PANORAMA RĂZBOIULUI

Războiul Rusiei din Ucraina începe să se reverse în Transnistria. Va intra Putin să „denazifice” și Moldova?

Computer Hope Guy
Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a convocat marți Consiliul Suprem de Apărare a Țării din cauza provocărilor din Transnistria. FOTO via Facebook

La două luni de când a intrat cu tancurile în Ucraina, Rusia manipulează acum un scenariu tras la indigo și în regiunea separatistă Transnistria, din Republica Moldova. Mai multe explozii au avut loc asupra unor obiective separatiste. Atacurile sunt încă nerevendicate, dar mediatizate de Kremlin drept „atentate teroriste” asupra populației rusofone din regiune. 

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi, toate cele trei teme abordate în această rubrică recurentă sunt despre Transnistria. O regiune separatistă controlată de 30 de ani de Kremlin și despre care ne amintim periodic atunci când Rusia încearcă să înainteze în Europa. S-a vorbit despre Transnistria după anexarea Crimeei, în 2014, s-a vorbit după invazia din Ucraina, iar în urmă cu o săptămână a început să fie vehiculat tot mai des scenariul unei „operațiuni militare speciale” și aici.

Așadar, facem în primul rând o trecere în revistă a evenimentelor din ultimele două zile privind Transnistria, după care sintetizăm analizele internaționale cu privire la o eventuală agresiune rusă asupra teritoriului moldovenesc și încheiem cu un istoric al regiunii și cu un inventar al mizelor mai puțin cunoscute de aici. 

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 26 aprilie 2022:

Patru atacuri în Transnistria

Luni seară, regimul separatist de la Tiraspol (capitala așa-zisei „republici” transnistrene) a anunțat că la sediul unei instituții pe care o numesc Ministerul Securității (MGB) au avut loc cel puțin două explozii. În urma lor ar fi fost afectate și mai multe blocuri de locuințe civile din apropiere, iar pe Telegram au circulat mai multe imagini foto care arătau clădirile cu geamuri sparte. 

O altă explozie ar fi avut loc în noaptea de luni spre marți la o unitate militară din apropiere de localitatea Parcani din Raionul Slobozia. 

Marți dimineață, Tiraspolul a anunțat că alte două explozii au distrus două antene de telecomunicații folosite pentru a retransmite în regiunea transnistreană programe televiziune din Rusia. Antenele se aflau în localitatea Maiac din Raionul Grigoriopol. 

În după-amiaza zilei de marți, a apărut și informația că aeroportul din Tiraspol ar fi fost, de asemenea, atacat. În cazul acestuia, atacul nu a fost cu lansatoare de rachetă sau grenade, ci cu drone. Deocamdată, a fost confirmată doar explozia de la aeroport, fără a fi clar care a fost sursa.   

Consiliul de Securitate al separatiștilor a reacționat imediat, anunțând că a decretat „cod roșu de alertă teroristă”. 

Mai multe ședințe de urgență au avut loc la Chișinău în legătură cu atacurile și escaladarea tensiunilor, inclusiv convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). În urma acestuia, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a declarat că, din informațiile pe care le are, provocările vin din partea separatiștilor pro-ruși. 

„Pe durata a mai multor săptămâni au fost mai multe alerte cu bombe în școli și instituții medicale. Au urmat exploziile de ieri și azi. Autoritățile Republicii Moldova urmăresc cu precauție și vigilență evenimentele care au loc pe teritoriul controlat de regimul de la Tiraspol. Analizele noastre la această oră arată că există tensiuni între diferite forțe din interiorul regiunii, interesate de destabilizarea situației. Acest lucru vulnerabilizează regiunea transnistreană și crează riscuri pentru Republica Moldova. Condamnăm orice provocări și tentative de a atrage Republica Moldova în acțiuni ce pot pune în pericol pacea în țară.  Chișinăul insistă în continuare asupra soluționării pașnice a conflictului transnistrean”, a declarat Maia Sandu, citată de portalul deschide.md. 

Încă o dată, președintele Moldovei a evitat să amintească Rusia în declarațiile oficiale, atitudine care a stârnit constant nemulțumirea Kievului, transmisă voalat săptămâna trecută prin vocea vicepremierului Irina Vereșciuk

Dincolo de Nistru, separatiștii o contrazic pe Maia Sandu și arată cu degetul spre Ucraina: Spre deosebire de doamna Sandu, noi știm de unde au venit teroriștii și urmele duc spre Ucraina. Vă asigur că nu au nicio legătură cu poporul transnistrean. În calitate de președinte PRM (Priednestrovian Moldavian Republic, denumirea pe care separatiștii o folosesc pentru regiunea Transnistria – n.r.), o îndemn pe doamna Sandu să nu vorbească despre ceea ce nu cunoaște”, a declarat Vadim Krasnoseliski, liderul separatiștilor din Tiraspol, citat de jurnalistul moldovean Dumitru Ciorici.  

Inclusiv Kremlinul a transmis un mesaj cu privire la situația din regiune. „Monitorizăm îndeaproape evoluția situației din Transnistria. Cu siguranță, veștile care vin de acolo sunt îngrijorătoare”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, citat de agenția rusă de știri ITAR-TASS. 

La rândul său, Kievul a reacționat cu privire la evenimentele din Transnistria, acuzând deschis Rusia pentru provocări. 

„Este evident că acest caz este doar unul dintr-o serie de provocări organizate de FSB pentru a provoca panică și sentimente anti-ucrainene”, a transmis Ministerul Apărării de la Kiev într-un comunicat.

Documentul amintește și scenariul „coridorului rusesc din Sud”, între estul separatist al Ucrainei și Transnistria. 

Pe 22 aprilie, în presă au început să apară informații conform cărora armata rusă are deja planuri pentru a lega regiunile din Ucraina pe care le controlează cu Transnistria, unde „realitatea opresiunilor asupra populației rusofone sunt documentate”. Informațiile i-au fost atribuite generalului Rustam Minnekaiev, comandant-adjunct al Districtului Militar Central al Federației Ruse. 

Citiți pe larg despre „coridorul rusesc” care ar putea lega războiul deschis din Ucraina de conflictul înghețat din Transnistria în analiza „De ce ar vrea Rusia să captureze pământul care duce în regiunea Transnistria din Moldova”, realizată de jurnaliștii ediției americane a revistei Forbes. 

Poate Putin să intre și în Moldova, prin Transnistria?

Un atac al Rusiei în Transnistria ar însemna, fără îndoială, o agresiune asupra Republicii Moldova. Transnistria face parte din teritoriul Moldovei, iar regimul de la Tiraspol nu este recunoscut de nicio țară din lume. 

Însă ar putea Vladimir Putin să recurgă și la acest pas? Nu este clar dacă declarațiile generalului Minnekaiev reflectă strategia Kremlinului, însă simpla punere în discuție a acestui scenariu reprezintă un mesaj suficient de clar, spun experții. 

„Există o posibilitate clară, în sensul că s-ar potrivi cu strategia lui Putin de a reconstitui cât mai mult posibil din fosta URSS sub forma unei sfere de influență rusească, ca bază a unui statut de mare putere pentru Rusia. Ceea ce se întâmplă în Ucraina din 2014 și ceea ce s-a întâmplat în trecut în Georgia se potrivește cu o abordare care, în final, presupune acapararea de teritorii, odată ce alte formă de influență asupra țărilor vecine au fost epuizate”, explică Stefan Wolff, profesor de Securitate Internațională la Universitatea din Birmingham (Marea Britanie), citat de ediția americană a revistei „Newsweek”.

Totuși, o astfel de mișcare ar putea ridica și mai multe probleme logistice armatei ruse, cred experții americani în securitate. „Cred că (lui Putin – n.r.) i-ar plăcea să facă asta (recrearea URSS – n.r.) I-ar plăcea să extindă puterea Rusiei în vecinătatea sa. I-ar plăcea să reclădească ceva asemănător Imperiului Rus”, a declarat Doug Lute, un locotenent-general în rezervă al armatei americane și fost ambasador SUA la NATO, citat de postul ABC. Însă deznodământul nu-i stă în mână președintelui rus, adaugă Lute: „Este o distanță mare între țelurile lui și mijloacele pe care le are”, spune acesta. 

Citiți părerile mai multor experți cu privire la un posibil  atac rusesc în Republica Moldova în materialul „Oficiali americani și ucraineni analizează posibilitatea ridicată a unei invazii a lui Putin în Moldova”, realizat de portalul Politico. 

Totuși, spre deosebire de situația din Ucraina, trebuie să ținem cont de faptul că rușii au deja rezerve de armament, cât și personal militar mobilizat în Transnistria. 

Încă din 1992, după semnarea armistițiului care a pus capăt războiului dintre moldoveni și separatiștii pro-ruși din Transnistria, pe teritoriul regiunii s-au aflat constant mii de soldați ruși și zeci de mii de tone de armament în depozitele fostei Armate a XIV-a a URSS, care a fost mobilizată pe teritoriul Republicii Moldova și care, în 1980, și-a mutat cartierul general de la Chișinău la Tiraspol. 

De aceea, ideea unui „coridor terestru rusesc” spre Transnistria nu este deloc nouă, fiind vehiculată cel puțin din 2015. 

Ce e Transnistria 

Regiunea Transnistria se află, după 1992, sub controlul Rusiei. Se află exact de-a lungul graniței dintre Republica Moldova și Ucraina. Dacă nu luăm în calcul Nagorno-Karabah (regiune din Caucaz, la granița dintre Europa și Asia, disputată de Armenia și Azerbaidjan), în Transnistria este cel mai vechi conflict înghețat din Europa. 

După destrămarea Uniunii Sovietice, când și Moldova și-a declarat independența de URSS, populația predominant rusofonă de pe fâșia de pământ de aproximativ 4.000 de kilometri pătrați întinsă pe lungul Râului Nistru a decis că ea dorește, totuși, să rămână membră a URSS. Pe 2 martie 1992 a izbucnit, oficial, un război civil. Totuși, tensiunile și provocările din regiune începuseră cu ani buni în urmă. 

Din cauza regimului separatist care controlează regiunea Transnistria, Chișinăul are acces la cea mai mare parte a hotarului cu Ucraina. FOTO: captură via researchgate.net
transnistria foto: researchgate.org

Cel puțin 2.000 de oameni au murit în cele câteva luni de război, rămas emblematic nu doar pentru că a devenit, de atunci, un modus-operandi rusesc, ci mai ales din cauza atrocităților: mutilarea trupurilor moldovenilor a fost dovedită și amplu documentată între timp. 

Conflictul deschis s-a încheiat la 21 iulie 1992 printr-un armistițiu semnat de Mircea Snegur, primul președinte al Republicii Moldova, și Boris Elțîn. Acordul a fost catalogat de experți drept catastrofal. Armata moldovenească a fost de acord să elibereze toți prizonierii taberei opozante, în timp ce separatiștii nu au făcut același lucru. Însă adevărata tragedie a acelui armistițiu a fost acordul Chișinăului ca în Transnistria să fie mobilizată permanent o forță militară „pacificatoare”, care să prevină reizbucnirea unui război deschis. Trupele „pacificatoare” au fost însă exclusiv rusești. Ele au preluat și sarcina de a păzi depozitele de armament și alte obiective militare rusești din Transnistria, acolo unde, pe vremea URSS-ului, fusese mobilizată Armata a XIV-a. 

Monument separatist din centrul Tiraspolului. FOTO: Profimedia Images
Monument separatist din centrul Tiraspolului. FOTO: Profimedia Images

Prin urmare „pacificatorii” din Transnistria au fost, mereu, mai degrabă o forță de oprimare a oricăror eforturi de reunificare cu Republica Moldova. 

Astăzi, se estimează că cel puțin 21.000 de tone de armament rămân în depozitele controlate de ruși prin separatiștii nistreni. În 2014, o anchetă jurnalistică românească a demonstrat faptul că armament din aceste depozite era folosit în conflictul din Donbas.

Oficial, forțele „pacificatoare” numără, astăzi, în jur de 1.500-2.000 de soldați. În realitate, efectivele ar fi cu câteva mii mai multe. 

Transnistria funcționează după propriile reguli, fără a mai fi legată instituțional, administrativ sau politic de Chișinău. Regiunea este condusă de un Soviet Suprem, iar satele și orașele de aici au Sovieturi locale. Totodată, separatiștii și-au organizat propriile puncte de „frontieră” și doar ei controlează intrările dinspre Ucraina. Apoi, între Transnistria și Republica Moldova, Chișinăul nu-și poate pune propriile puncte vamale pentru că o astfel de mișcare ar însemna recunoașterea de facto a regiunii ca stat. Singurele regimuri din lume care recunosc Transnistria ca stat sunt alte trei regiuni separatiste în care implicarea Rusiei a fost definitorie: Abhazia și Oseția de Sud din Georgia și Nagorno-Karabah.

Clădirea Sovietului Suprem de la Tiraspol, cu statuia lui Vladimir Lenin la intrare. FOTO: Profimedia Images

Faptul că Moldova nu-și poate controla această porțiune de graniță a făcut din Transnistria un adevărat rai pentru contrabandiști și infractori. Inclusiv asasini plătiți căutați pentru crimele comise în Moldova, România și alte țări europene și-au găsit scăparea prin Transnistria. 

Aproape o jumătate de milion de oameni trăiesc în Transnistria, dintre care în jur de 35% se declarau moldoveni și români. În ultimii 10 ani, însă, presa din Rusia a publicat rezultatele mai multor recensăminte care clasează populația rusă drept majoritară, cu 30-35%, și doar 28% de moldoveni, urmați de 23% ucraineni. 

Totuși, în Transnistria funcționează mai multe școli românești, cu predare în limba română și grafie latină – în ciuda interdicției explicite în acest sens a regimului separatist. 

Citiți pe larg despre relațiile moldo-transnistrene și evoluția acestora de la izbucnirea războiului din Ucraina în analiza „Ce este Transnistria. Va avansa Rusia către Moldova?”, realizată de jurnaliștii cotidianului american „Washington Post”. 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Elena Dumitru

    Elena lucrează în presă de 12 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul”, iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc