Porno doar cu buletinul. Ce ne spune cazul blocării Pornhub în Franța despre viitorul libertății internetului

Începând cu luna iunie, francezii nu mai pot accesa site-urile PornHub, RedTube și YouPorn, după ce compania mamă, Aylo, a decis să restricționeze accesul la platformele sale, ca formă de protest față de o lege nouă, care cere site-urilor pornografice să verifice vârsta utilizatorilor, pentru a se asigura că nu sunt minori.

Compania susține că legea franceză, deși gândită pentru a-i proteja pe minori, nu este una eficientă și riscă să încalce dreptul la viață privată al utilizatorilor. Deși nu este împotriva verificării vârstei, susține că aceasta ar trebui făcută la nivelul sistemelor de operare, precum Android, iOS sau Windows, nu pe fiecare site în parte.

Răspunsul autorităților franceze a fost fără echivoc: legea trebuie respectată, iar dacă platformele nu vor să se conformeze, pot să plece. „Minorii vor avea acces la mai puțin conținut violent, degradant și umilitor pe internet. Foarte bine. Au revoir”, a scris pe X ministra Culturii, Aurore Berge, ca reacție la anunțul Aylo.

Nu e un caz izolat. La sfârșitul lui mai, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei investigații împotriva Pornhub, Stripchat, XNXX și XVideos, platforme suspectate că nu respectă obligațiile impuse de Digital Services Act (DSA) privind protecția minorilor.

Ancheta Comisiei vizează lipsa unor mecanisme eficiente de verificare a vârstei și riscurile asociate accesului copiilor la conținut pentru adulți. Dacă se dovedește că au încălcat legea, platformele riscă amenzi de până la 6% din cifra lor globală de afaceri anuală.

DSA cere platformelor online să implementeze „măsuri proporționale și eficiente pentru a proteja minorii”, nu doar prin verificarea vârstei, ci și prin evaluarea riscurilor și adaptarea serviciilor în funcție de interesele copiilor.

Deși francezii s-au adaptat rapid și imediat după anunțul plecării Pornhub, numărul de înregistrări la servicii de VPN a explodat (pentru a masca locația reală a IP-ului și a păcăli astfel blocada), situația a readus în prim plan o dezbatere importantă privind cine ar trebui să fie responsabil pentru controlul accesului la conținut sensibil pe internet: platformele care găzduiesc acel conținut sau marile companii tech care controlează infrastructura digitală — sistemele de operare și browserele. 

În spatele acestui conflict punctual dintre Franța, Comisia Europeană și o platformă pentru adulți, se află dileme mai mari despre cum pot fi protejați copiii în mediul online, fără a încălca dreptul tuturor la intimitate și viață privată.

De ce e controversată legea franceză care a scos Pornhub din țară

Legea care a dus la ieșirea Aylo de pe piața franceză – a doua cea mai mare piață din lume pentru companie – cere site-urilor cu conținut pornografic să implementeze mecanisme eficiente de verificare a vârstei. În caz contrar, riscă să fie blocate de autoritatea națională de reglementare a comunicării audiovizuale și digitale, Arcom.

Situația actuală, în care pe site apare o fereastră pop-up în care ești întrebat dacă ai peste 18 ani, iar tu poți bifa „da” sau „nu”, nu e deloc un mecanism eficient.

Legea impune ca site-urile să se asigure efectiv că utilizatorii sunt adulți, ceea ce înseamnă să folosească niște metode tehnice de verificare care sunt cu adevărat eficiente.

Pentru a proteja datele personale, legea prevede ca verificarea să fie făcută printr-un mecanism de tip „double-blind”: adică, o terță parte certifică vârsta utilizatorului fără ca site-ul să primească informații directe despre identitatea acestuia. În practică, asta poate însemna trimiterea către un serviciu extern care solicită acte de identitate, card bancar sau conectarea printr-o aplicație specială.

Problema, spun criticii, este că aceste soluții sunt fie ușor de ocolit, fie prea invazive.

Aylo, compania mamă a Pornhub, argumentează că astfel de metode pot duce la breșe de securitate și expunere nedorită a datelor personale, mai ales când utilizatorii trebuie să repete procesul pe fiecare site în parte. În plus, spun reprezentanții companiei, nu este realist să se pună întreaga responsabilitate pe umerii platformelor, în loc să fie implicate companiile care controlează dispozitivele și sistemele de operare.

Însă guvernul francez argumentează că Aylo avea soluții tehnice disponibile prin care putea verifica vârsta utilizatorilor, fără să le încalce intimitatea.

Printre soluțiile pe care autoritățile franceze le consideră sigure și conforme cu legislația privind protecția datelor se numără:

• Yoti – o aplicație britanică de verificare a identității, care folosește inteligență artificială pentru a estima vârsta pe baza unei fotografii sau permite încărcarea unui act de identitate. Yoti este certificată în Uniunea Europeană pentru respectarea standardelor GDPR și e deja folosită pe unele site-uri pentru adulți care operează în Franța.
• FranceConnect – o platformă oficială a statului francez, care permite autentificarea în diverse servicii publice. Deși nu este creată special pentru conținut pentru adulți, autoritățile au sugerat că un sistem de tip FranceConnect+ ar putea fi adaptat pentru verificarea vârstei în siguranță, fără expunerea datelor către platforme private.
• Verificare prin operatori telecom sau card bancar – unele site-uri folosesc deja sisteme de validare prin intermediul facturii telefonice sau al unui card bancar, presupunând că doar adulții au acces la astfel de mijloace de plată. Aceste metode, deși simple, nu sunt întotdeauna precise sau greu de eludat.

În loc ca fiecare site cu conținut pentru adulți să fie obligat să verifice vârsta utilizatorilor prin metode proprii, Aylo propune o soluție diferită: verificarea vârstei să fie făcută direct la nivelul dispozitivului.

Cei de la Aylo spun că sistemele de operare precum iOS (Apple), Android (Google) și Windows (Microsoft) „au capacitatea de a opera” un mecanism de verificare a vârstei atunci când utilizatorul își setează dispozitivul sau își creează un cont.

Odată ce vârsta este verificată și confirmată de sistemul de operare, site-urile ar putea primi doar un semnal „da” sau „nu” legat de faptul că utilizatorul este major, fără să aibă acces la detalii precum numele, adresa sau CNP-ul persoanei.

Astfel, susține Aylo, datele personale ale oamenilor ar rămâne în ecosistemul Apple, Google sau Microsoft, companii care au deja infrastructuri solide de securitate.

Protecția copiilor în mediul online, o problemă din ce în ce mai discutată la nivel global

Dincolo de mult discutatele potențiale probleme de sănătate mintală pe care le pot agrava rețelele sociale, când vine vorba de protecția copiilor în mediul online, accesul la conținut dăunător cum ar fi pornografia a devenit una dintre cele mai discutate probleme din ultimii ani, la nivel global. În acest context trebuie văzută și disputa dintre guvernul francez și compania mamă a Pornhub.

Comisia Europeană și din ce în ce mai multe autorități naționale consideră că metodele actuale de verificare a vârstei — cum ar fi bifarea unei căsuțe sau introducerea unei date de naștere — sunt complet ineficiente. În contextul în care expunerea precoce la pornografie poate afecta sănătatea mintală a copiilor și le poate deforma percepțiile despre sexualitate și consimțământ, există o nevoie tot mai urgentă de a reglementa mai eficient platformele de pornografie.

Aceste conflicte recente, în care au fost implicate UE și guvernul francez, se înscriu într-o tendință globală mai amplă, în care industria pornografiei e din ce în ce mai aspru criticată.

După scandaluri legate de materiale non-consensuale sau cu minori, companii importante precum Visa și Mastercard au întrerupt colaborarea cu Pornhub în 2020, iar mai multe țări, printre care Franța, Germania și Marea Britanie, au încercat sau încearcă să impună legi clare privind verificarea vârstei pe site-urile porno. De asemenea, Pornhub a oprit accesul utilizatorilor în 17 state americane, după ce acestea au cerut și ele verificări ale vârstei.

Pornhub are libertate totală în România, deși legea spune altceva

Spre surprinderea nimănui, legislația din România nu e deloc adaptată la prezent. Deși, în teorie, există restricții importante privind accesul la pornografie online, acestea nu sunt aplicate de nicio platformă importantă.

Teoretic, conform legii, accesul la site-urile porno ar trebui protejat prin parolă pentru a preveni minorii. Mai mult, ar trebui să existe „o taxă pe minut de utilizare, stabilită de aceștia și declarată la organele fiscale, pentru a descuraja accesul necontrolat și a asigura un control mai strict asupra utilizatorilor”.

Evident, nimic din toate astea nu e aplicat de vreun site porno, acestea rezumându-se la a întreba utilizatorii dacă au 18 ani când intră pe site.

Având în vedere că Digital Services Act se aplică și în România, cel mai probabil legislația europeană ar putea fi cea care va aduce, într-un final, măsuri concrete. În acest context, e posibil ca presiunea europeană să forțeze inclusiv autoritățile române să pună în aplicare propriile legi deja existente sau să vină cu unele noi, care să implementeze directiva europeană. 

Totuși, în lipsa unei inițiative concrete de reglementare și monitorizare locală, România riscă să rămână, în continuare, una dintre piețele unde marile platforme de conținut pentru adulți operează fără niciun fel de constrângere reală.

Articol editat de Andrei Luca Popescu