Surpriza imobiliară din 2023. Cum a ajuns Brașov cea mai mare piață rezidențială după București și ce o poate menține în top

Autostrada prin munți, care trece spre Brașov prin toate stațiunile de pe Valea Prahovei pline ochi de Sărbători, este cea mai așteptată autostradă din România. Ne-au promis-o politicienii în urmă cu 30 de ani, iar ceea ce era un vis pentru părinții noștri este acum un vis și pentru noi.

În schimb, peste o lună, Brașovul va fi legat internațional de mari orașe din Europa, odată cu deschiderea aeroportului, primul construit de la zero din ultimii 50 de ani în România. E o inaugurare care va aduce plusuri în multe industrii și sectoare economice, chiar și pe piața imobiliară, într-un moment în care ea e deja pe val în orașul de sub Tâmpa. Brașovul a ajuns, în primele luni ale acestui an, cea mai mare piață rezidențială după cea din Capitală.

Iar specialiștii mai văd loc de creșteri, pe toate segmentele, fie că e vorba de apartamente sau hoteluri. Autostrada, când și dacă se va face, va fi un bonus.

Brașovul e nr. 2 și pentru că piața a scăzut aici mai puțin decât în Timiș și Cluj

Piața imobiliară din Cluj-Napoca a fost pentru mulți ani cea mai efervescentă după cea din București. Deseori, prețurile de aici pentru locuințe le depășeau pe cele din Capitală, iar achizițiile se făceau în proporție de 75% cu banii jos. De doi ani încoace, capitala IT a României a pierdut teren în fața celei din Timiș, iar după primele trei luni din acest an, a cedat și în fața celei din Brașov.

În 2021 și 2022, județul Timiș, și cu preponderență Timișoara, devenise cea mai mare piața imobiliară din provincie, în funcție de numărul tranzacțiilor cu unități individuale, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), analizate de Panorama.

Primul trimestru din acest an a venit cu o surpriză. Piețele din Cluj și Timiș au scăzut mai mult decât cea din Brașov, ceea ce i-a permis acesteia din urmă să se plaseze pe locul doi în topul piețelor imobiliare, după București.

Aproape 2.200 de tranzacții au fost parafate în tot județul, peste Cluj, unde s-au înregistrat puțin peste 1.800 de tranzacții, și peste Timiș, care avea 1.600 de tranzacții, potrivit datelor ANCPI. Deși în ianuarie 2023, în Timiș se parafau cele mai multe tranzacții după București, scăderile au continuat și în următoarele două luni, chiar și în Brașov. Cu toate acestea, la final de trimestru, Brașovul a bătut și Clujul, și Timișul. Și ar putea să o țină așa în continuare.

Cele mai recente date de la ANCPI arată însă că, pentru luna aprilie, în Constanța s-au vândut cu 17 locuințe mai multe decât în județul Brașov. Chiar și așa, adunate, cifrele pentru primele patru luni din acest an confirmă că Brașovul este a doua cea mai mare piață rezidențială, cu aproape 2.900 de unități vândute. Următoarele piețe sunt Timiș, cu 2.700 unități vândute, Cluj (aproape 2.500 unități), Constanța (2.300 unități), Iași (aproape 1.700 unități) și Ilfov (aproape 1.600).

„Cred că există potențialul ca Brașov să se mențină pe tot parcursul anului 2023 drept piața rezidențială cu cele mai mari vânzări de locuințe din țară, după București. Sunt proiecte rezidențiale aflate în faze avansate de construcție, care se vor livra în acest an în oraș și împrejurimi. Numărul proiectelor aflate în autorizare sau în stadii avansate de planificare este mai redus față de alți ani, ceea ce va duce la un grad de absorbție bun și în 2023 și implicit la un pipeline bun de tranzacții”, a spus pentru Panorama, Răzvan Calița, managing partner SVN Romania | Brașov.

Scăderea de 9% a tranzacțiilor din județul Brașov în primele trei luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, nu este o veste chiar așa de rea, mai spune Calița. Scăderea vine după anii 2021 și 2022, când s-au stabilit recorduri de vânzări de locuințe pentru această piață.

„În plus, nivelul actual de vânzări este în continuare cu 36,8% peste cel din 2020, când, în ciuda perioadei de lockdown, s-a stabilit de asemenea un record de vânzări”, completează consultantul imobiliar.

Piața rezidențială din Brașov decolează odată cu aeroportul

Chiar dacă mai puține decât anii precedenți, aproape 3.000 de locuințe ar putea fi livrate anul acesta pe piața din orașul Brașov, dar și în împrejurimi. Dintre acestea, 400 sunt pentru închiriere în scop turistic, potrivit datelor SVN.

Un mare plus ar fi și deschiderea aeroportului, care ar putea fi un imbold pentru cei care vor să lase Capitala în urmă și să se mute.

„Există, spre exemplu, persoane care au luat în calcul o relocare în Brașov, însă necesitatea de a parcurge câteva ore până în București, Sibiu sau chiar Cluj-Napoca pentru a călători în străinătate i-a determinat să amâne decizia. În curând, această problemă nu va mai exista”, mai spune reprezentantul SVN.

Citește și:

Brașov reîncărcat: „plămânul verde” care riscă să se sufoce sub propria greutate

De ce nu are aer să crească traficul de pasageri pe aeroporturile din România

La fel ca în București sau alte piețe, cumpărători sunt cei care vor să-și îmbunătățească spațiul locativ și să facă upgrade. Pe lângă ei, mai sunt și cei care s-au mutat aici pentru că orașul e mai aproape de munte și oferă mai multe posibilități de petrecere a timpului liber. O altă categorie de cumpărători sunt cei care își doresc o a doua locuință, de vacanță. La toți aceștia se adaugă și investitorii care sunt în căutarea unor randamente mai mari.

Prețuri în creștere

Prețul mediu pentru apartamentele din Brașov este de 1.590 de euro/metru pătrat util, iar prețurile pentru cele noi sunt deja pe plus cu 10%. În cazul apartamentelor vechi, creșterile sunt ceva mai mici, de câteva procente.

„Pe anumite segmente, suntem la același nivel ca în 2022. Segmentul premium înregistrează rezultate foarte bune și vedem o cerere consistentă și pe segmentul mass market. Rămâne de văzut ce vor aduce lunile următoare. Stabilizarea dobânzilor, și chiar scăderea ROBOR, care are încă un impact psihologic, pot să readucă în piață o parte din cererea afectată de creșterea dobânzilor din 2022 și începutul lui 2023”, ne-a mai spus Calița.