PANORAMA RĂZBOIULUI

Un președinte german prea iubitor de Rusia, cât costă reconstrucția Ucrainei și un mesaj pentru directorii ruși

Computer Hope Guy
Ruinele din Mariupol și din alte orașe ale Ucrainei arată cât de mare va fi efortul de reconstrucție, după dezastrul provocat de Rusia. Foto: Profimedia.

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi, vorbim despre cum legăturile cu Rusia au făcut ca un șef de stat să nu fie dorit în vizită la Kiev și despre complicata relație a Germaniei cu Rusia, la cât s-ar ridica nota de plată pentru reconstrucția Ucrainei și despre mesajul fostului adjunct al Aeroflot, care îi îndeamnă pe șefii de companii din Moscova să încerce să îi reziste lui Putin din interior.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 13 aprilie 2022:

Un președinte nedorit la Kiev

După ce mai mulți oficiali europeni au fost primiți cu brațele deschise în Ucraina de către președintele Zelenski și de oficiali ai guvernului de la Kiev, președintele german Frank-Walter Steinmeier nu s-a bucurat de același tratament. Președintele Germaniei, care are un rol reprezentativ în organizarea constituțională germană, a dorit să dea și el un exemplu de solidaritate cu Ucraina și avea programată, miercuri, o vizită la Kiev.

Aflat la Varșovia, Steinmeier ar fi trebuit să meargă în capitala Ucrainei alături de președintele polonez Andrzej Duda și de omologii lor din statele baltice. Ucraina l-a refuzat însă pe șeful statului german. Motivele acestui refuz, potrivit cotidianului german Bild, sunt opțiunile pro-ruse fățișe ale fostului ministru de Externe și actual președinte al Germaniei. În calitate de ministru de Externe, Steinmeier a avut legături strânse cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, și a fost un susținător al gazoductului Nord Stream 2, care trebuia să aducă gazele rusești în Germania și Europa.

De fapt, relațiile comerciale ale Germaniei cu Rusia sunt extrem de complicate. Aflăm din articolul „Cum a jucat Germania SRL la ruleta rusească – și a pierdut”, publicat de Politico, de ce ele merg dincolo de dependența de gazul natural. De fapt, în afară de gaz și petrol, afacerile Germaniei cu Rusia se întind de la Mercedes până la musli. Schimburile comerciale totale cu Rusia s-au ridicat anul trecut la 60 de miliarde de euro, ceea ce face din această țară cel mai mare partener comercial al Germaniei din fostul bloc sovietic și din spațiul extra-comunitar. Este o performanță impresionantă, ținând cont că e vorba de Rusia, o națiune care se confruntă cu sancțiuni occidentale încă din 2014.

Încăpățânarea Germaniei de a face comerț cu Rusia la bine și la rău datează încă din perioada Războiului Rece. Această orientare se datorează în mare parte unei organizații puțin cunoscute, dar influente, cunoscută sub numele de Ost-Ausschuss – „Comitetul pentru Est” -, a cărei misiune este asemănătoare cu cea a unei asociații de comerț exterior. Sub orientarea Ost-Ausschuss, după căderea zidului Berlinului, comerțul cu statele din fostul bloc sovietic și cu Rusia au explodat, scrie Politico. A fost totuși un câștig de ambele părți: după decenii de regim comunist, economia ruinată a Rusiei avea nevoie de ceea ce Germania știe cel mai bine să facă: mașini și inginerie sofisticată, pentru a-și moderniza economia.

Invadarea Ucrainei în 2014 a mai schimbat situația comercială, sancțiunile impuse au făcut ca schimburile comerciale să scadă, iar locul lăsat liber de companiile nemțești a fost acaparat de China.

Anul acesta trebuia să fie unul de sărbătoare, pentru a marca cea de-a 70-a aniversare a Comitetului de Est. În schimb, acum membrii se străduiesc să explice cum de au înțeles atât de greșit Rusia.

Dacă vreți să citiți mai multe despre Comitetul de Est și complicatele relații comerciale dintre Rusia și Ucraina, găsiți aici analiza din Politico.eu.

Devizul de plată pentru reconstrucția Ucrainei

Cu distrugeri în masă ale podurilor, drumurilor, spitalelor, orașelor, cu milioane de oameni fugiți de la casele lor și mii de morți nevinovați, reconstrucția Ucrainei se anunță a fi una dificilă. Chiar dacă la orizont nu pare să se întrevadă un final pentru acest război, jurnaliștii publicației britanice The Economist au încercat să vadă cât ar costa reconstruirea Ucrainei

Suma la care au ajuns este uriașă: între 200 și 500 de miliarde de euro, valori estimate atât de oficialii ucraineni, cât și de economiștii de la Centre for Economic Policy Research (CEPR). Având drept model revenirea economică a Germaniei de Vest de după 1945 – cunoscută apoi și ca Wirtschaftswunder (miracolul economic) -, revenirea Ucrainei se poate dovedi extrem de dificilă. Din datele de până acum, regiunile afectate de război reprezintă aproape o treime din producția ucraineană, consumul de energie este mai scăzut cu 30% față de anul trecut, iar o treime dintre firme și-au oprit complet activitatea. Banca Mondială estimează că PIB-ul Ucrainei se va contracta anul acesta cu 45%.

Însă greul va veni oricum, fiindcă este nevoie și de reforme.

În primul rând, subliniază The Economist, regiunile afectate de război vor trebui deminate. Deocamdată nu se știe clar care este amploarea totală a contaminării, însă deminarea regiunii Donbas, după războiul din 2014, a costat 650 de milioane de euro, potrivit ministrului ucrainean al Apărării.

De asemenea, Ucraina va trebui să asigure mâncare și adăpost pentru oamenii care și-au părăsit casele, dar nu și țara, și pentru ucrainenii care se vor întoarce acasă. Valoarea locuințelor distruse este estimată la 29 de miliarde de dolari, potrivit unui sistem de monitorizare elaborat de Școala de Economie din Kiev.

O a treia provocare va fi reconstruirea infrastructurii. Mult mai costisitoare decât precedentele două probleme, aceasta necesită în plus un plan, bugete și proceduri pentru alocarea bugetelor pentru diferite proiecte. Iar aici va fi nevoie de transparență și, în unele cazuri, de reforme.

Dacă vreți să citiți mai multe despre dificila reconstrucție a Ucrainei și de ce o apropiere mai mare de UE ar putea fi un succes, găsiți aici analiza din The Economist.

Oprirea războiului, esențială și pentru oamenii de afaceri ruși

„În luna care a trecut de la plecarea mea din Rusia, mai știu doar un singur executiv rus de top care, ca și mine, a părăsit țara și a condamnat războiul. Cunosc alte două persoane care nu intenționează să se întoarcă, dar au păstrat tăcerea și continuă să lucreze de la distanță”, scrie într-un material de opinie, în Financial Times, Andrei Panov, fostul director adjunct al companiei de stat Aeroflot.

Panov era, din 2018, directorul adjunct pentru strategie, servicii și marketing al Aeroflot. El și-a dat demisia din funcția pe care o deținea, la doar zece zile de la izbucnirea războiului din Ucraina. A plecat, nu fără emoții, spre Tel-Aviv, în Israel. Decizia și-a anunțat-o printr-un mesaj pe Facebook: „Plecat de la Aeroflot. Plecat din Rusia. Viața veche s-a sfârșit”.

În textul său din Financial Times, intitulat „Directorii executivi din Moscova nu trebuie să ignore costurile războiului lui Putin”, fostul executiv rus le amintește directorilor de top din Rusia să nu rămână indiferenți la atrocitățile și crimele de război comise de Rusia în Ucraina și să încerce să schimbe lucrurile din interior. Să nu lase să fie „business as usual”, chiar dacă știe din propria experiență cât este de greu să iei o poziție în timp ce te afli încă în Rusia.

Între timp, un raport al OSCE, publicat miercuri, care a analizat primele cinci săptămâni de război din Ucraina, arată că armata rusă a comis crime de război, atacând civili. Primarul din Mariupol spune că asediul asupra orașului a dus la uciderea a 20.000 de civili, iar mulți alți ucraineni așteaptă în continuare evacuarea.

„Nu sancțiunile sunt cele care ruinează afacerile rusești; suntem creativi și rezistenți. Petrolul va fi în continuare pompat, grâul și secara vor crește, iar IKEA și Zara se vor întoarce în cele din urmă, chiar dacă sub noi nume de marcă. Pe termen lung, economia rusă își va reveni. Dar în acest moment suferă din cauza războiului lui Putin”, scrie Panov. Riscul, în opinia lui, este că în viitorul apropiat, pentru a susține mașinăria de război, industria civilă va fi nevoită să se reprofileze pentru a construi arme și a transporta soldați, iar producătorii de alimente vor fi nevoiți să furnizeze rații pentru militari.

Dacă vreți să citiți mai multe despre ce îi îndeamnă fostul adjunct al Aeroflot pe executivii din Rusia, îi puteți citi opinia în Financial Times.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc