Credit în euro vs în RON. Ce se întâmplă cu ratele și ce pot face românii cocoșați de dobânzile mari
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Ratele românilor care au credite cu dobândă variabilă devin o sursă tot mai mare de stres financiar. După niște ani de crize după crize, concretizate în politici monetare cu dobânzi mari, oamenii se văd nevoiți să achite și dublu față de cât scoteau din buzunar anul trecut, pentru același credit.
În România, dobânda cheie a avut 11 creșteri în ultimii doi ani – opt dintre ele în 2022.
Creșteri după creșteri au fost și la nivel european, unde costul creditului în euro e la un maxim istoric. Asta după ce Banca Centrală Europeană a majorat constant EURIBOR-ul, adică indicele în funcție de care se stabilesc dobânzile variabile în euro.
Dacă în iulie 2022, acest indice era negativ, într-un an și jumătate, a înregistrat o creștere de 4,5 puncte procentuale (dobânda de referință e 4%). O rată de 220 de euro, în 2022, de exemplu, a ajuns să fie 360 de euro, în 2023. E un plus de 60% de la un an la altul.
Dar afectați sunt toți cei care au credite cu dobândă variabilă, indiferent de moneda creditului. Diferența e că „timpul în care i-a lovit a fost diferit” pentru românii cu credite în lei, față de cei care s-au îndatorat în euro, explică, într-un interviu acordat Panorama, Irina Chițu, analist financiar și director al platformei FinZoom.
Pentru a se asigura că nu-și pierd clienții vechi, dar și pentru a atrage noi clienți, băncile au venit cu tot felul de oferte. Fie că vorbim de refinanțări ale creditelor, cu dobândă fixă situată sub pragul de 6%, fie că discutăm de soluții personalizate ce țintesc consumatorii aflați în risc sau chiar în incapacitate de plată.
Cert este că, deși lichiditate există din plin în piață, băncile nu prea mai au cui să ofere credite.
Citește alte articole din seria „Educație de inflație”
Mai multe credite pe hârtie, pentru că au crescut refinanțările
Panorama: Ce se va întâmpla cu ratele în perioada următoare?
Irina Chițu: În primul rând, trebuie să ne uităm la dobânzi. Dobânzile au stagnat încă de la începutul anului, dar au rămas sus. Și nu sunt semne să coboare prea curând. E clar că anul acesta vom rămâne cu aceleași dobânzi ridicate, situație ce s-ar putea prelungi cel puțin la începutul anului viitor. În același timp, inflația dă semne de scădere, dar de fapt nu scade, ci nu mai crește la fel de mult.
Iar acum, cu toate aceste pachete legislative și creșteri de taxe, nici Banca Națională a României nu o să reducă dobânda cheie, pentru că, deși vede că scade inflația, nu știe dacă va fi ceva permanent. Cu alte cuvinte, nu se știe dacă această tendință de scădere a inflației va fi consistentă până la acea țintă de 2,5 pe care și-a propus-o BNR.
sursa: raport BNR, august 2023
Panorama: Deci la ce să ne așteptăm?
Irina Chițu: BNR va ține dobânda cheie la 7%, ceea ce este o dobândă mare. Ce înseamnă acest 7%? Înseamnă că atunci când au nevoie de bani, băncile se pot împrumuta de la BNR cu 8% (nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare – Lombard, n.r.). De unde pot băncile să mai atragă bani? De la populație, dându-le dobânzi bune la depozite. Pot să se împrumute între ele și atunci dobânda cu care se împrumută formează indicii pe care îi știm: ROBOR și IRCC.
Toate sunt legate de dobânda aceasta cheie, care este ca o limită și inferioară, și superioară, pentru că băncile se pot împrumuta de la BNR cu 8%, sau pot să își plaseze, dacă au bani în plus, economiile tot la BNR, cu 6%.
Deci, undeva, în pragul acesta de 6% – 8% se mișcă toate dobânzile în piață. Și la credite, și la depozite. Dacă ne uităm pe statisticile BNR, creșterile sunt ușoare, de volume, și ai crede că sunt credite noi, dar, de fapt, refinanțările au fost motorul.
Rate duble rămase sus
Panorama: Care este explicația?
Irina Chițu: S-au făcut foarte multe refinanțări, tocmai pentru că, din cauza dobânzilor ridicate, dobânda variabilă crescând foarte tare, au crescut și ratele. S-au dublat în multe cazuri și au rămas sus. Și, atunci, ca să mai scape de povara aceasta a ratelor mari, clienții au făcut multe refinanțări.
E drept că au venit și băncile cu oferte foarte bune de dobândă fixă inițială, pe trei ani, pe cinci ani, chiar mai mică decât indicii IRCC și ROBOR.
Panorama: Cine se califică pentru refinanțare?
Irina Chițu: Te califici pentru o refinanțare și luna viitoare după ce ți-ai luat creditul. Poți să-l refinanțezi de câte ori vrei, dacă merită. La o refinanțare, este esențial să obții ceva în plus: fie că obții o rată mai mică sau, și mai bine, la un credit ipotecar, să-ți reduci perioada creditului.
Panorama: De ce le-a convenit băncilor să vină cu astfel de soluții?
Irina Chițu: Pe lângă faptul că le-au oferit o variantă celor care aveau credite mari, asta le-a dat posibilitatea de a atrage și credite noi. Acea primă rată contează când îți faci calculul la gradul de îndatorare.
Spre exemplu, la programul Noua Casă, poți să te indatorezi cel mult 40% – 45% din venit. Dacă o persoană are o dobândă fixă inițială mică, prima rată e mică. Sau e mai mică decât dacă ar fi cu o dobândă variabilă mai mare.
A existat un puseu în piață, care a dat peste cap toate ratele și atunci aceasta a fost soluția băncilor pentru ca ratele să poată fi susținute. Ideea e că poți să faci refinanțare ori de câte ori ai ceva de câștigat. E important de reținut că la refinanțare nu se ține cont de gradul de îndatorare.
Rate în euro vs credit în lei. Loviți, indiferent de moneda creditului
Panorama: Care dintre cei cu rate au fost mai loviți? Cei cu rate în euro sau cei cu rate în lei?
Irina Chițu: Au fost loviți toți cei cu dobândă variabilă, indiferent de moneda creditului. Timpul în care i-a lovit a fost diferit.
Întâi, au crescut dobânzile la lei și, ulterior, au început să crească și dobânzile la euro. În primă instanță, BNR-ul a crescut dobânda cheie, în 10 – 11 etape succesive. Imediat, s-a văzut la indicele ROBOR, care a crescut și el brusc, în fiecare lună, cu câte un punct procentual. Spre sfârșitul anului trecut, a început să crească și IRCC-ul. Dar și IRCC-ul, în ciuda acestui decalaj de șase luni, a crescut cu 5 puncte procentuale.
Panorama: Ce alte soluții mai sunt?
Irina Chițu: Prima soluție în momentul în care a început să crească ROBOR-ul era trecerea la IRCC, care, în continuare, deși a crescut, e mai mic decât ROBOR-ul. Dacă, spre exemplu, ai un credit în euro, puteai să schimbi valuta, adică să faci o conversie valutară. Când ai probleme de plată, există varianta ca banca să îți restructureze creditul.
Chiar dacă banca nu are o ofertă avantajoasă în acel moment, îți poate restructura creditul, astfel încât să plătești câți poți tu, doar să plătești. Ideea e să nu întârzii sau să ajungi în situația în care nu-l mai poți plăti deloc. Deci, pe lângă refinanțare, se poate negocia direct cu banca sau prin intermediul unui conciliator. Pe restructurări, banca poate să ofere o perioadă de grație, în care consumatorul nu plătește nimic.
Băncile au bani, dar n-au cui să-i mai dea
Panorama: Cum se poate proceda într-un astfel de caz?
Irina Chițu: Clientul trebuie să fie cât mai transparent posibil. Banca vede că i-a scăzut veniturile, că i-au crescut cheltuielile, se pot întâmpla multe în 30 de ani.
Și atunci, este esențial să se stea de vorbă cu reprezentanții băncii, pentru a putea fi găsite soluții. Chiar dacă o bancă nu are soluția de dobândă fixă în ofertă, ea o poate oferi, personalizat, unui consumator.
Sau îi poate scădea soldul. La restructurare, este o negociere personalizată.
Despre Irina Chițu:
Este analistă financiară, cu o experiență de 15 ani în domeniul educației financiar-bancare. Este directoarea Finzoom.ro, un portal care monitorizează şi analizează piaţa financiară, compară produsele băncilor din România (credite de consum si pentru locuinta, depozite, carduri, investiţii).
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
