Scurt ghid de navigat protestele

Cum traducem furia fermierilor și transportatorilor la București și în Europa și de ce se lipesc extremiștii de ea

Computer Hope Guy
Fermieri și transportatori protestează prin restricţionarea circulației autovehiculelor pe prima bandă, pe ambele sensuri, în localitatea Afumaţi din județul Ilfov. Inquam Photos / George Călin

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

  1. Protestele transportatorilor și fermierilor români au căpătat amploare și s-au extins în peste jumătate din județele țării, afectând traficul și generând ambuteiaje. Fenomenul nu este singular, întrucât și alte state europene, inclusiv Germania, sunt zguduite de manifestații similare.

  2. În mare, principala nemulțumire este creșterea costurilor de business, cu particularități specifice fiecărei țări. În Belgia, Irlanda sau Țările de Jos manifestațiile au vizat politicile europene de mediu. În Germania, e vorba de subvenții și impozite.
  3. În România, oamenii au ieșit în stradă din cauza creșterii accizelor la motorină, a măsurilor fiscale luate de Guvern la finalul anului trecut și a scumpirii polițelor RCA.
  4. La fel ca în restul statelor europene afectate de proteste, și la noi formațiunile extremiste încearcă să capitalizeze politic nemulțumirea la adresa partidelor aflate la guvernare, în contextul alegerilor europene și naționale care vor avea loc în acest an. Totuși, tentativa unor lideri politici precum George Simion și Diana Șoșoacă de a se asocia direct cu protestele a fost respinsă de manifestanți.

  5. Probleme reale ale fermierilor și transportatorilor sunt amplificate pe un discurs care convine foarte tare propagandei Rusiei, cu groase tușe anti-europene. Legăturile politice, din trecut sau din prezent, ale unor reprezentanți ai protestatarilor ridică semne de întrebare cu privire la posibile manipulări.

De mai bine de o săptămână, transportatorii și fermierii români protestează în mai mult de jumătate din județele țării. Convoaie de sute de camioane și tractoare au încetinit sau chiar au blocat traficul pe drumuri naționale, pe centuri ocolitoare din apropierea marilor orașe sau în punctele de trecere a frontierei, dar și în Portul Constanța, unde mai multe intrări în Constanța Sud-Agigea au fost blocate, inclusiv unele pe unde trec cerealele provenite din Ucraina.

Ce se întâmplă în România nu este însă ceva ieșit din comun, dacă privim la tabloul întregii Europe. În aceste zile, și în Germania traficul este îngreunat sau de-a dreptul paralizat de proteste ale agricultorilor. Mai multe țări europene s-au confruntat, în lunile din urmă, cu proteste masive din partea fermierilor, agricultorilor sau transportatorilor.

Ce au ele în comun, ce este specific protestatarilor români și mai ales cât de politizate sunt protestele de la noi, față de alte țări? 

Dacă ar fi să eliminăm tot zgomotul și balastul și să reducem la un singur punct manifestațiile agricultorilor români și europeni, principala lor nemulțumire este creșterea costului pentru operarea business-ului. Motivele diferă de la stat la stat. În 2023, dar și în anii din urmă, ei și-au manifestat nemulțumirile legate de politicile europene privind emisiile de azot ale fermelor, de restricțiile privind utilizarea anumitor pesticide sau de valoarea subvențiilor.

În România, protestele transportatorilor și fermierilor au început pe 10 ianuarie, iar principalele nemulțumiri ale oamenilor, atunci când ele nu au divagat în solicitări nerealiste sau discursuri ideologizate politic, au fost deseori similare cu ale multor alte categorii de români:

  • creșterea accizelor la motorină
  • măsurile fiscale luate de Guvern la finele anului trecut pentru a susține promisiunile cu iz electoral: creșterea pensiilor și a salariilor angajaților de la stat
  • dublarea sau chiar triplarea costurilor cu polițele RCA (care pentru mașinile de mare tonaj încep de la 13.000 de lei, dar pot ajunge și la 20.000 de lei), în urma falimentelor răsunătoare ale unor companii de asigurări, care nu respectau regulile pieței chiar sub ochii autorității de supraveghere (City Insurance în 2021, Euroins în 2023).

Un alt punct comun pe care protestele din România îl au cu cele din alte țări europene este că de tot acest haos creat prin blocarea orașelor și exprimarea unor nemulțumiri, de cele mai multe ori întemeiate, la adresa partidelor de la guvernare, încearcă să profite formațiunile populiste și cele de extremă dreaptă

Ele încearcă să se lipească de aceste proteste și uneori le și întrețin, pentru a aduna capital politic, în condițiile în care în tot blocul comunitar, anul acesta, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European, iar în câteva state membre vor fi și scrutine naționale parlamentare, prezidențiale sau locale. În România, vom avea nu mai puțin de patru runde de alegeri, în 2024.

Ce vor de fapt fermierii și transportatorii care protestează în România?

Pe românește, am putea spune că avem un caz de „s-a umplut paharul”. Guvernul condus de Marcel Ciolacu a luat o serie de măsuri economice succesive, la finalul anului 2023, care i-au afectat direct sau indirect pe fermieri. Amintim eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din agricultură (peste care a venit, tot pe banii fermierilor, și majorarea salariului minim în agricultură) sau introducerea a două cote de impozitare în cazul microîntreprinderilor, în funcție de veniturile obținute. 

Acestora li se adaugă întârzierea plății subvențiilor, a rambursării de TVA și a plății despăgubirilor pentru daunele provocate de secetă, dar și concurența cerealelor ieftine din Ucraina. Pentru aceasta din urmă, fermierii cer compensarea pierderilor, acuzând că, deși grâul ucrainean doar ar trebui să tranziteze România, în fapt „se pierde” prin țară, motiv pentru care au solicitat (și li s-a și promis) monitorizarea transporturilor cu sigilii electronice. Este un alt punct comun pe care fermierii români îl au mai ales cu cei care au protestat sau încă o fac, în state est-europene, apropiate de Ucraina.

Protestatarii au avut mai multe runde de discuții cu reprezentanții Guvernului, care s-au încheiat parțial cu succes. Ministrul Agriculturii și unii reprezentanți ai agricultorilor au declarat că au semnat un acord și că „se așteaptă ca toți fermierii să meargă acasă”. Într-o intervenție la Antena 3, premierul Marcel Ciolacu susținea că, dacă în privința transportatorilor mai sunt negocieri, în cazul fermierilor, „99% din solicitări s-au rezolvat”.

Totuși, nu toată lumea a fost de acord, iar o parte din protestatari a rămas la posturi, susținând că mai sunt lucruri de negociat. Aici trebuie punctat că o altă caracteristică a protestelor românești din aceste zile a fost o aparență de haos și lipsă de coeziune între protestatari: deseori, nu a fost clar ce vor ei punctual.

Așa s-a ajuns ca reprezentanții fermierilor și transportatorilor care au rămas să protesteze să trimită guvernanților o listă de revendicări care s-a extins între timp la nu mai puțin de 76 de puncte, pentru a acoperi și „populația de rând”.

  • diminuarea RCA la 5.000 pentru clasa de polițe B0 (cele mai scumpe în sistemul bonus-malus, pentru șoferii care nu au istoric sau au accidente la activ) în cazul mașinilor de 40 de tone
  • recuperarea unui procent din acciza la combustibil pentru firmele de transport licențiate
  • revizuirea taxei de drum care intră în vigoare din 2026
  • controalele pentru verificarea rovinietei și a greutății să se facă la cel puțin 15 km de frontieră, pentru a fluidiza traficul
  • introducerea unei alocații de hrană și a unei alocații de cazare neimpozabile
  • intensificarea controalelor camioanelor ucrainene 
  • e-sigiliu și e-transport doar la mărfuri cu risc ridicat și la cereale și lemn
  • facilități fiscale pentru PFA și angajații din agricultură
  • impozite mai mici pentru microîntreprinderi
  • eliminarea accizei pentru motorina folosită în agricultură direct la pompă
  • creșterea subvenției pe suprafață la minimum 250 euro pe hectar
  • eliminarea impozitului pentru subvenții
  • taxe vamale și TVA pentru produsele din Ucraina și TVA pentru importurile din Republica Moldova
  • neimpozitarea profitului reinvestit în firmă
  • credite garantate pentru fermieri

Unde se opresc fermierii și șoferii, dar încep politicienii și propaganda utilă Rusiei

În mod natural și nu doar în România, de proteste cu revendicări legitime se vor lipi întotdeauna politicienii de opoziție, cărora șubrezirea popularității și legitimității guvernului aflat la putere le convine electoral.

„Partide de tip AUR sau SOS vor încerca să profite de proteste, pentru a câștiga notorietate și în cele din urmă voturi. Întotdeauna, partidele anti-sistem, mai ales cele extremiste, se urcă pe valul de nemulțumire socială, pentru că din asta trăiesc”, explică Ovidiu Voicu, sociolog și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Voicu amintește că suntem în an electoral și că de proteste vor încerca să profite inclusiv actorii politici aflați la guvernare: „Am văzut oamenii din PSD încercând să dea vina pe Ministrul de Finanțe (PNL) că a crescut prețurile. I-am văzut pe cei din PNL încercând să dea vina pe Ministrul Agriculturii (PSD)”.

În opinia lui Ovidiu Voicu, există o serie de teme, mai ales cele legate de Ucraina și de cum funcționează piața comună, pe care le vedem în protestele tuturor fermierilor și din alte țări europene precum Polonia, Slovacia, Germania. 

„Mai ales pentru că organizarea este pe rețelele sociale, este foarte probabil că protestele sunt potențate de un mecanism de dezinformare a unor actori de tip Rusia sau grupuri conservatoare americane sau europene, de extremă-dreaptă, care iese la iveală. Lucrul ăsta este, cred, o problemă în general, pentru că în timpurile acestea de declin economic sunt întotdeauna actori, statali sau nestatali, care încearcă să șubrezească democrațiile, nefăcând altceva decât să polarizeze populația”, spune sociologul.

Probleme reale ale fermierilor și transportatorilor, precum creșterea prețului RCA sau neregulile din tranzitul cerealelor ucrainene, sunt amplificate de un discurs care convine foarte tare propagandei Rusiei, cu groase tușe anti-europene. Uneori, la acest lucru contribuie și politicienii români aflați la guvernare, care au dat vina pe PNRR și pe Comisia Europeană, pentru a justifica respingerea unora dintre revendicările fermierilor și transportatorilor care protestează. 

„Și în PNL, dar mai ales în PSD, vedem un astfel de dublu discurs. De când au revenit la guvernare, social-democrații încearcă, pe de o parte, să se arate europeni la Bruxelles și, pe de altă parte, să mențină un discurs suveranist sau pseudo-suveranist, către publicul din țară. Tot timpul, când lucrurile mergeau prost, PSD ne spunea că e din cauză că scrie în PNRR, că ne cere Bruxelles și așa mai departe. Și-au săpat groapa singuri, ca să zic așa. Guvernul s-a afundat în această situație, generând un astfel de discurs” subliniază Ovidiu Voicu.

O altă ipostază în care factorul politic și-a scos capul din rândul fermierilor și transportatorilor a fost momentul când, din partea fermierilor, foarte vizibil a devenit Dănuț Andruș, surprins deseori în mijlocul protestatarilor purtând pe cap o cușmă albă, din blană de miel. Deși protestele nu au fost asumate de vreo organizație anume, Andruș s-a poziționat într-o postură demnă de un lider și a ales să rămână să protesteze, alături de alți fermieri și transportatori care nu s-au considerat mulțumiți de ce s-a negociat cu Guvernul. 

În 2020, Dănuț Andruș a candidat din partea PSD pentru postul de primar al comunei Păltiniș, din județul Botoșani. În toamna lui 2023, el a depus la Tribunalul București cererea de înființare a partidului politic Alianța Fermierilor și Antreprenorilor Români, împreună cu Mircea Marcel Medan și Florică Stancu. Solicitarea le-a fost respinsă, în primă instanță.

Ce e cu revendicările „politice”?

De altfel, pe o listă de revendicări semnată „poporul român”, au apărut și cereri fără legătură cu cele ale fermierilor și transportatorilor: eliminarea finanțării partidelor politice de la bugetul de stat, întrucât „această gaură neagră trebuie să o plătim noi”, respectarea rezultatului referendumului privind reducerea numărului de parlamentari, interzicerea vânzării terenurilor către străini sau anularea dosarelor penale ale participanților la protest.

Înfuriat, ministrul Agriculturii a respins ferm noile revendicări ale fermierilor, pe care le-a catalogat drept aberații. Despre cei care încă protestează la Afumați, în județul Ilfov, Florin Barbu a spus că „nu sunt fermieri, sunt instigatori. Negocierile cu ministerul Agriculturii s-au încheiat. Le urez multă sănătate și la mulți ani!”. Oamenii de acolo au spus însă că pe ei nu îi reprezintă cei cu care guvernanții au negociat și că nu au fost consultați.

Pe lista de astfel de nemulțumiri aparent fără legătură cu obiectul muncii lor, protestatarii au pus și costul uriaș al pensiilor speciale sau refuzul statului de a reduce din cheltuielile aparatului bugetar. 

„Micii întreprinzători din agricultură simt că le-a crescut foarte mult costul de a face afaceri în România, așa că rezonează la un discurs, să-i spunem, liberal clasic, de dreapta, care spune că oamenii care muncesc plătesc prea mulți bani unui stat care face prea puțin. Totuși, pentru că au foarte multe revendicări de tip subvenții, și-au dat seama că primul răspuns pe care îl vor primi va fi că nu sunt bani. Atunci, au venit și cu soluția. Pare un plan rațional. Au spus – vrem bani și iată, luați-i de aici, tăiați pensiile speciale sau tăiați din bugetele instituțiilor statului”, explică Ovidiu Voicu o posibilă rațiune din spatele solicitărilor mai puțin obișnuite ale manifestanților.

Anticorpi la Simion și Șoșoacă: gândim cam la fel, dar nu ne asociem  

Un aspect demn de scos în evidență este că, în ciuda frecventelor suprapuneri de discurs ideologizat, anti-european, chiar nostalgic comunist, între ce spuneau unii protestatari și ce auzim aproape zilnic dinspre simpatizanții extremiști ai lui George Simion și ai Dianei Șoșoacă, cei doi lideri politici au fost trimiși la plimbare rapid, deși au încercat să se lipească de proteste.

Liderul AUR, George Simion, și senatoarea Diana Șoșoacă, șefa SOS, s-au dus pe 11 ianuarie la Chiajna, la intrarea în Capitală, unde manifestau transportatorii și fermierii, cu scopul declarat de a-i convinge pe jandarmi să le permită protestatarilor accesul în București. Amândoi au fost huiduiți de manifestanți care i-au interpelat: „Tu ai venit la voturi acum”, „Unde erai când ne era greu?” sau „Nu ne fura protestul”.

George Simion a fost alungat și de la protestul transportatorilor de la Constanța, deși a încercat să semnaleze cât mai puternic că AUR și protestatarii sunt pe aceeași frecvență. „Solicitările noastre vin în concordanță cu solicitările transportatorilor și agricultorilor”, spunea liderul AUR, cerând întrunirea de urgență a Camerei Deputaților și Senatului, pentru o sesiune extraordinară care să rezolve legislativ revendicările protestatarilor.

Din partea transportatorilor, la începutul protestelor, s-a oferit să intermedieze dialogul între camionagii și autorități Augustin Hagiu, liderul Federației Operatorilor Români din Transporturi. El preciza atunci, la radioul public, că nu e organizatorul manifestațiilor, dar că este în contact cu toți colegii din țară. Între timp, s-a retras din poziția de intermediar după ce a acuzat că unele televiziuni au încercat să politizeze protestele, susținând că în spatele acestora s-ar afla lideri ai partidului AUR.

Totuși, Augustin Hagiu a declarat pentru Hotnews că este „100% naționalist și suveranist” și că are „simpatii față de AUR și SOS România”, dar că nu este membru de partid și că nu i s-a propus să candideze din partea acestor formațiuni.

Protestele fermierilor din Europa și cât de apropiate sunt de ale românilor

Fermierii și transportatorii care protestează zilele acestea în România nu sunt atât de diferiți de ce putem vedea în alte state europene cu proteste similare.

Dacian Cioloș, fost premier, ministru al Agriculturii și comisar european pentru Agricultură, a explicat într-un interviu pentru SpotMedia.ro că din cauza mai multor greșeli făcute la nivelul Comisiei Europene, atât în privința ajutorului acordat agriculturii ucrainene, cât și a reformei politicii agricole comune și a Green Deal, s-a pus presiune suplimentară pe agricultori, iar de acest lucru au profitat partidele de extremă dreaptă din Europa.

Printre vulnerabilitățile specifice fermierilor români, Cioloș a indicat faptul că „nu sunt organizați economic și de aceea au costuri mai mari, fac investiții fără analize de piață, iar politicul nu are interesul să-i ajute să ajungă autonomi, ca să-i folosească drept masă de manevră electorală”.

În Țările de Jos, au fost proteste ample și în 2022 și în 2023, față de noile standarde de mediu privind emisiile de azot, manifestanții blocând autostrăzile cu bălegar, arată o analiză The Guardian. Acolo, un partid al fermierilor s-a coagulat pe fondul acelor proteste și a reușit să acumuleze suficient capital politic, încât să devină relevant în urma alegerilor de anul trecut.

Manifestații împotriva politicilor de mediu au avut loc și în Belgia și Irlanda. Spania și Franța nu au făcut excepție, deși motivele au fost altele: restricțiile la utilizarea apei, în cazul unui an extrem de secetos în Spania, respectiv utilizarea pesticidelor de către fermierii francezi. 

Acum, a venit și rândul celei mai mari economii a Europei, Germania, să fie afectată de proteste. Aproape 10.000 de fermieri au paralizat traficul în Berlin, intrând cu utilajele până la Poarta Brandenburg, în aceeași perioadă în care și fermierii români voiau să blocheze centrul Bucureștiului.  

Germanii sunt nemulțumiți de planurile guvernului de a elimina treptat, pe o perioadă de mai mulți ani, scutirile de impozit pentru motorina folosită în agricultură. Venit în mijlocul manifestanților, ministrul de Finanțe le-a spus că nu mai sunt bani pentru subvenția la motorină, care există în Germania de 70 de ani. 

Ca și în România sau alte părți, manifestațiile din Germania și-au atras sprijinul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), notează The Guardian, iar BBC a scris că grupările de extremă dreapta din Germania discută despre răsturnarea guvernului, profitând de furia fermierilor. 

Cancelarul german Olaf Scholz a făcut un apel la calm: „Dacă protestele care sunt legitime se transformă în furie sau nesocotesc procesele şi instituţiile democratice, atunci pierdem cu toţii”, a avertizat el, reacționând astfel la informația potrivit căreia în mișcarea agricultorilor s-au infiltrat extremiști, în încercarea de a deturna protestul în scopuri proprii.

O problemă care poate deveni realitate și în România, în cazul protestelor de aici.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eliza Casandra

A studiat jurnalismul la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, în ciuda faptului că familia o voia la Drept. Idealistă și un spirit justițiar, a crezut că lumea poate ajunge să funcționeze după o scară de valori și că oamenii se pot schimba în bine. În timp, și-a mai moderat așteptările. Cu o experiență de peste deceniu și jumătate în presa scrisă și radio, Eliza Casandra a lucrat în redacții importante din București, precum România Liberă, Radio România Actualități, Radio France Internationale și Europa FM. Iubitoare de natură, pisici și cărți, Eliza gătește pentru cei care îi sunt dragi și continuă să creadă în oameni și în puterea cuvintelor.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x