VACCINO-SCEPTICII EUROPEI

Radiografia unei Românii speriate de vaccin. 5 explicații pentru care am ajuns aici

vaccin covid
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp

România trage pandemia de coadă. Mai mult decât în majoritatea țărilor civilizate, în România vaccinurile anti-Covid rămân un subiect pe larg controversat și cu un grad foarte scăzut de acceptare. Asta deși medicii și cercetătorii din toată lumea le recomandă drept metoda cea mai eficientă de a potoli pandemia. Cel mai vizibil efect? În ciuda numărului record de morți și de cazuri grave de Covid-19 din ultima perioadă, dar și a restricțiilor impuse de guvern pentru a limita răspândirea virusului și a încuraja forțat vaccinarea, România rămâne țara cu a doua cea mai mică rată de vaccinare din Uniunea Europeană, după Bulgaria.

Cum am ajuns aici? Dincolo de explicațiile privind politizarea luptei cu pandemia și comunicarea dezastruoasă a autorităților cu privire la vaccinare, restricții și măsuri anti-Covid, un lucru este cert: peste tot în lume vaccinul are parte de controverse la nivel popular, însă românii par să exceleze la acest capitol. În condițiile în care accesul oamenilor la vaccin a fost la fel sau chiar mai bun decât în alte țări, încercăm să căutăm explicații în zona culturală, socială și psihologică pentru acest grad ridicat de negare și scepticism al românilor față de vaccinurile anti-Covid.

Fără pretenția de a stabili verdicte, dar sprijinindu-ne de cifre și studii, îndreptăm reflectorul către 5 direcții:

  1. efectul fricii de moarte din cauza Covid asupra intenției de vaccinare,

  2. ralierea la teoriile conspirației,

  3. nivelul scăzut de educație și înțelegere,

  4. neîncrederea în autorități și în sistemul sanitar,

  5. contribuția partidelor extremiste la discursul anti-vaccin.

Niciuna dintre aceste direcții nu oferă singură explicații exhaustive despre atitudinea multor români față de vaccin. Luate însă împreună, pot picta un tablou grăitor pentru situația în care ne aflăm.

1. Frica de moarte și de boală ne împarte în două

Studiile recente arată că frica de Covid-19 este în creștere peste tot în lume și că există o relație pozitivă între frica de Covid-19 și intenția de vaccinare. În prezența unor riscuri de sănătate, oamenii cu o frică mai mare de Covid-19 aleg să se vaccineze, văzând în vaccin o metodă rațională, validată medical și științific, de a se proteja de boală și mai ales de moarte.

Există însă și o reacție adversă la frică, arată același studiu. Nivelurile ridicate de frică pot duce la anxietate, stres și depresie. În acest caz, fiecare om are propriile sisteme de apărare psihologică, iar ele se pot declanșa în două direcții. Fie merg într-o direcție rațională, precum intenția de a se vaccina cât mai repede posibil. Fie, la un nivel profund, inconștient, blochează toate informațiile și stimulii raționali, pentru a evita anxietatea provocată de grijile legate de Covid. Acest lucru poate duce la refuzul de a te vaccina și la găsirea de explicații în teoriile conspirației.

Acest dublu sistem de apărare psihologică în fața fricii este explicat prin teoria managementului terorii”. Oamenii au nevoie să își țină sub control anxietatea existențială, iar asta se face printr-un sistem-tampon, care pe de o parte acționează pentru a crește nivelul de stimă de sine, iar pe de altă parte pentru a da sens vieții, a dezvolta un simț al demnității și siguranței.

Primul sistem de apărare este cel „proximal”, care acționează la nivel conștient, pentru fiecare om, și poate merge în direcția rațională de a elimina cauza fricii, împingând omul să urmeze recomandările medicale pentru evitarea Covid și să se vaccineze. Sau poate merge, tot rațional, în sens invers, spre comportamente de evitare și blocaj: de exemplu, respingerea știrilor despre morții de Covid și despre pandemie. Este o reacție des întâlnită și în social media, când oamenii spun – „mai lăsați-ne cu astea…”.

Înainte de a vedea cum acționează al doilea sistem de apărare, cel de la nivel inconștient, ne oprim pentru a arunca o privire la o posibilă corelare între reacția rațională la frică și rata de vaccinare, așa cum reiese din valurile de morți în exces, în țările Europei.

Datele centralizate de Panorama la nivelul UE arată că în multe dintre țările unde a existat un număr masiv de decese în exces în primele valuri ale pandemiei, un procent mare din populație este vaccinată în prezent. În statele în care excesul de decese a fost scăzut în primele valuri, în continuare rata de vaccinare este mică.

Este și cazul României, unde abia valul 3 s-a resimțit cel mai puternic, cu peste 60% decese în exces față de numărul obișnuit de decese în acea perioadă a anului. Iar datele privind decesele în exces din vârful valului 4 (octombrie) nu au apărut încă, însă ne putem aștepta ca ele să fie la cele mai ridicate cote din pandemie.

Graficul de mai jos prezintă situația deceselor în exces la nivelul fiecărui stat UE în intervalul ianuarie 2020 – octombrie 2021. Pentru România, datele raportate se opresc deocamdată la nivelul lunii septembrie. Graficul arată cu adevărat impactul Covid-19 asupra populației statelor, precum și valurile pandemiei. Statele sunt împărțite în funcție de rata vaccinării cu ambele doze, raportată la populația peste 18 ani.

Putem spune deci că în unele țări, frica de moarte a declanșat într-o mai mare măsură mecanisme psihologice de apărare rațională, care au împins oamenii către vaccinare.

După cum reiese din date, există însă și destule excepții de la acest model. Iar asta nu face decât să întărească atenționarea cu care am pornit acest exercițiu explicativ: nu există un factor singular, universal aplicabil, care să explice o rată de vaccinare mai crescută sau mai scăzută într-o țară. Întotdeauna există un cumul de factori.

În Bulgaria, de exemplu, a existat o mortalitate foarte mare în primele valuri, dar bulgarii s-au vaccinat cel mai puțin din întreaga UE. Cum s-ar putea explica de ce Bulgaria, care a avut o mortalitate în exces dublă față de România, e chiar mai puțin vaccinată? Bulgaria este, la fel ca și România, țara care are printre cele mai scăzute rate de încredere în autoritățile sanitare și în medici, vine din același background comunist ca și România, iar bulgarii, ca și românii, sunt printre cei mai captivați de teorii ale conspirației.

La polul opus, Portugalia e și ea o țară care pare să nu respecte modelul propus, al fricii de moarte care te împinge, pe calea rațională, către vaccin. Portugalia a avut o mortalitate în exces mai ridicată abia în valul 3 al pandemiei, și nici atunci una extrem de ridicată, ci relativ similară cu a României. Totuși, Portugalia are cea mai ridicată rată a vaccinării din UE. O posibilă explicație? Spre deosebire de țări ca România sau Bulgaria, portughezii cred în mai mică măsură în teorii ale conspirației, au o încredere destul de ridicată în guvern și printre cele mai ridicate niveluri de încredere în medici, din UE. Sunt de asemenea campionii UE la interesul și gradul de informare despre știință (descoperiri medicale sau avansul tehnologic).

De ce am ales indicatorul deceselor în exces dintr-o țară (adică numărul de morți în plus față de nivelul estimat statistic pentru o perioadă similară, când nu exista pandemie)? Pentru că este mult mai concludent decât numărul de morți raportat la populație – indicator pentru care România a devenit oaia neagră a planetei, în ultima perioadă, în presă și pe Facebook.

Spre deosebire de numărul deceselor de Covid raportat la populație, care depinde de foarte multe variabile la nivel național (număr de teste, modalitățile de raportare, infrastructura sanitară etc.). mortalitatea în exces față de o perioadă nepandemică nu suferă de aceste hibe.

În multe situații, un stat poate să înregistreze un număr mare de decese la milionul de locuitori, dar un procent redus al mortalității în exces.

Revenim la al doilea mecanism de management al terorii, care putem estima că a fost și mai prevalent în România în pandemie, privind la rata redusă de vaccinare. La nivel inconștient, în fața fricii și a anxietății provocate de Covid, se pot declanșa și alte mecanisme de apărare psihologică, denumite „apărări distale” (adică periferice), arată studiul citat.

E vorba de mecanisme inconștiente care reduc conștientizarea mortalității și alimentează credința oamenilor că ei contribuie semnificativ la o lume cu sens. Aceste apărări mențin un nivel înalt de stimă de sine și întăresc viziunea culturală a unui om asupra lumii.

Ce înseamnă practic asta? Că un astfel de individ va adera mai ușor la idei irefutabile și la credințe conspiraționiste – care sunt definite ca tendința oamenilor de a explica evenimente importante din lume printr-o mulțime de grupuri de putere secrete și rău intenționate.

Ajungem astfel la a doua mare problemă care poate pune lumină pe rata scăzută a vaccinării în România: apetența pentru teoriile conspirației.

2. Portretul robot al românului conspiraționist. De ce aderă oamenii raționali la teorii marginale?

De ce există atâția creduli conspiraționiști? Simplist vorbind, fiindcă pentru mulți teoriile conspirației sunt o scurtătură către a-și explica facil realitatea și a-și ține sub control fricile existențiale. Dar și din cauza lipsei de informare. Teoriile conspirației își găsesc fani deseori la „indivizi nefericiți, nesatisfăcuți, care nu pot da un sens vieții sau simt că nu au control asupra propriilor vieți”, conform studiului făcut de 4 psihologi și sociologi.

Când se concentrează pe probleme de sănătate, cei care aderă la astfel de teorii resping recomandările medicale sau mecanismele științifice de eradicare a pandemiei, cum ar fi vaccinul. În schimb, aderă la sisteme de credințe care produc explicații facile, automate, la orice contravine ideologiei lor. Această metodă prin care creierul uman blochează inconștient frica este corelată negativ cu intenția de vaccinare.

De ce sunt relevante aceste lucruri pentru România și situația vaccinării? Că doar indivizi nefericiți care propagă teorii ale conspirației există peste tot în lume, în țări unde rata vaccinării este mare. Pentru că, dintre toate țările Uniunii Europene, România are cel mai ridicat număr de oameni care cred în teorii ale conspirației, conform unui studiu de tip eurobarometru, făcut de Comisia Europeană la începutul anului 2021.

Cum de a atins România asemenea performanță? Chiar dacă mecanismele mintale, psihologice, sunt importante pentru înțelegerea teoriilor conspirației, ele trebuie analizate dintr-o perspectivă politică și istorică. Au făcut-o doi sociologi români – Radu Umbreș și Cătălin Augustin Stoica, care au profilat particularitățile României în ce privește aderarea la teorii ale conspirației.

Unele dintre ele contrazic total studiile internaționale în materie, pentru că România este aparte. A fost deformată de dictatura comunistă dinainte de 1989, când majoritatea oamenilor nu credeau propaganda de stat și se informau din zvonuri. În pandemie, cei mai în vârstă sunt mai neîncrezători față de informațiile care vin din surse oficiale și mai înclinați să dea crezare unor viziuni alternative, conspiraționiste, asupra pandemiei.

În România, oamenii mai educați sunt mai predispuși să adere la teoriile conspirației, spre deosebire de alte țări, iar amalgamul de ideologii politice pe eșichierul clasic dreapta-stânga este dat peste cap complet.

Dacă în SUA studiile au arătat că republicanii, care au ideologii conservatoare, de dreapta, sunt mai predispuși la teorii ale conspirației, în România acest model nu se aplică. Ba chiar e puțin inversat: extremiștii de dreapta nu sunt mai înclinați către teorii conspiraționiste decât restul oamenilor, iar cei de stânga cred mai mult în ele.

O posibilă explicație, dată de autorii studiului, este că în Europa de Est valorile politice de dreapta și de stânga sunt amestecate și inversate. În România, votanții de stânga sunt mai puțin educați și mai atașați de valori precum tradiție, națiune, ordine, autoritate, care în Vest sunt asociate de regulă votanților de dreapta. În România, cei de stânga sunt mai religioși, mai puțin progresiști, deci mai conservatori decât cei de dreapta.

Privind la cum arată în medie un român care apreciază teoriile conspirației, în locul teoriilor validate de știință și promovate de autorități, ajungem la a treia mare problemă care poate oferi explicații pentru rata scăzută a vaccinării din România: neîncrederea în autorități.

3. Românii nu au încredere în guvern, dar nici în medici

Neîncrederea românilor în autorități vine din spate, de pe vremea dictaturii lui Ceaușescu, când cei mai mulți oameni nu credeau o iotă din propaganda oficială și se bazau pentru informații pe telefonul fără fir al zvonurilor. 30 de ani mai târziu, în pandemia de Covid, acest vechi reflex se menține.

Românii au o încredere mică în guvern, în jur de 30%. Nu este însă printre cele mai mici din UE. În alte 9 țări din UE, unde rata de vaccinare este mai mare decât în România, oamenii au mai puțină încredere în propriul guvern decât românii. De altfel, în toate țările europene, cu excepția Danemarcei și a Ungariei, rata de încredere a oamenilor în guvern a scăzut în pandemie, conform unui studiu al Comisiei Europene

Cu siguranță însă, neîncrederea în guvern a fost dublată în România și de militarizarea comunicării oficiale în pandemie. Milităria și mesajele autoritare prind încă la o bună parte din români, după cum explica pentru Panorama profesorul de psihologie Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai. Nu însă la toți, iar România trece acum printr-o schimbare de paradigmă unde generațiile care încă răspund la concentrarea puterii și sunt obișnuite să asculte de șefi, de ordine, pierd teren în fața noilor generații, care fac alergie la mesajele lătrate autoritar de stat.

Aceasta poate fi însă doar o explicație parțială pentru respingerea vaccinării de către atât de mulți români. Mai ales că în ce privește vaccinul anti-Covid, românii sunt în linie cu restul europenilor: își vor informațiile despre vaccinare de la medici, nu de la autorități de stat, militari sau politicieni.

Unde e problema atunci? Ca întotdeauna în România, ea există. Chiar dacă pe medici și pe autoritățile sanitare le cred cel mai mult când vine vorba de vaccinul anti-Covid, românii au printre cele mai mici rate de încredere în aceste două surse, din întreaga Uniune Europeană. Doar 44% pun medicii ca prima sursă de informații corecte despre vaccin, în timp ce media UE este de 67% (penultimul loc din UE, după Polonia). Pe locul doi, la mare distanță – 30%, românii preferă autoritățile sanitare naționale ca sursă de informații corecte pentru vaccin, în timp ce media UE este de 47% (avem a patra cea mai proastă rată de încredere, după Polonia, Cipru și Bulgaria).

Dacă încrederea scăzută în guvern poate că nu are un impact așa de mare pentru rata vaccinării, încrederea scăzută în medici și autorități sanitare, cu siguranță da. Deficitul de încredere poate descuraja pacienții cu simptome de Covid-19 să caute ajutor medical acolo unde ar trebui: la medic.

„Încrederea în sistemul de sănătate poate fi definită ca acceptarea unei situații vulnerabile, în care pacientul are încredere că medicul va acționa în interesul său. În general, încrederea pacienților este puternic legată de calitatea sistemului de sănătate. Mai exact, atributele medicului (competență tehnică și interpersonală, vigilență, moralitate) și cele ale spitalului (atenția pentru timpul pacientului, standarde de igienă) au rol de posibile cauze ale încrederii pacienților. Astfel, un sistem de sănătate cu medici incompetenți și instituții medicale mediocre pot submina masiv încrederea pacienților, lucru care îi va ține departe de spitale și le va înrăutăți problemele de sănătate”, arată un studiu publicat în „Frontiers of Psichology”.

Efectul lipsei de încredere a românilor în sistemul de sănătate este observat chiar de medici, care s-au plâns în repetate rânduri că bolnavii de Covid vin la spital abia când le este atât de rău, încât cu greu se mai poate face ceva pentru ei. Incendiile din spitale, timpii mari de așteptare, birocrația și nenumăratele exemple de corupție și de rele tratamente din sistemul medical și-au pus fără îndoială amprenta pe reticența multor români de a avea încredere în sistemul sanitar și, prin contagiune, în vaccinarea recomandată de acesta.

4. Educația, între diplome și cât te duce capul

O situație aparte pentru România și contraintuitivă pentru a explica rata scăzută a vaccinării prin infectarea cu teorii ale conspirației este că nivelul ridicat de educație nu este un indicator pentru oameni care resping astfel de teorii, ci dimpotrivă. Ajungem astfel la a patra posibilă explicație care are o importanță în ecuația respingerii vaccinului: educația.

O zicală românească ne radiografiază perfect o situație prea des întâlnită în viața de zi cu zi: „unde e carte multă, e și prostie multă”. România nu ar trebui să fie afectată prea mult la acest capitol, în raport cu rata scăzută a vaccinării, pentru că românii ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de absolvenți de învățământ superior.

Totuși, ținând cont de concluzia studiului celor doi sociologi români, care arată că teoriile conspirației își găsesc mai degrabă fani în România printre cei cu școală mai multă, merită săpat mai adânc, pentru că o altă zicală românească ne învață cum „cu prostul neșcolarizat, te lupți un pic și ai scăpat, dar duci o luptă colosală cu prostul care are școală”.

Nivelul de educație în sine nu e un indicator suficient. Important este ce știi să faci cu ea și cum știi să o aplici în condiții practice. Iar la acest capitol, românii sunt din nou codașii Uniunii Europene.

Un eurobarometru recent a arătat că românii au dat în proporția cea mai mare din Europa răspunsuri greșite la întrebări legate de știință.

Ei au crezut cel mai mult din UE (34%) că primii oameni au trăit în aceeași perioadă cu dinozaurii  și au fost de acord cel mai puțin din întreaga UE că trăim pe continente aflate în continuă mișcare. Românii sunt pe locul 4 în UE la afirmația că antibioticele omoară virusuri (ne depășesc Cipru, Grecia și Bulgaria).

Din toată Europa, românii cred cel mai puțin că știința și tehnologia au o influență pozitivă asupra societății. Poate și pentru că sunt pe locul 8 în UE la afirmația că „știința este atât de complicată, încât nu înțeleg mare lucru din ea” și pe locul 7 când spun că „știința nu este importantă pentru viața mea de zi cu zi”.

De asemenea, românii sunt printre cel mai puțin interesați din UE de descoperirile medicale și de informațiile privind avansul tehnologic. Se consideră însă informați în aceste domenii mai mult decât alți europeni (fiind un sondaj eurobarometru, aceasta e propria percepție, nefiind evaluată obiectiv).

O altă problemă gravă la capitolul educație în România este ceea ce mulți au tradus prin analfabetism funcțional. România, alături de Bulgaria și Cipru, are cei mai puțini elevi care înțeleg ce citesc, din întreaga Uniune Europeană, conform testelor PISA.

Acesta poate fi încă un indicator care poate oferi o explicație valabilă pentru nivelul scăzut de înțelegere al multor români nu doar al aspectelor care țin de cum funcționează un virus, un vaccin sau o pandemie. Dar chiar și pentru faptul că mulți citesc informații corecte, fundamentate științific, însă nu le înțeleg sau, și mai rău, le înțeleg greșit și rămân convinși că așa stau lucrurile de fapt – vezi „iluzia competenței” din portretul conspiraționistului român educat, care suferă deseori de efectul Dunning-Kruger.

5. Partidele extremiste. Radicalizarea anti-vaccin și anti-restricții

Discursul partidelor extremiste, naționaliste sau populiste cu privire la vaccin și restricțiile pentru prevenirea pandemiei au urmat în toată lumea aceleași linii mari. Împotrivă. În SUA, mișcările de extremă dreaptă și-au unit forțele cu cele anti-vaxx, pentru a răspândi mesaje anti-vaccin și anti-autorități.

În Europa, există în aproape fiecare stat un partid populist, dacă nu chiar de-a dreptul extremist, care și-a câștigat la alegeri locul mai mărunt sau mai important în Parlament. În România, partidul parlamentar care corespunde acestui profil este AUR, un partid care neagă că este extremist, deși promovează valori conservatoare extreme cot la cot cu un naționalism anti-occidental. Discursul reprezentanților săi, live sau pe social media, a fost mereu de negare a utilității restricțiilor și a vaccinului. Lideri și figuri marcante ale AUR au spus explicit că nu se vaccinează.

„Există o asociere foarte semnificativă între procentul de oameni dintr-o țară care au votat pentru partide populiste și cei care cred că vaccinurile nu sunt importante și eficiente”, arată un studiu publicat în European Journal of Public Health. Scepticismul față de vaccin și populismul politic au în spate aceeași dinamică: o profundă neîncredere în experți și în elite, mai arată studiul.

Este interesant de observat că în țările unde partide naționaliste, populiste, se află în coaliții de guvernare, discursul lor anti-restricții și anti-vaccin a fost mai temperat, dat fiind faptul că și-ar fi torpilat propriul guvern.

Polarizarea politică a influențat campaniile de vaccinare anti-Covid în mai multe țări, iar locul unde a fost cea mai evidentă a fost SUA. În Portugalia, de exemplu, o explicație pentru succesul campaniei de vaccinare a fost că partidele politice s-au abținut să se implice în campania de vaccinare.

„Istoric, retorica anti-vaccin a avut un impact minim asupra politicilor publice, pentru că politicienii de ambele părți au susținut puternic siguranța și eficiența vaccinurilor”, arată un articol din prestigioasa publicație The Lancet. Acum, în SUA, acest lucru nu se mai întâmplă, pentru că „activismul anti-vaccinist a primit sprijin de la oficiali de stat republicani, în timpul dezbaterilor legislative privind legi care să îmbunătățească vaccinarea”.

Astfel, anti-vacciniștii au ajuns să își alăture cauza la o opoziție față de tot ce înseamnă măsuri anti-Covid – purtatul măștilor de protecție, distanțarea socială, iar unii politicieni au început să susțină teoria că vaccinarea este o problemă de libertate personală, susținând chiar legi în acest sens.

Aceasta este de altfel și retorica AUR și a multor persoane care se opun vaccinării în România. Nu susțin explicit acest lucru, ci vorbesc despre „libertate” și „drepturi”, ignorând complet criza sanitară. Este mai degrabă un discurs anti-sistem, anti-guvern, de respingere a unor măsuri impuse de către stat. În subsidiar, vaccinarea intră în acest pachet.

Un studiu privind polarizarea percepției publice asupra pandemiei de Covid, intitulat sugestiv „Nu este pandemia mea”, arată un alt lucru: cum ideologia politică influențează atitudinea față de restricții anti-Covid și implicit vaccinare. Astfel, conservatorii (care în SUA se identifică cu republicanii, însă în România reprezintă un amalgam care deseori tinde să se traducă în opțiuni politice de stânga, nu de dreapta) tind să respingă riscurile asociate Covid-19, dacă guvernul pune accentul pe restricții.

În România, AUR a știut să profite de această nișă a frustrărilor provocate de restricțiile impuse de stat în pandemie, dar și de înfierbântarea conspiraționiștilor, pentru a-și face loc în 2020 în Parlament. Pe un culoar lăsat liber de restul partidelor, inclusiv de PSD, care s-au ferit inițial să capitalizeze politic pandemia, AUR și-a făcut de cap. Folosind același discurs și tactici, își continuă de altfel ascensiunea în sondaje, în lipsa unor reacții credibile din partea guvernanților.

„Ne-am cultivat propria bulă”, spunea liderul George Simion. Chiar dacă rata scăzută a vaccinării din România nu poate fi pusă doar în cârca discursului naționalist-populist al AUR, cu siguranță acesta a pus umărul la situația sanitară în care se află acum România.

Luate separat, aceste 5 puncte-problemă poate că nu oferă explicații suficiente pentru a arăta de ce românii resping mai mult ca alții vaccinul. Tabloul complet, care reunește aceste 5 piese de puzzle, ne arată însă o Românie care bifează constant primele locuri la aspectele negative și ultimele locuri la cele pozitive, când e vorba de teorii ale conspirației, nivel de educație, raportare la știință și tehnologie sau încredere în autorități, medicale sau nu. Iar aceste lucruri, luate împreună, pot clarifica poate mai bine de ce rata vaccinării în România a început să crească doar sub imperiul fricii de moarte, în timpul valului 4, și al restricțiilor pentru cei nevaccinați.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.