9 iulie 2025
De la darul de nuntă, la avansul pregătit pentru a-și lua o casă, credite de nevoi personale, împrumuturi de la rude, încă un job part-time sau chiar plecat la muncă în străinătate, zeci de femei povestesc, în continuare, cât de mari sunt sacrificiile făcute de întreaga lor familie ca să acopere costurile procedurilor de fertilizare in vitro (FIV) și, mai amplu, ale luptei cu infertilitatea.
Dincolo de prețul fizic și emoțional, cel financiar este și el uriaș: o medie de 45.000 de lei pentru un ciclu FIV, conform calculelor transmise de peste 40 de femei. Deseori, un ciclu nu e de ajuns pentru a obține o sarcină. Unele femei ne-au povestit că au trecut deja prin multe astfel de proceduri, cu costuri cumulate chiar și de 40.000 de euro. Sunt părinți care își dau copilul născut prin FIV la grădiniță și încă mai plătesc ratele creditelor luate pentru a-l face.
Cu toate că declinul demografic este una dintre problemele existențiale ale României și rata de natalitate s-a înjumătățit din 1990 până în 2024, așa-zisul Program FIV este din nou blocat. Prin intermediul lui, cuplurile sau femeile singure cu diagnostic de infertilitate pot primi câte 15.000 de lei de la stat, de maximum trei ori, pentru a-și acoperi parte din costul procedurilor de fertilizare in vitro.
După ce a fost nevoie de luni de zile ca programului să îi fie alocat buget și să îi fie adoptate normele, procesul s-a împotmolit, din 10 iunie, într-o aparentă formalitate: procedura de achiziție a serviciilor platformei digitale pe care oamenii își încarcă dosarele și în care primesc voucherele. Platforma, însă, există și a funcționat bine anul trecut. E chiar nouă: a fost făcută de către Up România, după ce anterior aplicațiile se depuneau mult mai greoi, prin e-mail, iar voucherele veneau prin poștă.
Problema e însă că, odată cu comasarea Ministerului Familiei cu Ministerul Muncii, în decembrie 2024, toată procedura legislativă a trebuit reluată, cu tot cu nevoia de a organiza licitație pentru o platformă digitală.
Toate achizițiile publice sunt acum blocate, iar discuțiile pe deblocări se vor face punctual, program cu program.
Și totuși, nici chiar în aparatul administrativ nu e clar, la această oră, ce anume e blocat. Din vorbă în vorbă și birou în birou, „se știe” că sunt blocate achizițiile noi. Teoretic, cea de care e nevoie pentru pornirea FIV 2025 era deja deschisă înainte de luarea măsurilor de austeritate. Practic, însă, e un detaliu irelevant. Cheia e decizia politică.
Totodată, în cazul Programului FIV, una dintre variantele de compromis discutate e stabilirea unui prag de venit pentru cei care vor să fie ajutați, pe viitor, de stat ca să facă fertilizare in vitro, potrivit informațiilor obținute de Panorama. Ministerul Muncii nu a răspuns, până la momentul publicării acestui articol, solicitării noastre despre deblocarea programului.
Până se lămuresc lucrurile, indiferent de direcție, pacienții așteaptă. Fertilizarea in vitro, însă, înțelege rareori cuvântul „așteaptă”. Unele dintre aceste familii rămase, ca Programul FIV, „în aer” vor fi nevoite să aleagă: fie profită de o fereastră de oportunitate și fac procedura când le sugerează medicii că e un moment bun, fie stau pe loc, poate-poate vin bani de la stat. Dar aici e riscul ca analizele făcute deja să expire și să trebuiască să le refacă, în scenariul în care primesc vouchere. Or, aceste analize costă și ele foarte mulți bani (detalii și aici), nu pot fi decontate prin vouchere, iar, între timp, există riscul ca problemele de fertilitate să se agraveze.
Pentru acești oameni este, deci, o luptă contracronometru. „Pentru multe cupluri, poate fi diferența dintre a începe sau nu un tratament”, punctează una dintre femeile care și-au spus povestea pentru acest material.
E motivul pentru care peste 850 de mesaje cu apelul comun „Acești copii vor să se nască” au fost trimise autorităților (Președinției, Guvernului, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale) în ultimele zile, pentru a le cere să deblocheze Programul FIV. Acestea sunt doar mesajele unde, în e-mail, e trecută la CC și Asociația SOS Infertilitatea, cea care încearcă să centralizeze și să dirijeze campania de advocacy.
Postările de Facebook ale noului ministru al Muncii, Petre Florin Manole, sunt și ele pline de comentarii despre nevoia de deblocare a sprijinului guvernamental pentru cei cu probleme de fertilitate. Există și o petiție Declic pe această temă.
De parcă procesul în sine nu ar fi îndeajuns de epuizant, devine deja o rutină anuală bătutul la ușa statului, pentru a-i aminti că, fără el, multe familii nu vor reuși să încerce măcar să aibă un copil.
„În cei peste 17 ani, de când coordonez Asociația SOS Infertilitatea, am citit mii, poate zeci de mii de testimoniale despre cât de dureroasă și de traumatizantă este pe toate planurile, dar îndeosebi pe plan financiar și pe plan psihic, lupta cu infertilitatea”, spune, pentru Panorama, Nicole Brunel, a cărei asociație are peste 47.000 de membri în comunitatea online.
„Anul trecut, nu mai puțin de 700 de mesaje au fost trimise către autoritățile române și aceste mesaje au dat o nouă dimensiune conceptului, mai degrabă teoretic, de patient empowerment în România. Am dovedit că o mobilizare a pacienților poate într-adevăr să determine autoritățile să schimbe destine, alocând ceea ce li se cuvine de altfel pacienților români, și anume un sprijin financiar în lupta lor pentru a deveni părinți”, adaugă activista.
Una dintre femeile care au participat la documentarea acestui material povestește că, pe ea, FIV-ul a costat-o 60.000 de lei. A făcut mai multe credite bancare pentru 45.000 de lei, iar 15.000 de lei au venit prin voucherele de la stat. Este un „efort foarte mare, nu am mai avut niciun concediu de cinci ani”, spune ea. „Eu sunt unul din cazurile fericite, am obținut sarcină la al doilea embriotransfer. Dar și tratamentul după embriotransfer este destul de costisitor, pe mine mă costă undeva la 2.000 de lei pe lună”, adaugă ea. Femeia spune că are salariul minim pe economie.
Embriotransferul la care se referă ea este procedura de transferare în uter a embrionului fecundat în laborator, în urma procedurilor din prima fază (stimulare hormonală, puncție ovariană și fertilizarea ovocitelor prelevate cu spermatozoizii partenerului).
Temerea e că, în aceste vremuri în care se fac tăieri de cheltuieli publice, programul va sta blocat multă vreme. S-a mai întâmplat.
„În numele acestor familii care nu cer privilegii, ci doar sprijin pentru a deveni părinți, facem un apel ferm către autorități: faceți cea mai bună investiție în viitorul acestei țări și oferiți o șansă reală celor care luptă cu diagnosticul de infertilitate. Suntem conștienți de dificultățile bugetare cu care, din păcate, țara noastră se confruntă în prezent, înțelegem nevoia de a reduce cheltuielile, dar adresăm un mesaj autorităților: nu tăiați de la copii! Austeritatea trece, copiii rămân”, e apelul Asociației SOS Infertilitatea, într-un comunicat de presă publicat chiar înainte ca Guvernul Bolojan să-și asume răspunderea în Parlament pe măsurile de reducere a deficitului bugetar.
În 2024, programul a stat blocat din ianuarie și până la final de august. Pe urmă, a fost funcțional trei luni, între 30 august și 30 noiembrie. Când s-a deblocat, a durat până să apuce pacientele să depună actele. După care a durat aprobarea, la fel și emiterea voucherelor. Apoi, s-a oprit totul în decembrie.
Cei care au folosit voucherele, dar nu au avut succes cu procedura FIV nu au mai apucat să aplice din nou, pentru că programul dispăruse iar. De atunci, fie au pus procesul pe pauză, fie au continuat integral pe banii lor.
„Până am primit voucherele anul trecut, deja făcusem procedurile pe bani proprii, așa că a fost nevoie sa le returnez”, povestește o pacientă.
E o ineficiență care nu are sens. După unele calcule, statul român își recuperează de până la 26 de ori sprijinul pentru realizarea procedurilor de fertilizare in vitro (FIV), acordat acum românilor care vor copil, dar au probleme de fertilitate. Asta a reieșit dintr-o cercetare în premieră din 2024, făcută pentru Asociația SOS Infertilitatea, de către profesorul Bogdan Bucur.
Pentru două cicluri FIV, statul își recuperează investiția inițială de 30.000 de lei de peste 12 ori. Pentru trei cicluri FIV, statul își recuperează investiția inițială de 45.000 de lei de peste opt ori. Mai multe despre calcule și rentabilitatea luptei, din bani publici, cu infertilitatea, în acest infografic Panorama.
Infertilitatea afectează una din șase persoane la nivel mondial. Un studiu din 2022, semnat predominant de cercetători români în International Journal of Environmental Research and Public Health (Elveția), documentează „dificultățile unice din punct de vedere social, psihologic și financiar cu care se confruntă cuplurile române care doresc să acceseze servicii de reproducere umană asistată”.
Cercetarea indică o relație directă între nivelul de stres și costul procedurilor de fertilitate, dar și că șansele de a obține o sarcină în aceste condiții par să fie dependente de venitul cuplurilor.
Peste 80% dintre participanții la studiu (eșantion de 829 de femei) au răspuns că nu au beneficiat de ajutor financiar din partea statului român, iar aproape 70% dintre ei au raportat un nivel ridicat de stres. Rata declarată de stres acut e la jumătate dacă participanții au beneficiat de ajutor financiar din partea statului.
„Concluziile sugerează că, în România, cuplurile care se confruntă cu infertilitate trebuie să facă față costurilor mari pentru tratamentele de infertilitate, precum și stresului asociat acestor tratamente, ambele având un efect dăunător șanselor lor de a concepe”.
Cele mai multe dintre femeile care au răspuns apelului, intermediat de SOS Infertilitatea, de a-și descrie costurile cu procedurile de fertilizare in vitro estimează că au cheltuit în jur de 30.000 de lei pentru câte un ciclu FIV finalizat cu transferarea unui embrion. În euro, asta înseamnă 6.000.
Cel mai mic cost estimat, o medie aritmetică din șase cicluri făcute, a fost de aproximativ 23.000 de lei, deci undeva la 4.600 de euro.
Cel mai mare cost pentru un singur FIV, 120.000 de lei, adică 24.000 de euro.
(Notă: pentru a putea compara, fie și aproximativ, costurile și a face o medie aritmetică, am scăzut, în cazul unor mărturii, costurile pentru a reflecta un singur ciclu FIV și un singur transfer de embrion – indiferent dacă parte din aceste costuri au fost acoperite de voucherele de la stat)
Înșirate astfel, sunt doar niște sume. Dar, odată ce le alături povestea efortului din spate, prețul real devine mult mai mare. Am decis să le dăm o voce, fie ea și anonimizată, acestor femei și partenerilor lor, pentru a înțelege miza deblocării sprijinului guvernamental pentru procedurile de fertilizare in vitro.
Am făcut trei cicluri FIV - aproximativ 26.000 de euro. Foarte greu este financiar. Foarte multe sacrificii am făcut, am dat toți banii pe care i-am economisit, inclusiv banii de la nuntă. Suntem oameni simpli, cu un salariu decent. Noroc ca avem unde sta, mașină încă nu avem, poate în viitor.
Peste 15.000 euro pentru două cicluri FIV cu toate analizele, consultațiile, procedurile implicate într-un parcurs medical de circa șase ani. (Costurile, n.red.) suportate integral din salariu și cu împrumut bancar.
A fost greu să strângem banii ăștia. Ani de zile ne uitam la fiecare bănuț, lucram amândoi numai pentru medicamente și analize.
Deși avem venituri peste medie, tot am prioritizat asta față de făcut diverse prin casă și alte chestii opționale. Au ajutat voucherele de anul trecut, ne-au scăzut 3.000 euro din costul total. Orice ajutor contează la astfel de sume, mai ales că nici analizele premergătoare nu prea sunt decontate. Am avut și un mic ajutor din familie de câteva mii. Am făcut multe analize, luat suplimente cu cardul de credit, ca să eșalonăm puțin costurile. Dacă pentru noi a fost greu, pentru cei cu venituri medii sau sub (medie, n.red.) cu siguranță este extrem de greu.
Eforturile financiare sunt enorme, toți bănuții câștigati din job-urile noastre part-time pe lângă serviciu s-au dus pe proceduri (și nu e ușor să ai două-trei servicii, să poți să susții nevoile zilnice și procedurile FIV atât de costisitoare).
În afară de hrană și facturi, am tăiat totul și ne-am și împrumutat pentru aproximativ jumătate din sumă.
Două bănci - una eu, una soțul -, plus împrumuturi de la familii și economii.
Am folosit banii pe care îi aveam pregătiți pentru un avans de apartament, stând momentan în chirie.
Am renunțat la multe pentru a ne permite. La ultima încercare, efectiv numărăm și ultimul leu de pe card, sa îi împărțim între a putea acoperi cheltuielile cu FIV, cu casa și copilul.
Toate costurile (au fost, n.red.) suportate din economiile personale: opt ani de muncă 10-12 ore pe zi, câteodată și weekend, nepunând la socoteală suferința psihică în toți acești ani. (Sunt, n.red.) sume enorme pentru multe familii. Sunt foarte puțini bani alocați în Programul FIV, dar sper în deblocarea lui.
Foarte greu. Am strâns bani lunar, fără concedii, haine și alte „mofturi”. Plus, m-am mai și împrumutat. Maximum de două ori pe an poți depune dosarul, pentru că durează undeva la trei luni până primești voucherele, așa că se pierde foarte mult timp. Noi am depus un dosar în fiecare an, pentru că banii nu i-am strâns repede.
Am făcut patru FIV-uri. Costurile le-am acoperit cu greu, cu credite, cu economii.
L-am susținut din resurse proprii, însă costurile sunt mari, iar eforturile sunt imense. Din păcate, multe dintre noi suntem nevoite sa renunțăm la visul de a fi mame din cauza costurilor prea mari ale procedurii. Iar unora dintre noi timpul nu ne este cel mai bun „prieten” - fiecare zi, fiecare săptămână sau lună sunt în dezavantajul nostru.
Nu am avut voucher. De aceea mi-ar prinde bine acest ajutor de la stat. Cum primul FIV a fost un eșec, as dori sa îl încep pe al doilea, dar suma este foarte mare.
O parte din economii și o parte dintr-un împrumut pentru nevoi personale. Dacă ar mai fi să mai reluăm procedura, încă nu știm de unde am mai face rost, deoarece am epuizat resursele de bani pe care le-am avut.
Pentru a continua, avem nevoie de voucher, deoarece costurile sunt foarte mari și deja sunt acumulate multe datorii.
Au trecut doi ani și abia am scăpat de datorii, cu două salarii destul de ok și cu economii. Mă bucur că am reușit din prima, că sunt foarte scumpe procedurile astea pentru oamenii de rând, mai ales când nu iese din prima. Să mărească suma, ca să fie un ajutor real și să se dea în toți anii, fără petiții făcute anual de femei care vor să devină mame. Și așa e greu psihic acest drum, darămite să îți mai bați capul dacă se mai emit sau nu.
Am primit sprijinul de 15.000 lei (3000€) prin programul național, însă restul sumei a fost foarte greu de acoperit. Am fost nevoiți să apelăm la ajutorul familiei, iar o parte importantă din bani a venit din darul de la nunta noastră. A fost o perioadă stresantă, nu doar emoțional, ci și financiar, în care fiecare leu a contat. Sprijinul statului, chiar dacă nu acoperă întreaga sumă, face o diferență uriașă. Pentru multe cupluri, poate fi diferența dintre a începe sau nu un tratament. E nevoie de continuitate și acces real la acest tip de ajutor, pentru că infertilitatea nu e un moft, e o luptă pe care nimeni nu ar trebui s-o ducă singur.
Eu și soțul meu am aflat de infertilitate la vârsta de 24 de ani, o adevărată traumă pentru noi. După doi ani de încercări, am făcut primul FIV - până la embriotransfer, am ajuns undeva la 8000€. Am făcut niște sacrificii enorme, aproape toți bănuții care ne rămâneau după plata facturilor și ratelor mergeau în analize sau proceduri. A fost un efort uriaș, mai ales pentru vârsta noastră. Din păcate, multe cupluri nici așa nu-și permit acest „lux”. Suntem beneficiari ai programului din 2024 și după primul embriotransfer am obținut sarcina, acum sarcină în curs de șase săptămâni. Din păcate, sunt cupluri care nu reușesc din prima, iar costurile lor se înmulțesc considerabil!
Am renuntat la orice plăcere, moft, vacanțe. Fiecare bănuț a mers doar în acea direcție. Întreg procesul a durat un an. A fost cel mai greu an, atât din punct de vedere financiar, cât și moral. Din păcate, cei din jur nu pot înțelege în totalitate. Am pierdut prieteni, pentru că tot timpul resursele financiare erau îndreptate doar către visul nostru.
A fost destul de dificil să acoperim costurile. Am avut voucher din programul 2023. Am folosit economiile avute, plus un credit de nevoi personale, pe care ulterior l-am refinanțat (la ultimul transfer).
Nu mi-am văzut soțul aproape șase luni, am muncit pentru banii aceia.
Am renunțat la visul de a ne face casă.
Costurile le-am acoperit cu sacrificii: avem o casă în care mai sunt multe de făcut (de mobilat, de făcut una din băi, care e la roșu, terasă, gard, garaj), am sistat orice lucrare în casa noastră în ultimii ani, de când ne-am apucat de investigații și FIV. Apoi, am redus concediile la minimum, spre deloc. Nu am mai cumpărat lucruri care nu erau strict necesare și orice am economisit a mers spre a îndeplini visul de a avea un copil.
Am cheltuit 30.000 lei pe lângă cei de la stat. Am două credite la bancă pentru acești bani. Nu mai am disponibilitate pentru un alt credit la bancă, sigur nu mai acceptă.
Credite, părinți, foarte multe economii.
Fiind toate costurile din fonduri proprii, a fost foarte greu, absolut toate economiile pe care le aveam să construim o căsuță s-au dus către FIV.
Pe mine m-a costat 60.000 de lei. Asta însemnând 45.000 de lei credite la bănci și 15.000 voucherele. Având un salariu de 2.400 de lei. Asta înseamnă efort foarte mare, nu am mai avut un concediu de cinci ani. Eu sunt unul din cazurile fericite, am obținut sarcină la al doilea embriotransfer. Dar și tratamentul după transfer este destul de costisitor, pe mine mă costă undeva la 2.000 de lei pe lună. Statul nu ne ajută cu absolut nimic, nu putem să compensăm niciun medicament.
A fost foarte greu. Analize, investigații, medicamente - toate sunt scumpe. Noi am făcut rată la bancă pe cinci ani pentru a putea face față cheltuielilor, care sunt enorme. Nu am fi putut reuși altfel. Am beneficiat de voucherele în valoare de 3.000€ anul trecut, a fost un ajutor enorm. Acum plătim rate și nu prea rămâne mare lucru de pus deoparte. Așa că eu și soțul hotărâsem să mergem în străinătate pentru a putea strânge banii necesari următoarei proceduri, pe care voiam să o facem în 1,5-2 ani. Dar minunea a venit pe cale naturală acum șapte săptămâni.
Foarte greu. Eforturi: salarii, banii de la darul de nuntă si banii de la minister, cei 15.000 lei.
Am renunțat la orice moft și fiecare bănuț era atent folosit, pentru că prioritatea principală au fost procesul FIV și medicamentele.
Am făcut FIV în 2019. Atunci, nu ne-am încadrat pentru vouchere și am dat din economiile puse deoparte pentru mobilarea apartamentului, a cărui construcție nu a fost gata la timp, dar am ajuns la cheltuieli foarte mari cu tot cu analize, medicamente, ecografii, drumuri de sute de kilometri până la clinică, cazări, discuții la muncă pentru învoiri, două transferuri cu sarcini pierdute, lacrimi, durere, dar și mult curaj! Sumele efectiv am refuzat sa le adun, pentru că mi-a fost teamă să aflu totalul... Dar sper că acum se pot încadra mai multe cupluri la vouchere și să reușească toate! Noi am reușit... O fetiță de 4 ani din transferul cu nr. 3 și încă o fetiță pe drum, din transferul 4.
Am mare noroc de abonament medical și asigurare privată care m-au mai scutit de unele costuri (nu multe, infertilitatea nu este considerată o boala de către orice asigurător privat). Am făcut tot ce a ținut de noi ca și cuplu să nu blocăm nicio clipă acest proces. Programul național nu ne-a fost de ajutor, până am primit voucherele anul trecut deja făcusem procedurile pe bani proprii, așa că a fost nevoie sa le returnez. Ajutorul de la stat, oricât de mic, e un mare ajutor pentru oricine!
Drumul acesta financiar a fost cel mai greu: până în momentul de față, 28.000€ cheltuiți și cu mâinile goale încă... Pentru acoperirea costurilor, ne-am împrumutat la apropiați, am muncit mult mai mult, nu am mers în concedii, încă avem credit la bancă... Putere mai am, dar problema principală este că nu mai avem bani să mai facem alt FIV, din păcate. Ca să nu mai zic că greutatea este și psihică, pentru că toată lumea te întreabă „când faci copil?”. Simți că lupți cu tot ce poți, ai două joburi, plătești atâtea taxe la stat și nu ai niciun ajutor sau ai prea puțin ajutor din partea statului în aceasta luptă!
Nu am calculat cât a costat un ciclu FIV, însă toate investigațiile - ale mele plus ale soțului, până la cele trei embriotransferuri eșuate - au fost de peste 30.000 de euro. Toți banii de la nuntă în investigații s-au dus! Este foarte greu să acoperi costurile a tot ce presupune acest proces FIV, de la transportul la clinică până la suplimente, vitamine, care sunt foarte costisitoare. Nu mai zic de medicamentele specifice FIV. Banii se duc și, uneori, te uiți în spate și nu ai nimic! Avem nevoie de ajutorul statului, suma de 15.000 lei nu acoperă nici jumătate din ce înseamnă FIV cu adevărat, însă acest program este o speranță că nu suntem uitate.
Costurile suplimentare nu se opresc aici. Cei care reușesc să suporte aceste cheltuieli și devin părinți nu mai beneficiază de scutirea de la plata contribuției la CASS. Conform pachetului fiscal pe care și-a asumat răspunderea Guvernul Bolojan, pe 7 iulie, românilor aflați în concediu de creștere a copilului li se va reține de acum 10% din indemnizație pentru contribuția la Sănătate.
Articolul a fost modificat după publicare pentru a actualiza numărul de mesaje trimise de cetățeni instituțiilor statului pentru a cere deblocarea Programului FIV.
Ilustrație: Shutterstock, Lottie Files
Articol editat de Raluca Ion
Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.