Un om, o glumă și un microfon

Cine învârte scena stand-up din România și cum am învățat să râdem pe banii noștri

Computer Hope Guy
Teo (Claudiu Teohari), pe scena Club 99. Foto: Octav Ganea/Inquam.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Când vine vorba de stand-up comedy, niciodată nu o să fie nevoie de mai mult decât de „un om, o glumă și un microfon”, îmi zice Claudiu Mihail Teohari, cunoscut în lumea comediei drept Teo. E unul dintre cei mai vechi comedianți din România și, alături de Vio și Costel, face parte din așa-numita „Sfântă Treime a stand-up-ului românesc”, cum i se spunea în urmă cu câțiva ani.

Din punctul de vedere al comediantului, Teo are dreptate. Din punct de vedere al fenomenului, însă, lucrurile capătă o cu totul altă amploare. Pentru că stand-up-ul a devenit, de câțiva ani, o industrie. Și mai ales în România, dă impresia că încă nu și-a atins apogeul.

S-a trecut de la show-uri cu câteva zeci de persoane adunate în baruri, la spectacole de anvergură la Sala Palatului, cu mii de spectatori.  De asemenea, comedia stand-up românească a crescut nu numai dincolo de granițele Bucureștiului – vezi turneele comedianților prin țară, ci și ale României. 

De fapt, în spatele acelui „om cu o glumă și un microfon”, de care vorbește Teo, se află mulți alți oameni care construiesc întregul business. Și cărămizile sunt tot mai multe.

  1. După ce epoca Doru Octavian Dumitru, Vacanța Mare ori Divertis a dat semne că se încheie, românii au început să râdă și la spectacole de stand-up comedy similare conceptului prezent în SUA, de câteva decenii.
  2. Românii au descoperit umorul „sub o altă formă”, spune Daniel David, rectorul UBB Cluj, specializat în psihologie clinică şi psihoterapie. Profesorul universitar a „decodat” pentru Panorama și butoanele comportamentale, apăsate de comedianții români.
  3. Din baruri cu câteva zeci de persoane înghesuite la mese, piața de stand-up a început să producă spectacole de anvergură la Sala Palatului, turnee în toată țara și în locații mari din străinătate.
  4. Am vorbit cu comedianți precum Teo, Mădălin Cîrje, Paul Szabo sau Radu Isac, dar și cu impresari și manageri de stand-up, precum Cristian Șorea, pentru a vedea cum s-a dezvoltat fenomenul de stand-up din România și, de câțiva ani, a început să producă milioane de lei.
  5. Interesul crescut i-a făcut pe oamenii din industrie să se dezvolte în online și chiar să-și „vândă” materialele în cinematografe. Și loc de creștere încă mai există.

Cum funcționează râsul la români

Obișnuit, poate, să asocieze comedia cu nume ca Doru Octavian Dumitru, Vacanța Mare sau Divertis, publicul român a început să descopere, în urmă cu 20 de ani, și un alt tip de spectacol comic.

Genul acesta de show s-a aliniat, după 2004, unei direcții mult mai apropiate de ideea de stand-up comedy, așa cum a apărut ea în Statele Unite, spre exemplu.

„Ceea ce vedem în ultimii ani este că oamenii sunt din ce în ce mai avizați când vin la un show. Când zic avizați, mă refer la faptul că, în primul rând, clar știu ce e aia stand-up și ce înseamnă spectacolul de genul ăsta și, în al doilea rând, sunt mai avizați față de omul la care vin și la genul de comedie pe care omul o prezintă”, afirmă Teo pentru Panorama. 

Și pentru că publicul a trecut rapid de la curiozitate la înțelegerea fenomenului, situațiile în care la spectacole se întâmplau „nepotriviri de caracter, ca la divorț”, după cum zice Teo, sunt tot mai rare.

„Ei (n.r. – oamenii din public) au o seară bună, omul de pe scenă are o seară mai bună decât dacă ar trebui să se lupte să împingă apa la deal (râde). Și nu doar în București, peste tot în țară”, explică Teo.

teo stand-up comedie
Teo, pe scena Club 99. Foto: Facebook/Claudiu Mihail Teohari

Nevoia oamenilor de a râde există dintotdeauna și această evoluție modernă a comediei românești nu avea cum să treacă neobservată, spune Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

„Românii au redescoperit umorul sub o altă formă pentru că, așa cum știm din analizele psiho-culturale făcute, umorul este o caracteristică a românilor. În umorul nostru, componenta de ironie și autoironie e foarte bine dezvoltată. Avem la nivel de bază în personalitate un aspect de cinism care ne ajută să fim ironici și autoironici, colorăm în acest fel umorul”, explică pentru Panorama Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Specializat în psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice), profesorul universitar a explicat pentru Panorama că „râsul e o reacție comportamentală la un fenomen mintal care presupune o discrepanță percepută ca fiind pozitivă”. 

„Foarte multe glume merg pe această idee: încep să creeze o poveste și-ți dau scenariul și ai niște predicții pe care le faci. Brusc, la un moment dat, prin ceea ce spune sau prin ceea ce face (n. red. – comediantul) se schimbă scenariul respectiv la ceva ce nu te-ai așteptat, lucru care declanșează o trăire subiectivă, pozitivă, iar comportamental se exprimă și râsul”, explică profesorul Daniel David cum funcționează psihologic mecanismul din spatele comediei.

„Whisky-ul nu se maturează în sticlă”. De ce e vitală o pepinieră de comedianți, ca și în fotbal

Toate cluburile de comedie din București au seri de open-mic, adică spectacole în care urcă pe scenă oameni aflați la început de drum. Din acest punct de vedere, sistemul nu e deloc ermetic, ba din contră. 

Vlad Olteanu s-a urcat prima dată pe scenă înainte de pandemie. A abandonat apoi ideea, dar s-a reîntors la ea în 2022, când a participat la prima emisiune tv dedicată exclusiv acestui fenomen – Stand-up Revolution. Faptul că a primit feedback pozitiv din partea juraților, comedianți cunoscuți, l-a făcut să continue. 

„Ca să urci pe scenă, trebuie să trimiți un email, cam ăsta e efortul: ai cel puțin 5-6 open-mic-uri săptămânale și 3 cluburi de comedie cu infrastructură foarte bună pentru stand-up, emisiuni, concursuri, TV etc. Ca să te faci remarcat, cred că trebuie să te implici în toate proiectele, să formulezi lucruri amuzante și să ai răbdare”, crede Vlad.

Între timp, Vlad a început să aibă show-uri și în deschiderea unor comedianți cunoscuți. 

„Atât cât am interacționat eu cu oamenii mai vechi din industrie, am simțit oameni îndrăgostiți de meseria lor, cărora le face plăcere să transmită mai departe know-how-ul. Eu am primit susținere, da”, spune Vlad Olteanu.

Glumele se scriu pe scenă și prea puțin în afara ei, cred comedianții. Cu alte cuvinte, doar publicul o să-ți spună ce păstrezi din material și ce arunci.  

„Whisky-ul nu se maturează în sticlă. Experiența pe care o ai în stand-up înseamnă timpul pe care-l stai pe scenă – la fel cum stă whisky-ul în butoi – nu timpul care trece pur și simplu, ca și cum ar sta whisky-ul în sticlă. Cel mai important lucru e de câte ori urci pe scenă, mai mult decât de câți ani faci asta”, crede Teo

Faptul că există doritori și au și ocazia să-și poată testa glumele pe scenă e un lucru benefic pentru industrie. E ca-n fotbal, crede Teo. 

„Fotbalul românesc de ce s-a ofilit? Că au dispărut pepinierele, cum ar veni. Cu cât ai pepiniere mai multe, cu atât poți să descoperi un nou Hagi”, spune Teo.

Mulți dintre comedianți nu s-au oprit doar la a urca pe scenă și a-și prezenta materialul, în speranța că oamenii vor râde. Au dezvoltat noi formate – concursuri de „roast”, concursuri de comedie cu premii în bani, podcast-uri sau comedie sub alte forme, gândite special pentru social media.

Mădălin Cîrje a prezentat multă vreme serile de open-mic de la clubul The Fool (deschis de doi veterani din stand-up, Micutzu și Bordea, alături de impresarul Călin Crețu) și a venit cu conținut gândit pentru mediul online, cum ar fi Roast your Post

Între timp, are propriile show-uri în București și în țară și se pregătește de primul spectacol la Sala Palatului în care e cap de afiș, alături de alți patru comedianți cu câțiva ani de experiență în spate.

madalin cirje stand up
Mădălin Cîrje, pe scena The Fool. Foto: Facebook/Mădălin Cîrje
„Cred că, la fel cum fericirea se zice că e subiectivă, și succesul sau obiectivele fiecăruia diferă. Pentru unii dintre colegii mei, obiectiv este să ajungă pe TV, pentru alții să prindă o campanie importantă, pentru mine e să reușesc să fac show-uri peste tot în țară și să vină lumea. Sala Palatului pentru noi nu e neapărat un obiectiv, cât a fost o provocare – să încercăm primii din generația tânără să arătăm că se poate – dacă ai oameni aproape și dacă muncești”, spune Mădălin Cîrje, pentru Panorama.

Stand-up comedy à la Cluj și UK

Stand-up comedy se face și-n alte orașe din țară, dar se întâmplă în cele mai multe dintre cazuri doar când comedianții din București au show-uri sau turnee pe acolo.

Excepție face, însă, Cluj-Napoca.

Timid, dar în direcția corectă, comunitatea de comedianți de acolo, din care face parte și Paul Szabo, caută să crească domeniul. Singura problemă e că, deocamdată, orașul nu are un club de comedie. 

„Momentan merge bine, după mult timp în care ne-am chinuit să facem show-uri săptămânale, să ținem open mic-uri, acum pare că am găsit ori destul public, ori unele formule în care să vindem destule bilete, încât să facem show-uri chiar foarte frecvente și bune. Mai <păcălim> lumea cu maratoane: când pui mai mulți oameni pe afiș, pare că lumea vrea să vină mai mult la stand-up, dacă sunt mai mulți oameni, pare show-ul mai bun”, spune Paul Szabo. 

Cei mai cunoscuți dintre artiștii de stand-up au început să aibă frecvent și spectacole pentru românii stabiliți în străinătate. Deocamdată, au ajuns cu show-uri doar în țările din Europa. 

„Oamenii sunt mai bucuroși acolo, ne primesc cu mai mult entuziasm, că e normal – e mai rar. Ne dau și nouă o bucurie pe care o dăm înapoi pe scenă, e mai multă bucurie și show-urile ies chiar mai bine acolo”, explică Teo.

Radu Isac e un comediant român care trăiește în Marea Britanie, performează acolo, dar are frecvent și show-uri în România.

„Piața din UK e mai mare și mai veche. Are vreo jumătate de veac de urcușuri și coborâșuri. Noi avem vreo 20 de ani doar de urcușuri și aș zice că, în general, în lume, stand-up-ul e pe o pantă ascendentă de ceva vreme”, crede Radu.

Diferențe există, în opinia lui, și la nivel de audiență. 

„Publicul e ceva mai segmentat aici în UK, găsești de toate pentru toți. Oferta e mare și publicul își alege ce îi place. La noi (n.r. – în România) încă sunt multe categorii sociale neatinse de ‘fenomen’”, explică Radu Isac.

Un fenomen abia trecut de majorat, dar care produce milioane (de lei)

Dacă stai de vorbă cu oameni din industrie, majoritatea o să-ți spună că fenomenul este abia la început în România. De abia de aici încolo începe să crească și să se diversifice. 

Dincolo de creativitatea oamenilor de pe scenă, stand-up-ul din România a devenit un business. Club 99 e primul club de comedie din București și a sărbătorit recent 14 ani de la deschidere.

Între timp, au mai apărut încă două – The Fool și Comics Club. Toate cele trei cluburi de comedie pot găzdui, fiecare, între 100 și 200 de persoane la o seară de stand-up.

La Club 99, spre exemplu, dacă într-o seară de sâmbătă urcă pe scenă nume grele ca Teo, Vio și Costel, atunci prețul unui bilet e undeva spre 70 de lei. Dacă au show comedianți mai mici, atunci un bilet costă între 40 și 50 de lei.

Un mare salt pentru industrie a fost când marii comedianți au început să aibă show-uri la Sala Palatului. Mihai Bobonete, spre exemplu, a avut două show-uri în aceeași zi acolo, la final de noiembrie, alături de Mihai Rait. Cel mai ieftin bilet a costat 94 de lei, iar cel mai scump, la categoria VIP, a fost aproape 300 de lei.

În ziua spectacolului, unul dintre show-uri a fost „sold out”, iar la celălalt mai erau disponibile doar 30 de bilete, în condițiile în care Sala Palatului are o capacitate de aproape 4.000 de locuri.

bobonete stand up
Mihai Bobonete, pe scena Sălii Palatului. Foto: Facebook/Mihai Bobonete

La nivel de business, piața e foarte bine reprezentată. Marile nume din stand-up s-au împărțit în câteva „powerhouses”, în interiorul cărora funcționează agenții și firme care organizează mai toate spectacolele de stand-up.

Cele mai cunoscute în acest domeniu sunt Headliners (Headline Management Agency), din portofoliul căreia fac parte nume ca Micutzu (Cosmin Nedelcu), Cătălin Bordea , Nelu Cortea sau Geo Adrian. De asemenea, sub umbrela Punchline Entertainment performează nume ca Sorin Pârcălab, Toma Alexandru, Natanticu, Minculescu sau Maria Popovici, dar și veterani precum Vio și Costel.

Numele ultimilor doi, alături de Teo, e asociat mai mult cu Club 99. E motivul pentru care au show-uri organizate și de Artitude, o altă agenție cunoscută în piața stand-up din România.

Headline Management Agency, care susține că este cea mai mare agenție de stand-up din România, cu zeci de comedianți în portofoliu, a avut în 2022 o cifră de afaceri netă de peste 1,3 milioane de lei, conform datelor de la Ministerul Finanțelor, iar profitul pe 2022 a fost un pic peste 250.000 de lei (circa 50.000 de euro).

Compania este deținută de Călin Crețu, iar în afacere au intrat în 2023 și soții Simion și Loredana Apreutese. Simion Apreutese are afaceri în domeniul transporturilor, dar a investit și în site-ul de jurnalism sportiv iamsport.ro, precum și în fotbal, aflându-se la un moment dat în negocieri cu Becali, pentru a prelua clubul FCSB.

Punchline Events, deținută de Cristian Șorea, a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de aproape 200.000 de lei. Profitul a fost de peste 90.000 de lei. Sunt doar câteva exemple, pentru că există mai multe firme pe care operează comedianții de stand-up.

Artiștii, dar și agențiile care-i manageriază au și alte surse de venit – reclame, publicitate, producții în afara sălilor de spectacol etc.

Spre exemplu, Cătălin Bordea, impresariat de Headline Management, a lansat pe final de 2023 în toate cinematografele din țară un stand-up comedy special gândit pentru a fi difuzat pe ecran mare, o premieră pentru România.

bordea stand up
Afiș stand-up special în cinema. Foto: Instagram/Cătălin Bordea

De asemenea, mai mulți comedianți au lansat, pe 12 decembrie, platforma comedybox.ro, prima de acest fel din România, în care primești conținut exclusiv din zona comediei. Ca să ai acces, trebuie să plătești: prețul unui abonament e de 35 de lei pe lună sau 350 de lei anual.

„Costă pentru că noi, comedianții, vrem să aducem către oameni producții mai valoroase și din punct de vedere audio-vizual, și din punct de vedere al content-ului. Avem ca obiectiv să facem producții mai diversificate: animație, reality show, game show, sitcom, film”, spune pentru Panorama Cristian Șorea, co-owner Comics Club și Comedy Box.

Manager la Punchline Events (Entertainment) – agenție care impresariază, de asemenea, nume mari din stand-up-ul românesc, Cristian Șorea explică și de ce a apărut nevoia unei astfel de platforme video.

„De ce nu pe YouTube? De acolo venim, am încercat prin YouTube și nu am reușit să scalăm producțiile, pentru că nu sunt bani suficienți”, spune el.

Între business și artă, rămân râsul și pasiunea

Ca-n orice alt domeniu care se dezvoltă și produce bani, stand-up-ul e într-o continuă evoluție și se lansează pe drumuri nebătătorite în România. Și pentru că e un domeniu care produce, în piață au apărut și diverse workshop-uri, ateliere de scris, cursuri și training-uri.

Părerile sunt împărțite când vine vorba de așa ceva.

„Noi nu credem în astea. Din ce am văzut și prin State, nu prea există chestii de genul ăsta care să nu fie semi-țepe. Asta cu cadrul formal, să scot eu flipchart-ul să-ți explic eu ce e gluma, astea-s niște bălării pe care probabil o să înceapă oamenii să le facă, dar o să fie semi-escrocherii”, crede Teo.

La bază, însă, fenomenul rămâne susținut de cei care i-au deschis calea și de cei care vin tare din urmă, urmându-și pasiunea.

„La nivelul meu, e simplu: îmi propui un show, vin, discutăm de bani ulterior. Nu am ajuns la nivelul la care să întreb care e fee-ul și apoi să decid. Sunt prea entuziasmat că am spectacole ca să îmi pese de bani, mi se pare de multe ori incredibil că fac bani din asta”, arată Mădălin Cîrje. 

Dincolo de orice, piața de stand-up comedy din România crește. Și o face bine. Iar o ofertă bogată înseamnă că cererea e satisfăcută. 

„Există conținuturi atât de diverse, încât nu atât conținutul educă, cât procesul în sine. Procesul stand-up-ului ne reantrenează, ne menține viu spiritul de umor. Plecăm cu râsul și cu un simț mai ascuțit al ironiei și al autoironiei”, conchide profesorul de psihologie Daniel David.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Ciprian Ioana

Și-a început cariera în presă la radio Europa FM, în 2011. Inițial, își dorea să fie DJ/realizator de emisiuni, dar a fost cooptat rapid în echipa de știri și acolo a rămas vreme de aproximativ 7 ani.

Mai târziu, a descoperit că-i place jurnalismul economic, a lucrat la emisiunea Business Club (Digi24), postul Digi FM, dar și pentru site-urile Playtech.ro și Digi24.ro.

E pasionat de știrea din spatele știrii și vrea să cunoască de ce se întâmplă, nu doar ce se întâmplă. Crede că, într-o lume care trăiește pe repede-înainte, e nevoie ca la finalul zilei să rămâi cu un tablou cât mai rotund a ceea ce te interesează, nu cu frânturi de informații mai mult sau mai puțin relevante.

Pe lângă cariera de jurnalist, Ciprian e voice-over profesionist, cu peste un deceniu de experiență. Îi poți auzi vocea prin reclame sau documentare.

Ciprian e colaborator Panorama din octombrie 2023.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
3 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x