OPEN MINDS

Ce pericole pasc economia României în super-anul electoral 2024 și de unde poate veni salvarea

Computer Hope Guy
Banii europeni reprezintă, în continuare, o salvare pentru economia autohtonă. Foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Anul 2024 a venit în România cu o serie de provocări pentru economie: cheltuieli suplimentare cu pensiile, protestele fermierilor și transportatorilor care au forțat Guvernul să mai bage mâna în buzunarul deja peticit, dar și efectele reformelor fiscale adoptate la final de 2023, prin care statul speră aducerea mai multor fonduri la buget, dar care au pus pe jar companiile.

Peste toate, se suprapun multiplele runde de alegeri din acest an, care sporesc teama mediului privat că vor exista derapaje economice din partea guvernului. Evoluțiile economice ale României sunt atent monitorizate și de instituțiile financiare internaționale – o delegație a Fondului Monetar Internațional se află la București, pentru a vedea cu ochii ei în ce direcție economică ne îndreptăm.

Alexandra Smedoiu, președintă CFA România:

  1. Deficitul bugetar ridicat și nerealizarea consolidării fiscale sunt principalele riscuri pentru economia României în 2024. Practic, veniturile insuficiente la bugetul de stat determină o tăiere a investițiilor statului și o nevoie de taxare mai mare, iar presiunile prociclice din anul electoral complică și ele ecuația. 
  2. Fondurile europene rămân salvarea României într-un an electoral complicat, care pune presiune pe calculele economice.
  3. Motivul pentru care nu suntem încă penalizați de creditorii internaționali, ceea ce ar face ca împrumuturile României să fie mai scumpe, este acela că procentul datoriei publice raportate la PIB este deocamdată mai mic față de alte state europene.
  4. Măsurile fiscale, adoptate de Guvern la finalul lui 2023 ar avea un impact de circa 1% din PIB în 2024. Efectele măsurilor de taxare a companiilor se vor simți pe termen lung, iar primele calcule concrete se vor vedea la publicarea rezultatelor financiare.   
  5. Leul va pierde teren în fața monedei europene în acest an. Un euro va sări de pragul psihologic de 5 lei, potrivit estimărilor. Cu toate acestea, fluctuațiile nu vor fi extrem de mari.

Și așa, România este încă din 2020 în procedură de deficit excesiv, iar anul trecut rămăsese singura țară din UE în această situație. În 2023, deficitul bugetar s-a apropiat de 6% din PIB. 

Datoriile altor șase state din zona euro depășesc, ca procent din PIB, pragul de 100%. La finalul lunii septembrie 2023, cele mai mari datorii raportate la PIB erau în: Grecia (165,5%), Italia (140,6%) și Franța (111,9%). Spre comparație, datoria publică guvernamentală a României înregistra, la finalul aceleiași perioade, 48,9%. Statele europene ar trebui să aibă un deficit public care să nu depășească 3% din PIB și o datorie publică care să nu fie mai mare de 60% din PIB. 

În acest context, am întrebat-o pe Alexandra Smedoiu, președinta CFA România, asociația analiștilor financiari certificați internațional, la ce să ne așteptăm în acest an cu atât de multe runde de alegeri, în care decidenții ar putea fi mai înclinați să ia măsuri economice cu gândul la urne, decât la bunul mers al economiei.  

În interviul acordat Panorama, experta explică de unde vin principalele slăbiciuni ale economiei autohtone, dacă leul va pierde teren în fața monedei europene și de ce e nevoie de continuarea reformei fiscale, de combaterea evaziunii și de optimizările fiscale.

Panorama: În fața anului electoral cu patru runde de alegeri, care sunt provocările economice care așteaptă România în 2024?

Alexandra Smedoiu: 2024 este un an complicat, prin prisma celor patru rânduri de alegeri, dar poate fi privit și într-o notă optimistă, dacă ne raportăm la fondurile europene pe care România le are la dispoziție prin PNRR, dar și prin cadrul financiar multianual, la proiectele de infrastructură finanțate din astfel de fonduri, aflate în derulare și care ar putea fi urgentate anul acesta. 

În materie de provocări, rămân cele legate de inflație, care, potrivit prognozelor BNR, va rămâne ridicată în primul semestru al acestui an, de costurile de finanțare, de tensiunile care se manifestă în economiile europene și care ar putea genera scăderi de comenzi pentru industria românească, de evoluția conflictului din Ucraina și nu numai.

Panorama: În ce măsură există riscul unor derapaje din partea statului, ale căror consecințe se vor vedea cel mai probabil din 2025 încolo?

Alexandra Smedoiu: Principalul risc pentru 2024 este reprezentat de deficitul bugetar ridicat și de amânarea măsurilor de consolidare fiscală (respectiv de încadrare în ținta de deficit stabilită prin legea bugetului de stat pe 2024, de 5% din PIB). Această consolidare este necesară, dincolo de presiunea instituțiilor europene, pentru a asigura României acces facil la finanțare de pe piețele internaționale și o imagine favorabilă în fața investitorilor străini. 

Motivul pentru care nu suntem încă penalizați de creditorii internaționali este acela că încă avem un procent al datoriei publice raportate la PIB mai mic, față de alte state europene. Dar, întârzierea unor politici coerente care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu ar putea să afecteze economia în anii următori, pe termen mediu.


Citește și
Prăpastia deficitului bugetar, explicată: cum am ajuns aici, cum cârpim gaura și de ce PNRR e podul peste o criză economică

Panorama: Când vom putea măsura concret efectele ordonanței austerității? Care sunt industriile care vor fi cele mai afectate?

Alexandra Smedoiu: Măsurile fiscale adoptate de Guvern la finalul anului trecut ar avea un impact de circa 1% din PIB în 2024, potrivit analizelor realizate de Consiliul Fiscal. Dat fiind că cele mai multe dintre măsuri au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, efectele concrete se vor vedea în funcție de perioadele de raportare ale contribuabililor vizați. 

Spre exemplu, pentru companiile mari, afectate de impozitul minim (pe cifra de afaceri sau pe profit, care dintre ele este mai mare) efectele se vor vedea în raportările trimestriale și, în final, în raportarea anuală, care se depune abia la jumătatea lui 2025. 

Impactul, desigur, va fi mai mare pentru instituțiile financiare și pentru companiile din petrol și gaze, supuse impozitului suplimentar (2%, respectiv 0,5% din cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit de 16%), dar sumele exacte se vor vedea tot în momentul raportărilor. 

Așadar, cele mai afectate industrii sunt cu siguranță cele vizate de impozitul suplimentar, dar și multe dintre cele supuse impozitului minim vor avea o cotă efectivă de impozitare mai mare începând din 2024. Conform analizelor Deloitte (realizate pe baza datelor raportate de companii pentru 2022 și estimările pe 2023), dintre companiile vizate de impozitul minim, 70% ar urma să fie taxate la cifra de afaceri și doar 30% rămân la impozitul pe profit.

Cele mai afectate vor fi companiile din tehnologie și telecomunicații, pentru care impozitul total urcă la 31%, industria auto (la 30%), retail (la 29%), domeniul farmaceutic (la 29%) și industria prelucrătoare (la 28%).


Citește și
Impactul măsurilor fiscale, cu bune și cu rele. Cum riscă guvernul să-și înghită hârtia cu calcule, în fața economiei reale

Panorama: În ce măsură va reuși statul să obțină ceea ce și-a propus cu aceste măsuri? Care vor fi costurile?

Alexandra Smedoiu: Costurile acestor măsuri pentru economie sunt dificil de estimat, pentru că modul în care contribuabilii vor reacționa la noile taxe diferă de la caz la caz, de la industrie la industrie. 

Dar, cu siguranță, o creștere a nivelului de taxare reprezintă costuri suplimentare și acestea ar putea fi susținute prin tăieri de investiții (respectiv sistarea unor planuri de extindere), cu consecințe în activitatea economică, în sensul scăderii, în politica de personal, și, în final, în cuantumul taxelor plătite la stat.

Iar rezultatul, presupunând că noile măsuri determină încasări reprezentând 1% din PIB în 2024, nu va fi suficient pentru consolidarea bugetară necesară, dacă eforturile nu sunt dublate de creșterea colectării și de un control mai strict al cheltuielilor bugetare.

Panorama: Cursul de schimb ar putea ajunge la peste 5 lei pentru un euro?

Alexandra Smedoiu: Conform sondajului realizat de CFA România în decembrie 2023, 88% dintre analiștii financiari chestionați anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni.

Astfel, pentru următoarele 12 luni, așteptările sunt ca raportul leu/euro să ajungă la 5,0590 lei pentru un euro. Totuși, având în vedere politica BNR privind cursul de schimb, nu mă aștept la fluctuații semnificative ale cursului de schimb în anul 2024.


Citește și
Cursul euro-lei și pragul care ne sperie. Ce trebuie să știm despre deprecierea leului și când va trece euro de 5 RON

Panorama: Românii se tem de creșterea prețurilor și a ratelor la credite mai mult decât restul europenilor, dar cu toate acestea consideră că 2024 va fi un an mai bun decât precedentul, potrivit unui recent sondaj Ipsos. Pe ce ar putea să se fondeze optimismul românilor?

Alexandra Smedoiu: Economia României încă nu resimte tensiunile din economiile europene poate și pentru că, așa cum spuneam, se intensifică activitatea în zona proiectelor finanțate din fonduri europene, care generează efecte pe orizontală în industriile conexe și nu numai. În plus, tensiunile de pe piața muncii generează creșteri de salarii, lucru care alimentează probabil optimismul în rândul populației.


Alexandra Smedoiu este președinta CFA România, asociația analiștilor financiari certificați CFA, membră a Camerei Consultanților fiscali din România, a Asociației Contabililor Autorizați (ACCA) din Marea Britanie, a Institutului de Fiscalitate Internațională (ADIT) din Marea Britanie.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
1 Comentariu
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    4
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x