Cine învârte scena stand-up din România și cum am învățat să râdem pe banii noștri
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Când vine vorba de stand-up comedy, niciodată nu o să fie nevoie de mai mult decât de „un om, o glumă și un microfon”, îmi zice Claudiu Mihail Teohari, cunoscut în lumea comediei drept Teo. E unul dintre cei mai vechi comedianți din România și, alături de Vio și Costel, face parte din așa-numita „Sfântă Treime a stand-up-ului românesc”, cum i se spunea în urmă cu câțiva ani.
Din punctul de vedere al comediantului, Teo are dreptate. Din punct de vedere al fenomenului, însă, lucrurile capătă o cu totul altă amploare. Pentru că stand-up-ul a devenit, de câțiva ani, o industrie. Și mai ales în România, dă impresia că încă nu și-a atins apogeul.
S-a trecut de la show-uri cu câteva zeci de persoane adunate în baruri, la spectacole de anvergură la Sala Palatului, cu mii de spectatori. De asemenea, comedia stand-up românească a crescut nu numai dincolo de granițele Bucureștiului – vezi turneele comedianților prin țară, ci și ale României.
De fapt, în spatele acelui „om cu o glumă și un microfon”, de care vorbește Teo, se află mulți alți oameni care construiesc întregul business. Și cărămizile sunt tot mai multe.
- După ce epoca Doru Octavian Dumitru, Vacanța Mare ori Divertis a dat semne că se încheie, românii au început să râdă și la spectacole de stand-up comedy similare conceptului prezent în SUA, de câteva decenii.
- Românii au descoperit umorul „sub o altă formă”, spune Daniel David, rectorul UBB Cluj, specializat în psihologie clinică şi psihoterapie. Profesorul universitar a „decodat” pentru Panorama și butoanele comportamentale, apăsate de comedianții români.
- Din baruri cu câteva zeci de persoane înghesuite la mese, piața de stand-up a început să producă spectacole de anvergură la Sala Palatului, turnee în toată țara și în locații mari din străinătate.
- Am vorbit cu comedianți precum Teo, Mădălin Cîrje, Paul Szabo sau Radu Isac, dar și cu impresari și manageri de stand-up, precum Cristian Șorea, pentru a vedea cum s-a dezvoltat fenomenul de stand-up din România și, de câțiva ani, a început să producă milioane de lei.
- Interesul crescut i-a făcut pe oamenii din industrie să se dezvolte în online și chiar să-și „vândă” materialele în cinematografe. Și loc de creștere încă mai există.
Cum funcționează râsul la români
Obișnuit, poate, să asocieze comedia cu nume ca Doru Octavian Dumitru, Vacanța Mare sau Divertis, publicul român a început să descopere, în urmă cu 20 de ani, și un alt tip de spectacol comic.
Genul acesta de show s-a aliniat, după 2004, unei direcții mult mai apropiate de ideea de stand-up comedy, așa cum a apărut ea în Statele Unite, spre exemplu.
„Ceea ce vedem în ultimii ani este că oamenii sunt din ce în ce mai avizați când vin la un show. Când zic avizați, mă refer la faptul că, în primul rând, clar știu ce e aia stand-up și ce înseamnă spectacolul de genul ăsta și, în al doilea rând, sunt mai avizați față de omul la care vin și la genul de comedie pe care omul o prezintă”, afirmă Teo pentru Panorama.
Și pentru că publicul a trecut rapid de la curiozitate la înțelegerea fenomenului, situațiile în care la spectacole se întâmplau „nepotriviri de caracter, ca la divorț”, după cum zice Teo, sunt tot mai rare.
„Ei (n.r. – oamenii din public) au o seară bună, omul de pe scenă are o seară mai bună decât dacă ar trebui să se lupte să împingă apa la deal (râde). Și nu doar în București, peste tot în țară”, explică Teo.
Nevoia oamenilor de a râde există dintotdeauna și această evoluție modernă a comediei românești nu avea cum să treacă neobservată, spune Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Specializat în psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice), profesorul universitar a explicat pentru Panorama că „râsul e o reacție comportamentală la un fenomen mintal care presupune o discrepanță percepută ca fiind pozitivă”.
„Whisky-ul nu se maturează în sticlă”. De ce e vitală o pepinieră de comedianți, ca și în fotbal
Toate cluburile de comedie din București au seri de open-mic, adică spectacole în care urcă pe scenă oameni aflați la început de drum. Din acest punct de vedere, sistemul nu e deloc ermetic, ba din contră.
Vlad Olteanu s-a urcat prima dată pe scenă înainte de pandemie. A abandonat apoi ideea, dar s-a reîntors la ea în 2022, când a participat la prima emisiune tv dedicată exclusiv acestui fenomen – Stand-up Revolution. Faptul că a primit feedback pozitiv din partea juraților, comedianți cunoscuți, l-a făcut să continue.
„Ca să urci pe scenă, trebuie să trimiți un email, cam ăsta e efortul: ai cel puțin 5-6 open-mic-uri săptămânale și 3 cluburi de comedie cu infrastructură foarte bună pentru stand-up, emisiuni, concursuri, TV etc. Ca să te faci remarcat, cred că trebuie să te implici în toate proiectele, să formulezi lucruri amuzante și să ai răbdare”, crede Vlad.
Între timp, Vlad a început să aibă show-uri și în deschiderea unor comedianți cunoscuți.
„Atât cât am interacționat eu cu oamenii mai vechi din industrie, am simțit oameni îndrăgostiți de meseria lor, cărora le face plăcere să transmită mai departe know-how-ul. Eu am primit susținere, da”, spune Vlad Olteanu.
Glumele se scriu pe scenă și prea puțin în afara ei, cred comedianții. Cu alte cuvinte, doar publicul o să-ți spună ce păstrezi din material și ce arunci.
Faptul că există doritori și au și ocazia să-și poată testa glumele pe scenă e un lucru benefic pentru industrie. E ca-n fotbal, crede Teo.
„Fotbalul românesc de ce s-a ofilit? Că au dispărut pepinierele, cum ar veni. Cu cât ai pepiniere mai multe, cu atât poți să descoperi un nou Hagi”, spune Teo.
Mulți dintre comedianți nu s-au oprit doar la a urca pe scenă și a-și prezenta materialul, în speranța că oamenii vor râde. Au dezvoltat noi formate – concursuri de „roast”, concursuri de comedie cu premii în bani, podcast-uri sau comedie sub alte forme, gândite special pentru social media.
Mădălin Cîrje a prezentat multă vreme serile de open-mic de la clubul The Fool (deschis de doi veterani din stand-up, Micutzu și Bordea, alături de impresarul Călin Crețu) și a venit cu conținut gândit pentru mediul online, cum ar fi Roast your Post.
Între timp, are propriile show-uri în București și în țară și se pregătește de primul spectacol la Sala Palatului în care e cap de afiș, alături de alți patru comedianți cu câțiva ani de experiență în spate.
Stand-up comedy à la Cluj și UK
Stand-up comedy se face și-n alte orașe din țară, dar se întâmplă în cele mai multe dintre cazuri doar când comedianții din București au show-uri sau turnee pe acolo.
Excepție face, însă, Cluj-Napoca.
Timid, dar în direcția corectă, comunitatea de comedianți de acolo, din care face parte și Paul Szabo, caută să crească domeniul. Singura problemă e că, deocamdată, orașul nu are un club de comedie.
„Momentan merge bine, după mult timp în care ne-am chinuit să facem show-uri săptămânale, să ținem open mic-uri, acum pare că am găsit ori destul public, ori unele formule în care să vindem destule bilete, încât să facem show-uri chiar foarte frecvente și bune. Mai <păcălim> lumea cu maratoane: când pui mai mulți oameni pe afiș, pare că lumea vrea să vină mai mult la stand-up, dacă sunt mai mulți oameni, pare show-ul mai bun”, spune Paul Szabo.
Cei mai cunoscuți dintre artiștii de stand-up au început să aibă frecvent și spectacole pentru românii stabiliți în străinătate. Deocamdată, au ajuns cu show-uri doar în țările din Europa.
„Oamenii sunt mai bucuroși acolo, ne primesc cu mai mult entuziasm, că e normal – e mai rar. Ne dau și nouă o bucurie pe care o dăm înapoi pe scenă, e mai multă bucurie și show-urile ies chiar mai bine acolo”, explică Teo.
Radu Isac e un comediant român care trăiește în Marea Britanie, performează acolo, dar are frecvent și show-uri în România.
„Piața din UK e mai mare și mai veche. Are vreo jumătate de veac de urcușuri și coborâșuri. Noi avem vreo 20 de ani doar de urcușuri și aș zice că, în general, în lume, stand-up-ul e pe o pantă ascendentă de ceva vreme”, crede Radu.
Diferențe există, în opinia lui, și la nivel de audiență.
„Publicul e ceva mai segmentat aici în UK, găsești de toate pentru toți. Oferta e mare și publicul își alege ce îi place. La noi (n.r. – în România) încă sunt multe categorii sociale neatinse de ‘fenomen’”, explică Radu Isac.
Un fenomen abia trecut de majorat, dar care produce milioane (de lei)
Dacă stai de vorbă cu oameni din industrie, majoritatea o să-ți spună că fenomenul este abia la început în România. De abia de aici încolo începe să crească și să se diversifice.
Dincolo de creativitatea oamenilor de pe scenă, stand-up-ul din România a devenit un business. Club 99 e primul club de comedie din București și a sărbătorit recent 14 ani de la deschidere.
Între timp, au mai apărut încă două – The Fool și Comics Club. Toate cele trei cluburi de comedie pot găzdui, fiecare, între 100 și 200 de persoane la o seară de stand-up.
La Club 99, spre exemplu, dacă într-o seară de sâmbătă urcă pe scenă nume grele ca Teo, Vio și Costel, atunci prețul unui bilet e undeva spre 70 de lei. Dacă au show comedianți mai mici, atunci un bilet costă între 40 și 50 de lei.
Un mare salt pentru industrie a fost când marii comedianți au început să aibă show-uri la Sala Palatului. Mihai Bobonete, spre exemplu, a avut două show-uri în aceeași zi acolo, la final de noiembrie, alături de Mihai Rait. Cel mai ieftin bilet a costat 94 de lei, iar cel mai scump, la categoria VIP, a fost aproape 300 de lei.
În ziua spectacolului, unul dintre show-uri a fost „sold out”, iar la celălalt mai erau disponibile doar 30 de bilete, în condițiile în care Sala Palatului are o capacitate de aproape 4.000 de locuri.
La nivel de business, piața e foarte bine reprezentată. Marile nume din stand-up s-au împărțit în câteva „powerhouses”, în interiorul cărora funcționează agenții și firme care organizează mai toate spectacolele de stand-up.
Cele mai cunoscute în acest domeniu sunt Headliners (Headline Management Agency), din portofoliul căreia fac parte nume ca Micutzu (Cosmin Nedelcu), Cătălin Bordea , Nelu Cortea sau Geo Adrian. De asemenea, sub umbrela Punchline Entertainment performează nume ca Sorin Pârcălab, Toma Alexandru, Natanticu, Minculescu sau Maria Popovici, dar și veterani precum Vio și Costel.
Numele ultimilor doi, alături de Teo, e asociat mai mult cu Club 99. E motivul pentru care au show-uri organizate și de Artitude, o altă agenție cunoscută în piața stand-up din România.
Headline Management Agency, care susține că este cea mai mare agenție de stand-up din România, cu zeci de comedianți în portofoliu, a avut în 2022 o cifră de afaceri netă de peste 1,3 milioane de lei, conform datelor de la Ministerul Finanțelor, iar profitul pe 2022 a fost un pic peste 250.000 de lei (circa 50.000 de euro).
Compania este deținută de Călin Crețu, iar în afacere au intrat în 2023 și soții Simion și Loredana Apreutese. Simion Apreutese are afaceri în domeniul transporturilor, dar a investit și în site-ul de jurnalism sportiv iamsport.ro, precum și în fotbal, aflându-se la un moment dat în negocieri cu Becali, pentru a prelua clubul FCSB.
Punchline Events, deținută de Cristian Șorea, a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de aproape 200.000 de lei. Profitul a fost de peste 90.000 de lei. Sunt doar câteva exemple, pentru că există mai multe firme pe care operează comedianții de stand-up.
Artiștii, dar și agențiile care-i manageriază au și alte surse de venit – reclame, publicitate, producții în afara sălilor de spectacol etc.
Spre exemplu, Cătălin Bordea, impresariat de Headline Management, a lansat pe final de 2023 în toate cinematografele din țară un stand-up comedy special gândit pentru a fi difuzat pe ecran mare, o premieră pentru România.
De asemenea, mai mulți comedianți au lansat, pe 12 decembrie, platforma comedybox.ro, prima de acest fel din România, în care primești conținut exclusiv din zona comediei. Ca să ai acces, trebuie să plătești: prețul unui abonament e de 35 de lei pe lună sau 350 de lei anual.
Manager la Punchline Events (Entertainment) – agenție care impresariază, de asemenea, nume mari din stand-up-ul românesc, Cristian Șorea explică și de ce a apărut nevoia unei astfel de platforme video.
„De ce nu pe YouTube? De acolo venim, am încercat prin YouTube și nu am reușit să scalăm producțiile, pentru că nu sunt bani suficienți”, spune el.
Între business și artă, rămân râsul și pasiunea
Ca-n orice alt domeniu care se dezvoltă și produce bani, stand-up-ul e într-o continuă evoluție și se lansează pe drumuri nebătătorite în România. Și pentru că e un domeniu care produce, în piață au apărut și diverse workshop-uri, ateliere de scris, cursuri și training-uri.
Părerile sunt împărțite când vine vorba de așa ceva.
La bază, însă, fenomenul rămâne susținut de cei care i-au deschis calea și de cei care vin tare din urmă, urmându-și pasiunea.
Dincolo de orice, piața de stand-up comedy din România crește. Și o face bine. Iar o ofertă bogată înseamnă că cererea e satisfăcută.
„Există conținuturi atât de diverse, încât nu atât conținutul educă, cât procesul în sine. Procesul stand-up-ului ne reantrenează, ne menține viu spiritul de umor. Plecăm cu râsul și cu un simț mai ascuțit al ironiei și al autoironiei”, conchide profesorul de psihologie Daniel David.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
