentru a-și calcula singuri ceea ce li se cuvine la pensie, potrivit noii legi. Apoi, s-au îndreptat spre casele de pensii, pentru lămuriri.
Ce faceți dacă vi se pare că pensia e calculată greșit: casa de pensii vs instanță
Pe decizia de recalculare a pensiei este menționat că în cazul unor neconcordanțe aceasta poate fi contestată în instanță, în 45 de zile de la comunicare. Autoritățile i-au îndemnat însă pe cetățeni să meargă mai întâi la casele de pensii. Acest lucru ar anula însă fereastra de timp în care ai dreptul să contești în instanță.
Și de aici, s-a creat o altă confuzie: unde să mergi mai întâi – la casa de pensii sau la judecător?
Avocata Magda Volonciu, specializată în dreptul muncii și pensii și Managing Partner Volonciu&Asociații, a explicat pentru Panorama că volumul de muncă foarte mare la care au fost supuși angajații caselor de pensii în această perioadă poate justifica apariția unor erori în deciziile de recalculare.
Pentru pensionarii care se află în această situație, avocata spune că ar fi bine să meargă mai întâi la casa de pensii, să le atragă atenția asupra erorilor și să ceară recalcularea.
Totodată, spune ea, „nu aș risca să las descoperit termenul oferit de lege ca să pot contesta decizia”.
Practic, sfatul avocatei ar fi ca pensionarii să încerce să meargă în paralel cu cele două demersuri.
În primul rând, să ajungă și la casa de pensii pentru a cere o recalculare, ținând cont de faptul că răspunsul durează și el 45 de zile din momentul în care a fost depusă cererea la casa de pensii. În paralel, să încerce să se și încadreze în termenul de 45 de zile înscris pe decizia de recalculare, pentru a merge în instanță și a soluționa mai rapid cauza.
Scenariul ideal este să vină casa de pensii și să îi spună pensionarului „ai dreptate” și atunci să se facă renunțarea la judecată”.
Dar până aici, mai e nevoie de alte calcule. Pentru a ajunge în instanță, pensionarii au nevoie de un avocat, iar pentru el trebuie să scoată bani din buzunar.
Potrivit datelor din piață, în București, costul reprezentării în instanță pentru așa ceva este de aproximativ 1.500-1.800 de lei. De aceea, este important ca înainte de a porni o acțiune în instanță, fiecare să își facă foarte bine calculele înainte.
În plus, avocata Magda Volonciu mai atrage atenția că, în cazul în care vor fi multe procese, există riscul ca instanțele specializate în astfel de cauze să se aglomereze și să crească durata procesului, deci și termenul unei decizii definitive să se prelungească.
Totuși, subliniază avocata, nu există riscul ca pe perioada procesului, pensionarul să nu își încaseze deloc pensia.
Până pe 3 septembrie, casele de pensii au primit peste 62.000 de cereri din partea pensionarilor. Procentual, este un număr foarte mic, raportat la totalul pensionarilor. Dintre acestea, majoritatea – peste 49.000 – au fost cereri de lămurire, după cum a precizat directorul Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu.
El a anunțat că doar pentru 2.800 dintre cazuri se vor face revizuiri și recalculări.
Reversul medaliei. Creșterea pensiilor, bomba cu ceas din economia românească
Dincolo de haos și nemulțumiri, cert este că toate aceste recalculări și majorări de pensii adâncesc gaura bugetară. Faptul că pragul de impozitare a pensiilor a crescut de la 2.000 de lei la 3.000 de lei, de la 1 octombrie, a mai însemnat alte 662 de milioane de lei în minus la buget. Anual, creșterea pensiilor va însemna peste 28 de miliarde de lei (peste 5,6 miliarde euro).
Puse cap la cap, măririle de pensii sunt o bombă cu ceas pentru economia autohtonă, care se va detona în anii următori.
„Toată lumea încearcă să speculeze politic înaintea alegerilor, când găsești un subiect cu care să trezești indignarea și cauți o parte din populație care să te susțină, dar calculele sunt mai complicate. Impactul bugetar știm că este semnificativ, având în vedere că situația economică a devenit mai tulbure în ultima vreme. Anul 2024 nu e nici pe departe în parametrii așteptați inițial, e bine sa fim prudenți și declarațiile acestea cu lupta pentru echitate și condiții bune de viață pentru toată lumea, să le încadrăm în ce avem”, argumentează Aurelian Dochia.
Creșterea economică a României nu este cea anticipată. De altfel, recent, ING Bank a redus previziunea de creștere economică de la 2% la 1,3% pentru 2024. Deși consumul privat și investițiile au fost din nou motoare puternice pentru creșterea PIB, economia nu reușește să stăvilească importurile, ceea ce influențează creșterea.
Odată cu intrarea în plată a pensiilor recalculate, deficitul bugetar se îndreaptă spre 8% din PIB, mult peste ținta de 5%, asumată de Guvern.
România avea cea mai mare inflație din UE, de 5,42% în luna iulie, mult peste media europeană, iar datoria publică a trecut de 52% din PIB. Mediul de afaceri se teme de un 2025 în care vor crește taxele și impozitele, pentru ca gaura bugetară să nu fie acoperită doar cu împrumuturi.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
