Un nou produs de export al României, creat de o comunitate de IT-iști. Code for Romania și infrastructura binelui
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
„Rezolvăm problemele României cu ajutorul tehnologiei”, rezumă Bogdan Ivănel filosofia care ghidează Code for Romania, ONG-ul care a creat în ultimii ani zeci de instrumente digitale ca răspuns la provocări reale. Soluțiile pe care organizația le-a dezvoltat, precum cea de monitorizare a votului, cea de gestionare a crizei refugiaților sau cea de sprijinire a ONG-urilor în crearea de site-uri, au devenit în ultimii ani modele atât în Europa, cât și pe alte continente.
La aproape un deceniu de când Bogdan Ivănel a pus bazele unei infrastructuri digitale a binelui în România, Code for Romania s-a extins la nivel internațional, prin Commit Global.
Un fel de Crucea Roșie digitală
Dacă Code for Romania propune soluții tehnologice acolo unde statul român nu vede sau nu poate să rezolve o problemă socială, Commit Global are ambiția de a digitaliza serviciile de urgență și umanitare din mai multe țări ale lumii.
Ideea de bază este folosirea instrumentelor digitale deja create pentru a dezvolta o soluție comună pentru situații de urgență la nivel european. „Un fel de Crucea Roșie digitală”, după cum spune Bogdan Ivănel într-un interviu pentru Panorama.ro.
„Un incendiu de pădure sau o inundație nu se oprește la granița Italiei cu Slovenia, trece și în Slovenia. Și un sistem comun ar putea să ajute din punctul ăsta de vedere”, explică fondatorul Code for Romania.
Confirmarea că soluțiile ONG-ului ar putea fi scalate la nivel european a venit de la autoritățile din Germania. În momentul în care cei de la Code for Romania au mers să le prezinte ceea ce fac, au avut o surpriză plăcută.
„În primele discuții pe care le-am avut cu Guvernul german, cei de la Ministerul de Interne german au zis : «Dar noi știam despre voi! Cum a început conflictul din Ucraina, am făcut o vizită în România, să ne întâlnim cu Departamentul pentru Situații de Urgență, cu Ministerul vostru de Interne, să vedem cum îi putem ajuta. Și domnul Arafat ne-a arătat sistemele pe care voi le-ați construit și atunci ne-am dat seama că aveam noi nevoie de ele, nu în invers»”
Apoi, reprezentanții ONG-ului au primit sprijin și de la autorități locale europene, cum ar fi primăria din Haga. În plus, au avut discuții cu guvernul suedez și cel francez și au fost invitați în 2023 și la Casa Albă.
Una dintre soluțiile lor, Monitorizare Vot, prin care sunt trimiși observatori în toate secțiile de votare, a fost folosită deja în mai multe țări, printre care Polonia, Serbia, Bulgaria sau Georgia. Adică „în foarte multe țări unde democrația e fragilă în acest moment”, punctează Bogdan Ivănel.
De pildă, Ministerul federal de Externe de la Berlin a anunțat la începutul anului trecut că, timp de 18 luni, va sprijini proiectul „Humanitarian Assistance Digital Infrastructure” cu suma de 1,35 milioane de euro. Acesta se bazează pe experiența infrastructurii dezvoltate de Code for Romania în timpul crizei refugiaților din Ucraina. Prin intermediul ei, agenții guvernamentale, organizații internaționale sau neguvernamentale, companii și inițiative private au putut gestiona centralizat distribuția de informații și servicii medicale, servicii de cazare și resurse necesare către refugiați. Scopul proiectului este eficientizarea accesului la ajutor umanitar, astfel încât cei aflați în nevoie să beneficieze mai rapid de sprijin.
Bogdan Ivănel spune că soluțiile create au o capacitate de scalare și în afara Europei. De pildă, cea legată de sprijinul umanitar ar putea fi folosită și în țări din Orientul Mijlociu, precum Libanul, sau ar putea fi folosită în Mexic.
„Cei mai mulți oameni, în momentul în care vin din Guatemala, vin din sudul Mexicului, n-au nicio idee ce vor găsi în Tijuana, n-au nicio idee unde sunt aceste locuri de cazare, cum le pot accesa. Am văzut oameni stând în corturi în fața unora dintre tabere, pentru că nu mai erau locuri în ele, neștiind că la trei străzi mai încolo poate e una care are un loc de cazare”.
Povestește ce s-a întâmplat după ce organizația a realizat o altă soluție accesibilă la nivel global, cea care ajută ONG-urile să își creeze site-uri. „A fost folosită deja de organizații neguvernamentale din Kenya, Georgia, Olanda sau Etiopia, care au nevoie de ea, și, cu toate că pare o soluție nu foarte complexă, poate, de fapt, schimba ceva pentru respectiva comunitate și poate da puțină încredere ONG-urilor respective”, crede Bogdan Ivănel.
Spre deosebire de Code for Romania, unde finanțarea vine din donațiile recurente, prin SMS, ale persoanelor fizice și din sponsorizările companiilor, Commit Global este finanțată cu ajutorul statelor, din fonduri publice.
Deocamdată, spune Bogdan Ivănel, este important că sprijinul Germaniei și Olandei nu vine doar la nivel financiar, ci vine și la nivel logistic, „adică ambasadele lor din țările în care intervenim reușesc să ne deschidă uși, reușesc să ne sprijine logistic și asta este un ajutor major”.
Dacă autoritățile germane au venit în România, au descoperit soluția Code for Romania și au vrut imediat să o preia, relația cu autoritățile române nu e mereu la fel de deschisă.
„Statul român își deschide ușile doar în caz de forță majoră”
Chiar și simpla idee că o comunitate de experți vine și pune pe masă niște soluții open-source, care pot fi preluate, așadar, gratuit de autorități, e primită cu reticență, spune Bogdan Ivănel.
„Rar am auzit un mulțumesc. Noi nu lucrăm ca să primim acel «mulțumesc», dar rar am auzit vreun mulțumesc din partea autorităților române. Cred că am auzit mai mult «Thank you for your service» în Statele Unite al Americii sau de la guvernele străine și în toate discuțiile pe care le-am purtat cu finanțatori globali decât am auzit vreodată în România”, povestește el.
Explicația este, în opinia lui, una simplă: deschiderea autorităților din țările occidentale este de obicei mai mare și viziunea lor este mai orientată către construirea societății de mâine. Pe de altă parte, este la fel de adevărat că și unele dintre aceste state, care sunt de regulă vectori de acțiune la nivel global, precum Germania, Franța, Țările de Jos, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii, au crizele lor interne de care trebuie să se ocupe. „Asta creează o problemă pentru toate organizațiile umanitare și pentru organizațiile globale precum Commit Global”, arată Bogdan Ivănel.
Totuși, adaugă el, în prezent, „pentru prima dată în munca noastră globală”, există din partea Ministerului de Externe deschidere față de proiectele pe care ONG-ul vrea să le scaleze la nivel internațional, în special în Orientul Mijlociu, unde România se bucură de o reputație diplomatică bună.
Cum s-a născut Code for Romania
Până să ajungă în postura de a-și prezenta soluțiile în afara țării, Code for Romania a fost strigătul de revoltă al unei generații care nu doar că a dorit schimbarea, ci a încercat să vină și cu soluții.
ONG-ul s-a născut din șocul provocat de tragedia de la Colectiv, în timpul protestelor masive anticorupție și într-o perioadă în care tehnologia nu era asociată cu ideea de implicare civilă.
Pus, ca și alți tineri din generația lui, în fața efectelor dezastruoase ale corupției și a lipsei de reacție a instituțiilor, Bogdan Ivănel a simțit nevoia să facă ceva.
La acea vreme, a cunoscut-o pe Olivia Vereha și i-a spus că intenționează să pună bazele unei organizații de voluntariat, care să îi ajute pe români prin tehnologie. De atunci, Olivia Vereha a devenit co-fondatoare și directoare de produs, iar mai apoi președinta Code for Romania, în timp ce Bogdan Ivănel a decis să se dedice mai mult proiectului Commit Global.
Bogdan Ivănel are un parcurs academic care include un doctorat în drept public internațional la Sciences Po Paris și experiența de cercetător în zone de război. Olivia Vereha, la rândul ei, are experiență în zona de UX research și se autocaracterizează cu umor drept „fost jurnalist care într-o zi a descoperit cum se fac site-urile și aplicațiile”. Dar nu ar fi reușit niciodată de unii singuri să realizeze ceea ce și-au propus.
Aflați în România și în străinătate, în total pe 11 fusuri orare, ei au lucrat cumulat peste o sută de mii de ore. Voluntarii au fost implicați în proiectul Code for Romania încă de la început, când și-au arătat disponibilitatea de a lucra pro bono pentru a crea soluții pentru o Românie digitalizată.
Soluțiile de care România avea nevoie „ieri”
Cei de la Code for Romania au ajuns să facă unul dintre cele mai ample proiecte de cercetare din istoria recentă a României, Civic Labs. „Am vrut să ne dăm seama și unde trebuie să construim și cum trebuie să construim, pentru că e foarte important să înțelegem problemele înainte să creăm soluții pentru ele”, explică Bogdan Ivănel.
Practic, au încercat să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale societății prin discuții cu reprezentanții ei ( în cadrul unor focus grupuri sau întâlniri cu experții) și mai apoi au gândit și au propus căi de rezolvare.
Cum organizația s-a născut după tragedia de la Colectiv, răspunsul la situațiile de urgență a rămas în ADN-ul Code for Romania. De-a lungul timpului, specialiștii de aici au construit soluții utile pentru o gamă largă de probleme, de la violența domestică, la riscul seismic sau accesul la servicii de sănătate pentru bolnavii cronici. Pentru că, așa cum spune Olivia Vereha, „soluțiile digitale ajung și în ultimul sat”.
„Pentru cei care se întreabă: „OK, dar ce poate să aducă tehnologia în momentul în care avem o problemă socială, oamenii n-au adăposturi, oamenii au nevoie de acces la servicii de sănătate?”, unu la mână, tehnologia, când este bine construită și construită în binele public, poate să aducă scalare, adică putem să ajungem la mai mulți oameni, mai repede. Putem să reducem presiunea pe servicii de urgență dacă lumea găsește informația online și e ghidată spre serviciile care trebuie. Din o mie de oameni, 500, poate, nu mai sună mâine la 112 și lasă loc liber pentru altceva”, punctează Olivia Vereha.
Totodată, soluțiile digitale pot aduce și trasabilitate, mai explică ea, adică generează transparență în sistem, fiindcă va fi clar în orice moment câți oameni au nevoie de acele servicii.
„Reușim să ajungem la oameni la care altfel nu am putea să ajungem niciodată. De exemplu, să luăm metodele clasice: printăm un poster, facem un flyer prin care să le explicăm oamenilor ce să facă în caz de adicție. Mult mai ușor ajungi printr-o soluție digitală, care pătrunde și în ultimul sat, nu trebuie să mergi să printezi milioane de flyere care să ajungă în toată țara”.
În al treilea rând, punctează ea, tehnologia încurajează spiritul colaborativ. Iar Code for Romania a încercat mereu să aducă laolaltă serviciile publice, mediul academic, media sau alte ONG-uri.
Organizația a proiectat până acum 400 de soluții digitale de care România avea nevoie „ieri”, din care a construit 70. „Mai avem de mers, dar este o muncă fantastică”, spune Bogdan Ivănel.
Soluțiile care au avut cea mai mare vizibilitate au fost ecosistemul din jurul alegerilor (rezultatevot.ro sau MonitorizareVot.ro, aplicația deschisă observatorilor electorali), ecosistemul de sprijin pentru societatea civilă (NGO Hub) sau soluțiile create în timpul pandemiei de Covid (printre care stirioficiale.ro, datelazi.ro, cetrebuiesafac.ro), punctează el. Multe dintre acestea au fost realizate în partenereriat cu autoritățile române.
Astfel de soluții nu au aplicabilitate unică. În momentul în care a venit criza refugiaților din Ucraina, experții au luat infrastructura digitală pe care o pregătiseră pentru un eventual cutremur și au adaptat-o pentru această nouă situație de urgență.
Și în prezent refugiații din Ucraina primesc locuri de cazare prin Dopomoha, sistemul făcut de Code for Romania și pus la dispoziția DSU.
„Am intervenit și în foarte multe alte zone care nu au fost atât de vizibile, de la un sistem de management de caz pentru violență domestică, la un sistem de comunicare și de construit site-uri pentru școlile din România”, mai spune Bogdan Ivănel.
După toate aceste experiențe, au ajuns la pariul următor: Commit Global.
Au reușit cu pași mici să creeze punctele de pornire pentru o infrastructură digitală a binelui în România și au demonstrat că pot aduna în jurul lor o comunitate de IT-iști voluntari. Principiul de la care au pornit este că o societate civilă sănătoasă este esențială pentru țară sănătoasă. Cel mai important este ca astfel de inițiative să nu obosească.
Articol editat de Raluca Ion
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
