Tendințe pe piața muncii

Marea demisie se face mai mică. De ce nu mai sunt românii la fel de dornici să schimbe job-ul

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock

Piața muncii pare mai volatilă ca niciodată. Dacă la început de an, candidații erau cei care „făceau legea” în procesul de recrutare, iar angajații se mutau cu ușurință de la o companie la alta, pe salarii mai mari, beneficii variate și cu garanția unui program flexibil, paradigma pare că se schimbă iar.

În ultima perioadă, experții din piața muncii constată un apetit scăzut pentru ofertele de recrutare de pe site-urile de specialitate. Tendința se resimte nu doar în străinătate, ci și în România, unde oamenii au devenit reticenți în a-și mai schimba jobul și au un comportament total diferit de cel pe care îl aveau la început de 2022. Asta, după fenomenul cunoscut drept „marea demisie”, care s-a resimțit inclusiv pe piața din România.

Explicațiile sunt destul de simple, susțin specialiștii și studiile consultate de Panorama pentru a înțelege cum s-a transformat fuga de la un angajator la altul într-o fidelizare a angajatului în doar șapte luni.

Printre motivele pentru care oamenii preferă să stea pe loc, la actualul job, se numără incertitudinea economică, inflația galopantă și nesiguranța zilei de mâine. Burnout-ul, tot mai accentuat în rândul angajaților, coroborat cu dificultatea de a menține un echilibru între viața privată și cea profesională, înclină, de asemenea, balanța spre păstrarea jobului.

Oamenii pur și simplu simt că nu mai dispun de suficiente resurse pentru a se adapta la noile schimbări generate de mutarea într-o altă companie.

„E o mare vânzoleală pe piața forței de muncă. Încă se fac oferte, companiile fac angajări dar totul este cuplat cu o reticență a oamenilor la schimbare. Semnele unei potențiale crize economice îi determină pe cei mai mulți să-și securizeze nevoile de bază. Și plasa lor de siguranță e dată de un salariu cât mai bun și de un loc de muncă ce le oferă stabilitate”, explică pentru Panorama Oana Botolan, consultant în piața muncii.

Cu alte cuvinte, chiar dacă și-ar putea găsi un loc de muncă fără prea mari dificultăți, mulți vor amâna sau vor evita să plece din compania unde lucrează în prezent, în lipsa unei oferte spectaculoase, cu beneficii multiple, completează specialista în resurse umane.

Tendințele care marchează piața muncii din România sunt similare cu cele din străinătate, se arată în cel mai recent studiu făcut de compania de consultanță Korn Ferry. Documentul subliniază că fenomenul cunoscut ca și marea demisie a încetinit la nivel global, din aceleași motive: inflația în creștere, ratele mari la bănci și lipsa de încredere a oamenilor în ceea ce le oferă viitorul.


Citește și:

Piața muncii, în 2022. Tendințele cu care a început anul

Cum arăta fenomenul revoluției demisiilor în România, cu câteva luni în urmă

„Războiul pentru talente” și ce vrem de la viață în anul 3 de Covid

„Viitorul muncii va fi muncă, nu job”. Despre o lume în care nu vor mai fi angajați


Nu a durat mult. Angajatorul deține, din nou, puterea

Schimbările de mentalitate nu se văd doar la angajați. Inclusiv companiile par să facă un pas în spate în procesele de recrutare. Ce înseamnă asta, mai exact? Că nu mai sunt la fel de dornice să-și completeze organigramele cum erau în urmă cu un an, de pildă. Contextul economic e și aici una dintre explicații.

Pe lângă faptul că publică mai puține anunțuri de angajare, companiile au luat și alte măsuri, în detrimentul viitorilor și actualilor angajați: au început să taie din facilitățile pe care le puneau pe masă la negocieri. 

Fie că vorbim de programul flexibil, care nu mai e la fel de flexibil, fie că vorbim de salariile foarte consistente, care nu mai beneficiază de majorări, ori de beneficiile extrasalariale, care sunt mai puține. Toate par că intră într-un con de umbră, atrag atenția experții.

„Semnalul dat de companii a ajuns deja la candidați, care se gândesc de două ori înainte să-și dea demisia de la actualul loc de muncă. Văd că asaltul cu noi oferte nu mai e la fel, văd că ce oferă companiile nu mai e atractiv. Chiar dacă piața muncii nu se află într-un declin, companiile dau înapoi de la cererile pe care le consideră exorbitante”, se arată în studiul făcut de compania de consultanță Korn Ferry.

La capitolul cereri exorbitante sunt trecute majorările sau dublările de salarii ori derularea activității strict din confortul casei. Dacă în urmă cu câteva luni, astfel de solicitări erau luate în calcul, acum o parte dintre ele sunt refuzate din start de către companii, se arată în aceeași cercetare.

Drept urmare, raportul de forță dintre angajator și angajat a suferit și el o schimbare față de începutul anului 2022. Puterea este, din nou, în mâinile angajatorului.

Pe fondul unei eventuale crize economice, companiile preferă să facă economii și să taie, pur și simplu, pozițiile din organigramă pe care nu le consideră necesare.

„E un alt semnal că sunt dispuși să restrângă echipa și că merg pe transformare accelerată”, mai notează studiul celor de la Korn Ferry.

Experții adaugă că o mare temere a candidaților este riscul de a se număra printre primii disponibilizați în cazul eventualelor restructurări, odată mutați la o altă companie. Ipoteza nu e departe de a deveni realitate, declară pentru Panorama Oana Botolan, consultant în piața muncii. Evident, România nu face excepție.

„Totul depinde de ce vom observa în piață în perioada următoare. Dacă se va ajunge la o înghețare, la o încetinire a ritmului în care se fac recrutările, se vor vedea și efectele, iar concedierile nu sunt de neluat în calcul”, explică Oana Botolan.

Generații diferite, aceeași temere: șomajul

Tocmai perspectiva șomajului este una dintre temerile majore ale generației Millennials (cei născuți între 1980 – 1994, n.red.) și Z (cei născuți după 1995, n.red.), printre primele abonate la valul de demisii, fenomen care nu a fost la fel de pregnant în România precum în străinătate.

Un studiu făcut recent de compania Deloitte subliniază că cele două generații amintite se tem să nu-și piardă locul de muncă. Cu toate acestea, principala lor preocupare este costul de trai, care necesită din ce în ce mai multe resurse pe care nu le au la îndemână.

Atât generația Z cât și generația Millennials consideră că fără stabilitate financiară nu se pot descurca de la o lună la alta, motiv pentru care preferă să-și păstreze actualul loc de muncă. Conform cercetării celor de la Deloitte, care a inclus și răspunsuri ale tinerilor din România, salariile din prezent nu permit un trai decent.

Tinerii au găsit, totuși, o soluție. Și-au luat un al doilea job, în regim part-time, pentru a putea face față nevoilor zilnice. Concret, 43% din generația Z și 33% din mileniali au apelat la această variantă, dar consecințele pe plan medical nu au întârziat să apară.

Pe fondul epuizării, 46% din generația Z și 45% din mileniali au raportat că suferă de burnout, rezultat al unui volum foarte mare de muncă în ultimii ani dar și a unei lipse de echilibru între viața personală și cea profesională.

În unele cazuri, epuizarea a dus, în special spre final de 2021 și început de 2022, la demisii în companii, evidențiază studiul Deloitte. Pe de altă parte, același document arată că, deși la nivel declarativ companiile au luat măsuri pentru a combate burnout-ul, efectele se văd prea puțin spre deloc, după cum afirmă tinerii chestionați în cadrul cercetării.

Epuizarea și oboseala resimțite de angajați au și alte efecte: nu mai dispun de suficiente resurse pentru a-și schimba jobul, de a se integra într-o nouă echipă și de a învăța lucruri noi, astfel că preferă să rămână fideli actualului angajator, contrar tendinței din trecut.

Dacă în 2021, intenția ambelor generații era să părăsească un loc de muncă în cel mult doi ani de la angajare, acum orizontul de timp până la o potențială schimbare este de cinci ani, potrivit Deloitte.


Citește și:

INTERACTIV | Cum se va schimba România odată ce Generația Y va ajunge la putere


Daniel David: „Munca e un element fundamental în societate”

Despre cât de stresantă este schimbarea unui loc de muncă, într-o perioadă de instabilitate, cu o pandemie care revine în forță și cu un război la graniță, vorbește profesorul Daniel David, psiholog și rector la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, într-un interviu acordat Panorama.

„Schimbarea locului de muncă este, în sine, un element stresant. Stres înseamnă orice schimbare importantă, chiar dacă vorbim de o schimbare în bine. Când schimbi un loc de muncă pui în balanță o mulțime de lucruri – de la banii pe care poți să-i câștigi până la stresul generat de un nou loc de muncă”, explică profesorul Daniel David.

El adaugă că frenezia demisiilor și dorința tinerilor de a nu fi stresați și de a avea o viață liniștită se vor reduce pe măsură ce sprijinul venit de la familie nu va mai exista.

„Trebuie să și trăiești, să ai o casă. Dacă vrei să îți faci o familie apar și alte costuri. Atunci când inclusiv familiile tinerilor vor fi afectate de problemele financiare, ceea ce nu e imposibil dat fiind contextul în care ne aflăm, oamenii vor înțelege că munca e un element fundamental în orice societate. Sigur, a căuta un echilibru între muncă și viață este un lucru bun, dar frenezia inițială de a înclina balanța spre relaxare în dauna muncii, pe motiv că munca e un factor stresant, se va reduce”, declară profesorul Daniel David pentru Panorama.

La rândul său, consultantul în piața muncii Oana Botolan spune că, în cazul tinerilor, e vorba de o dorință firească de a avea un echilibru mai bun între orele lucrate și timpul liber, ceea ce la un loc nou de muncă nu prea se întâmplă.

„Este necesar să te adaptezi, să depui efort constant pentru a învăța, pentru a te integra în echipă. Un loc călduț unde deja ai intrat în ritm, unde ești apreciat și unde ai învățat să-ți faci treaba, unde ai deja un statut, e greu de lăsat din mână în momentul de față. Ne întoarcem la acea nevoie de la baza piramidei. Oamenii vor stabilitate”, continuă Oana Botolan.

Domeniul IT, încă o dată, excepția de la regulă

Există totuși un domeniu care merge contra curentului – domeniul IT. În timp ce angajații din alte domenii par să-și securizeze locul de muncă, pe fondul instabilității socio-economice, angajații din IT schimbă locurile de muncă cu foarte mare ușurință. În ecosistemul tech din România, fluctuația voluntară de personal, deci prin demisie, este de 25%, considerabil peste cât se estimează că e procentul în alte domenii.

Cel mai recent studiu făcut de compania de consultanță Hays vine cu câteva explicații asupra fenomenului. Potrivit documentului, lansat în 2022, jumătate din angajații din IT primesc cel puțin trei oferte de job în fiecare lună. Astfel că, spre deosebire de cei din alte domenii, angajații din IT sunt dispuși să-și schimbe în permanență jobul, chiar și cu o potențială criză economică ce bate la ușă.

„Transformarea digitală permanentă determină companiile să vină cu oferte foarte bune pentru a-și atrage în echipă cei mai buni angajați”, arată studiul celor de la Hays, potrivit căruia creșterea salarială medie din industrie a fost de 20% în 2021.

Pe profesii, salariul unui inginer DevOp a crescut cu 15% în ultimul an, cel al unui specialist în testare automată cu 20% în timp ce leafa unui dezvoltator de software este cu 12% mai mare față de cea din 2020.

Și, cu toate că cei mai mulți angajați din IT se declară mulțumiți de nivelul salarial, jumătate dintre aceștia susțin că ar fi dispuși să-și schimbe locul de muncă. Însă nu pentru orice procent adăugat la salariu, ci pentru o creștere de 20%-30% față de cât câștigă în prezent.

„Vedem că sunt oferte de angajare, mai ales în domeniul IT, însă trebuie să recunoaștem că piața muncii este foarte volatilă și totul depinde de ce se va întâmpla din punct de vedere economic. E dificil să facem previziuni pentru următoarea jumătate de an, suntem într-o continuă schimbare, accelerată de declinul economiei, după o pandemie și cu un război la graniță”, a conchis Oana Botolan.

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Claudia Spridon

    Are 12 ani de experiență în presă, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat timp de șapte ani în redacția ziarului Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe domeniile Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. Activitatea sa jurnalistică a fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. Pasionată de politicile de sănătate publică, Claudia a co-fondat în 2012 Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc