Fotografie la zi: cursa printre jaloanele PNRR
„Am discutat despre renegocierea PNRR, cu solicitarea de reducere de 10% din componenta de împrumuturi”, spunea premierul Marcel Ciolacu, în august 2024, după ultima sa întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pare că ne-am resemnat deja de la jumătatea drumului. Situația este într-adevăr descurajantă, deoarece, conform datelor publicate de Comisia Europeană, din cele 518 ținte și jaloane (294 de investiții și 224 de reforme) pe care le avem de îndeplinit până în 2026, noi am bifat până acum doar 72.
Cum am ajuns aici? Calendarul de ținte și jaloane.
Depunerea PNRR în 2021 a fost însoțită de un calendar de ținte și jaloane și a fost urmată de aranjamente operaționale între Guvern și Comisie, prin care s-a agreat, printre altele, și calendarul de cereri de plată. Adică termenele la care Guvernul României se angajează să îi ceară Comisiei Europene banii din PNRR, în urma îndeplinirii țintelor și jaloanelor care să justifice plata respectivă.
Numai că, Guvernul României a solicitat modificarea acestui calendar, chiar retroactiv, astfel că pe 15 martie 2024 apărea următorul calendar revizuit:
An | Trimestru | Calendar inițial | Calendar modificat | Sumă |
2022 | T2 | Cerere plată 1 | Cerere plată 1 | Grant – EUR 2 mld. Împrumut – EUR 907 mil. |
T3 | Cerere plată 2 | – | – |
T4 | | Cerere plată 2 | Grant – EUR 2,1 mld. Împrumut – EUR 907 mil. |
2023 | T1 | Cerere plată 3 | – | – |
T3 | Cerere plată 4 | – | – |
T4 | | Cerere plată 3 | Grant – EUR 1,8 mld. Împrumut – EUR 811 mil. |
2024 | T1 | Cerere plată 5 | – | – |
T3 | Cerere plată 6 | Cerere plată 4 | Grant – EUR 1 mld. Împrumut – EUR 1,7 mld. |
2025 | T1 | Cerere plată 7 | Cerere plată 5 | Grant – EUR 1,3 mld. Împrumut – EUR 3,3 mld. |
T3 | Cerere plată 8 | Cerere plată 6 | Grant – EUR 1,8 mld. Împrumut – EUR 1,7 mld. |
2026 | T1 | Cerere plată 9 | Cerere plată 7 | Grant – EUR 1,5 mld. Împrumut – EUR 1,6 mld. |
T2 | Cerere plată 10 | – | – |
T3 | | Cerere plată 8 | Grant – EUR 1,8 mld. Împrumut – EUR 3,8 mld. |
Sursa: Ministerul Finanțelor
Din păcate, nici această modificare nu reflectă prezentul: în acest moment, România tot în urmă e, mai exact la cererea de plată 3, depusă la finalul anului 2023.
În mod normal, Comisia Europeană are termen de două luni pentru a evalua cererea și, dacă ajunge la concluzia că țintele și jaloanele sunt îndeplinite, să vireze banii către România.
Numai că o serie de jaloane din cerere nu erau în fapt îndeplinite, iar Comisia Europeană a preferat să mai dea o șansă României pentru revizuire. De altfel, în martie 2024, când Guvernul României a organizat Conferința anuală privind implementarea PNRR, Céline Gauer, Directorul General SG RECOVER, departamentul Comisiei Europene responsabil de monitorizarea PNRR-urilor, a avut ocazia să asculte perspectivele antreprenorilor, reprezentanților societății civile, sindicatelor, patronatelor și ai sistemului bancar despre întârzierile din PNRR.
Modificarea calendarului și amânarea unui răspuns oficial pentru această cerere de plată pot fi justificate de proximitatea alegerilor europarlamentare. Data de 9 iunie fiind atunci aproape, reprezentanții Comisiei s-au gândit că refuzarea cererii de plată ar putea fi exploatată în contextul electoral tensionat și, prin urmare, dat fiind caracterul tehnocrat și imparțial politic al instituției, nu au dorit să fie sursa propagandei electorale de niciun fel.
Blocajele din tranșa a treia de bani: problema microîntreprinderilor
De ce nu primim banii din cererea de plată 3? Iată răspunsul premierului României, Marcel Ciolacu, în conferința de presă din 22 august ce a urmat vizitei de la Bruxelles și întrevederii cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:
„Noi am avut de îndeplinit 76 de jaloane la cererea de plată numărul 3. Din cele 76 au mai rămas în discuţie cu Comisia patru jaloane. (…). Avem jalonul 206 şi acolo, (…) 90% din acest jalon a fost îndeplinit, rămânând o singură solicitare din partea Comisiei, reducerea plafonului la microîntreprinderi”.
În 2021, Guvernul s-a angajat să reducă pragul prin care o companie se încadrează în categoria microîntreprinderilor în România, categorie care beneficiază de o taxare avantajoasă (1% din cifra de afaceri).
În 2023, s-a modificat încadrarea microîntreprinderilor la plata impozitului pe venit și s-a redus plafonul pentru a beneficia de o taxare avantajoasă (16% din profit) de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro este în continuare prea ridicat și nu respectă recomandările Băncii Mondiale, astfel că a cerut scăderea valorii până la finalul anului 2024.
„În funcţie de calculele pe care o să le facă şi Comisia, cred că se impune o decizie politică pe care să o avem în interiorul coaliţiei, dacă vom îndeplini jalonul în acest moment sau într-o anumită proiecţie de timp, respectiv în următorul jalon 207, unde este reforma fiscală, sau îşi asumă politic această coaliţie să renunţăm la o parte din suma din cererea de plată numărul 3 şi nu facem modificare de reducere la microîntreprinderi”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Altă sursă de blocaj: conducerile companiilor de stat
O altă remarcă a Comisiei Europene este neîndeplinirea principiilor componentei 14 legată de bună guvernanță din PNRR. Una dintre măsuri e reforma pentru îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat.
Comisia a amânat cererea de plată 3 și pentru faptul că a constatat neîndeplinirea condițiilor pentru selectarea conducerii AMEPIP (Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice), agenție care, în mod ironic, a fost înființată tocmai pentru a monitoriza implementarea guvernanței corporative: management profesionist, selecție transparentă pentru conduceri etc la companiile de stat.
Astfel că reevaluarea cererii de plată nu poate avea loc până când nu se reface procedura de selecție a noii conduceri. Legat de acest aspect, prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat:
„Sunt ferm convins că o anumită sumă din cererea de plată numărul 3 va fi reţinută pe o perioadă de 6-8 luni, pentru a se închide toate lucrurile. Comisia, în funcţie de cât ai îndeplinit din jalon, o să reţină o sumă de bani. Asta nu înseamnă că România va pierde acei bani. Asta este negocierea. Eu îmi doresc să fie o sumă cât mai mică din cele aproape 2,1 miliarde (de euro) de primit din cererea de plată. La mai multe companii din energie, cei de la Comisie au venit cu anumite incompatibilităţi sau cu anumite cutume, care ţin de aderarea României la OCDE. De exemplu, Comisia consideră că un secretar de stat nu este îndreptăţit să aplice să fie membru într-un Consiliu de Administraţie. Ca să reaprobi, printr-o selecţie normală, având o altă lege, noile consilii de administraţie, procedura durează între 6 şi 8 luni şi atunci Comisia, în funcţie de cât ai îndeplinit din jalon, o să reţină o sumă de bani”.
Tot pe tema numirilor din companiile de stat din energie – problemă semnalată de Comisia Europeană -, premierul a mai spus că ministrul Energiei va da explicații, deşi problemele nu s-au întâmplat în mandatul lui.
Pe lângă aceste două jaloane, o altă problemă din cererea de plată 3 mai este metroul de la Cluj-Napoca. Comisia a semnalat unele probleme tehnice legate de contractul pentru construcția metroului de 2,2 miliarde euro, precum cele legate de transparența licitației de proiectare și execuție. Mai mult, valoarea actualizată a investiției, aprobată de Guvern în octombrie 2022, prin care a fost relansată licitația, nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE până la data trimiterii cererii de plată, adică decembrie 2023.
Cu 3 blocat, trecem la tranșa 4
În timp ce cererea de plată 3 este încă în curs de evaluare, Guvernul pregătește deja cererea de plată 4, care, conform estimărilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, va fi depusă la Comisia Europeană la finalul anului 2024.
Totuși, până atunci mai sunt doar 3 luni și 45 de ținte și jaloane de îndeplinit, dintre care una ar fi fost extrem de utilă în contextul inundațiilor recente, care au provocat cele mai multe pagube în județul Galați: dotarea adecvată a administrațiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență.
Testul finalului de an va arăta astfel: dacă vom vedea un scenariu pozitiv, cu cererea 3 de plată aprobată și o depunem și pe cea de-a 4-a sau dacă, din contră, cererea 3 de plată va rămâne suspendată sau doar cu plată parțială pentru jaloanele îndeplinite. Din păcate, toate semnele sugerează că vom continua să acumulăm întârzieri la PNRR, iar riscul de a pierde bani prețioși va crește.