Panorama războiului

Cât de departe vom merge pentru Ucraina, după ce a fost atacată de Rusia?

Computer Hope Guy
Participantă la un protest care a avut loc în fața ambasadei Rusiei din Istanbul, pe 24 februarie / sursa foto: Profimedia

La finalul unei zile istorice, în care Rusia a declanșat un război total în Ucraina, ne uităm la primele efecte ale conflictului de lângă granițele noastre. Pentru că e o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele, selectăm și explicăm în continuare doar principalele reacții, atât din Ucraina, cât și din România și din partea marilor puteri ale Alianței Nord-Atlantice.

Facem asta pentru a înțelege cum stau lucrurile în acest moment și încercând să găsim posibile răspunsuri la una dintre marile întrebări de la această oră: cât de departe vom merge noi, țările NATO, pentru Ucraina, țară atacată cu brutalitate pentru că a vrut să se apropie de instituțiile și valorile noastre? Cât de departe vom merge cu noile sancțiuni economice, care, fără dubiu, ne vor afecta din ce în ce mai mult și pe noi?

Cealaltă întrebare fără răspuns din acest moment se referă, desigur, la planurile lui Vladimir Putin și cât de departe va merge liderul rus cu această agresiune împotriva Ucrainei. Iată cum arată acum Panorama războiului:

Reacții în Ucraina

În rândul civililor, prima zi de război poate fi rezumată astfel: la primele ore ale dimineții, când în Kiev au început să sune sirenele, mulți oameni s-au dus în stațiile de metrou, care sunt adăposturi antiaeriene – în capitala ucraineană se află stația de metrou de la cea mai mare adâncime din lume, 105 metri. Pe parcursul zilei, stațiile de metrou din Kiev și Harkov au devenit tot mai pline de oameni care se adăposteau.

Panica a început să fie din ce în ce mai evidentă și la suprafață, pe măsură ce asaltul rusesc s-a intensificat și a vizat tot mai multe ținte din țară.

Am văzut cozi uriașe de mașini ale ucrainenilor care încercau să părăsească marile orașe aflate în vizorul rușilor, inclusiv capitala Kiev. Au fost cozi, de asemenea, la bancomate și la benzinării.

Tot din capitala Kiev, televiziunile străine au transmis imagini cu soldați ucraineni care ardeau documente în curțile unor instituții.

Oamenii și mediul de afaceri sunt îndemnați să doneze bani pentru susținerea armatei ucrainene, într-un cont special anunțat de Banca Națională a Ucrainei, pe pagina de Facebook a instituției.

Ucraina a transmis UE o listă în care le cere europenilor să ofere de urgență sisteme de apărare antiaeriană și să sancționeze Belarusul pentru că a ajutat Rusia să efectueze acest asediu. De asemenea, Kievul le-a cerut europenilor să lovească regimul lui Putin cu cele mai dure sancțiuni posibile, potrivit The Guardian.

„Ceea ce am auzit astăzi nu sunt doar explozii de rachete, lupte şi zgomotul avioanelor. Este sunetul unei noi cortine de fier, care a coborât şi care desparte Rusia de lumea civilizată”. – Volodîmîr Zelenski, președintele Ucrainei

Reacția NATO

„E o nouă realitate, o nouă Europă”, a fost reacția NATO, care organizează vineri un summit de urgență. „Avem acum un război în Europa la o scară și într-un fel care credeam că aparțin manualelor de istorie”, a mai comentat Jens Stoltenberg, Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice.

După consultări cerute de țări de pe flancul estic, între care și România, NATO a anunțat că întărește apărarea din această regiune, atât terestră, cât și maritimă și activează pentru prima dată planurile de apărare pentru Europa de Est, create după anexarea Crimeei.

„Vom proteja orice Aliat NATO în fața pericolului unui atac”, a dat asigurări șeful NATO, subliniind în repetate rânduri caracterul defensiv al tuturor acțiunilor Alianței Nord-Atlantice în această criză. Jens Stoltenberg a precizat că faptul că NATO a avut informații de luni de zile, pe care le-a și comunicat public, cu privire la riscul unui atac rusesc le-a permis Aliaților să „pregătească măsuri prudente” pentru punctul în care ne aflăm acum.

Și, pentru că în discursul de joi dimineață, în care a anunțat invazia din Ucraina, Vladimir Putin a amenințat, practic, cu un război nuclear dacă vor exista „imixtiuni” în Ucraina, Jens Stoltenberg a răspuns din nou că NATO nu are de gând să trimită soldați în statul est-european aflat acum sub asediu rusesc.

Reacția UE

„Sunt unele dintre cele mai sumbre momente prin care a trecut Europa de la al Doilea Război Mondial încoace” – Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josepp Borrell

Tot la Bruxelles, dar de această dată în instituțiile UE, am văzut reacții la fel de dure la asediul rusesc, descris drept cel mai mare act de agresiune de pe pământ european din ultimele decenii.

„Suntem mai uniți și mai hotărâți ca niciodată”, a dat asigurări președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă susținută la sediul NATO.

UE a anunțat un pachet de asistență umanitară pentru Ucraina.

Mai mult, statele membre urmează să anunțe o nouă baterie de sancțiuni care să vizeze Rusia, deși aliații NATO și UE tocmai au aprobat încă un astfel de pachet, săptămâna aceasta, după ce Moscova a recunoscut independența republicilor autoproclamate din estul Ucrainei.

Dat fiind că toate țările aliate spun clar de ani de zile că nu vor interveni militar în Ucraina, răspunsul Vestului e, cu fiecare nouă agresiune rusească, de ordin economic și comercial, plus o izolare politică a Rusiei (excluderea din fostul G8, de exemplu). Acesta e motivul pentru care se vorbește atât de mult în această perioadă despre sancțiuni.


Panorama a arătat AICI în ce măsură putem spune că sancțiunile economice funcționează în cazul Rusiei

Noul pachet european ar urma să vină cu măsuri suplimentare de limitare a accesului Rusiei pe piețele financiare internaționale, a accesului la capital străin. Sancțiunile, nu doar cele noi, ci și cele deja în vigoare sau deja aprobate, au rolul de a pune din ce în ce mai multă presiune pe economia rusească, pentru a-i arăta Kremlinului prețul războiului. Nu sunt efecte care se vor vedea imediat, ci în timp, dar Vladimir Putin nu le va putea ascunde de populație la nesfârșit. La un moment dat, ele vor fi cât se poate de clare pentru ruși, cred liderii europeni.

„Sancțiunile vor limita creșterea economică a Rusiei, vor creștere costurile de împrumut, vor crește inflația, vor intensifica exodul de capital și vor slăbi treptat puterea industrială”, a explicat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea spune că noile represalii vor degrada grav economia rusă în toate sectoarele sale importante.

Sancțiunile, sabie cu dublu tăiș

Totuși, trebuie spus că Banca Centrală de la Moscova are rezerve considerate mai mult decât suficiente pentru a face față sancțiunilor – 600 de miliarde de dolari.

Un alt pilon al sancțiunilor occidentale se referă la limitarea accesului Rusiei la tehnologii-cheie, ceea ce a mai făcut și în ultimii ani. „Vrem să tăiem accesul industriilor rusești de la tehnologiile de care are disperată nevoie”, a explicat Von der Leyen. Restricțiile comerciale pentru componente de tehnologie înaltă sau software industrial din Vest vor afecta nu doar industria rusească, ci și elitele apropiate Kremlinului, care fac bani frumoși în aceste industrii, spune Bruxelles-ul.

Ce trebuie să înțelegem, în acest punct, e că Rusia e vizată de sancțiuni occidentale din 2014 încoace. De atunci, s-au tot adăugat noi restricții sau măsuri punitive. Tocmai pentru că Rusia e vizată de ani de zile de sancțiuni, economia acestui stat are deja numeroase planuri de contingență pentru a gestiona aspecte din izolarea pe care dorește să o creeze Vestul.

În ultimele luni, pe măsură ce numărul soldaților ruși din jurul granițelor ucrainene a devenit tot mai mare, aliații NATO și UE au început să analizeze ce alte măsuri ar putea impune în caz de o nouă invazie. S-au discutat inclusiv cele mai dure sancțiuni luate în calcul, fără succes, în trecut.

Blocarea gazoductului Nord Stream 2, care ar urma să ducă gaz natural rusesc direct în Germania, a fost una dintre ele. Germania a făcut anunțul în acest sens după ce Rusia a recunoscut independența republicilor autoproclamate Donețk și Lugansk.

O altă sancțiune dură care a tot fost dezbătută și în ultimele două luni, dar și imediat după anexarea Crimeei, în 2014, este decuplarea Rusiei de la sistemul de plăți interbancare SWIFT, care ar afecta întregul sistem bancar rusesc. SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) e standardul în baza căruia circulă banii în lume, între bănci din țări diferite. Pentru sistemul financiar rusesc, decuplarea de la SWIFT înseamnă o decuplare de la principalele valute.

În continuare, există păreri împărțite în interiorul UE privind deconectarea Rusiei de la SWIFT. Potrivit unor surse citate de CNN, țări precum Polonia și Balticele sunt pentru, în vreme ce țările care au relații comerciale puternice cu Rusia, precum Italia și Germania, se opun.

Problema cu ruperea economiei rusești de infrastructura financiară globală și de părți mari din comerțul mondial e că ne-ar afecta și pe noi, după cum Panorama a arătat în această analiză.

O cercetare a unei universități finlandeze despre impactul sancțiunilor rusești în intervalul 2014-2017 a constatat că 80% dintre companiile rusești chestionate spun că au pierdut bani din cauza acestor măsuri. De cealaltă parte, una din zece companii europene declară că a avut probleme de pe urma sancțiunilor impuse Rusiei. Cele mai afectate companii au fost în Austria, Germania, Cipru, Estonia și Finlanda.

Un raport al Congresului american actualizat în ianuarie 2022 spune că sancțiunile au avut „un impact negativ, dar relativ modest asupra creșterii economice a Rusiei”.

Fluctuațiile prețului petrolului și pandemia par să fi avut un impact mai mare asupra economiei Federației Ruse decât sancțiunile occidentale.


Citește aici mai multe despre situația din Ucraina și contextul regional:

Infografic: Primele 24 de ore de război

Ce caută Vladimir Putin în Donețk și Lugansk

Curiosul caz în care aderarea la NATO a părut negociabilă, preț de o noapte

În fiecare zi începe războiul în Ucraina. De ce bat americanii „tobele de luptă”

De unde își ia Ucraina sprijin militar

Cu ce am ajutat Ucraina până acum

Vladimir Putin, între șantaj și obsesie. Ce se întâmplă, de fapt, la granițele Ucrainei


Reacțiile din SUA și UK

Despre faptul că vor fi efecte și în economiile noastre a vorbit în repetate rânduri în ultima vreme și președintele american, Joe Biden, care le-a promis americanilor că va face tot posibilul pentru a-i feri de efectele sancțiunilor rusești.

Într-o reacție televizată de joi seară, după un summit cu liderii G7, Joe Biden a anunțat noi sancțiuni, care merg în line cu cele discutate acum în Europa.

E vorba despre înghețarea activelor unor mari bănci rusești, restricționarea accesului Rusiei la principalele valute (dolar, euro, liră sterlină, yen), precum și numeroase restricții de exporturi, mai ales de tehnologii înalte și de software. Sunt sancțiuni noi și pentru elitele apropiate Kremlinului și pentru familiile lor.

Sancțiunile care vizează băncile rusești au un efect la fel de mare, dacă nu chiar mai mare decât o eventuală decontectare de la SWIFT, sistemul global de plăți interbancare, a explicat președintele american. Plățile pentru livrările de energie vor continua, în ciuda sancțiunilor, a spus președintele american.

„Am impus sancțiuni împotriva unor bănci rusești care dețin active cumulate de un trilion de dolari. Am blocat una dintre cele mai mari bănci din Rusia, care deține o treime din activele bancare ale țării”. – Joe Biden, președintele SUA

„Vor fi costuri severe pentru economia rusă, acum și în timp. Am gândit aceste sancțiuni astfel încât să fie efecte și pe termen lung și să protejăm cât mai mult economiile SUA și ale aliaților noștri. Știu că e greu și că americanii resimt deja efectele. Dar această agresiune nu poate rămâne fără răspuns. America le ține piept bătăușilor”, a declarat Joe Biden, care a punctat că efectele sancțiunilor se simt în timp.

Totodată, Joe Biden a avertizat regimul rus să nu efectueze atacuri cibernetice împotriva unor ținte sau infrastructuri critice americane.

De partea cealaltă a Atlanticului, și premierul britanic, Boris Johnson, a declarat că această criză de securitate ne arată încă o dată că nu mai putem depinde de gazul rusesc, după atâtea decenii în care Moscova l-a transformat într-o armă politică și un instrument de șantaj.

Prezent în Parlament, liderul britanic a anunțat că guvernul lui va impune cele mai dure sancțiuni pe care le-a văzut Rusia până acum. Printre acestea se numără: limite pentru banii rușilor în conturi deschise în bănci britanice, excluderea tuturor băncilor rusești importante de pe sistemul financiar britanic, înghețarea activelor VTB, a doua cea mai mare bancă rusească, interzicerea companiei aeriene Aeroflot în Marea Britanie. Vor fi sancțiuni și împotriva regimului din Belarus, aliat al lui Vladimir Putin în acest război.

Reacția României

„Dragi români, știu că sunteți îngrijorați de conflictul care are loc nu departe de granițele țării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale! România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile. Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați în fața oricărei potențiale agresiuni. Vreau să subliniez foarte clar: România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina.” – Klaus Iohannis, președintele României

La fel ca toate celelalte țări NATO, România a condamnat agresiunea rusească și a cerut consolidarea suplimentară a flancului estic al NATO.

Încă de la primele ore ale dimineții, țara noastră a cerut activarea Articolului 4 din Tratatul NATO, care stabilește un mecanism formal pentru consultări de urgență între Aliați.

Totodată, ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la Ministerul de Externe.

Dincolo de consultările pe noi sancțiuni și noi măsuri de securitate, următoarea provocare cu care se va confrunta România va fi cea a refugiaților ucraineni. Și alte țări se pregătesc de un influx: Ungaria, Slovacia, Polonia.

Pe parcursul zilei, am văzut primele imagini cu ucraineni venind inclusiv pe jos pe la punctele de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației sau de la Siret. Mai multe județe și instituții se pregătesc acum de valul iminent de refugiați ucraineni cu care se va confrunta țara noastră.

Ministerul Apărării spune că România poate primi 500.000 de refugiați ucraineni. Instituțiile europene spun că vor ajuta statele membre să gestioneze acest influx.

„Sunt atât de furioasă pe noi înșine în fața acestui eșec istoric. După Georgia, Crimeea și Donbas, tot nu am pregătit nimic care să-l fi oprit cu adevărat pe Putin”- Annegret Kramp-Karrenbauer, fostul ministru german al Apărării de la finalul erei Merkel.

Reacții pe piețe

Deloc surprinzător, piețele au reacționat puternic la invazia rusească. Șocul s-a resimțit pe toate bursele internaționale. Indicele bursier pentru băncile din zona euro, de exemplu, a avut cea mai proastă zi de după șocul de la începutul pandemiei.

Prețul gazului natural a explodat în Europa, în vreme ce barilul de petrol a sărit de 100 de dolari, o premieră de la anexarea Crimeei (2014) încoace.

Prețul cărbunelui a crescut și el cu 20% pe piețele europene, în vreme ce aurul a ajuns la un vârf al ultimelor 17 luni.

Evoluția prețului la metale și mărfuri / sursa: capturi ecran Trading Economics

Bursa de la Moscova s-a prăbușit și rubla a atins un minim istoric, în timp ce dolarul, francul elvețian și yenul japonez au crescut.

Moneda europeană s-a depreciat, la fel ca alte valute din regiune. Leul s-a depreciat mai ales în raport cu dolarul.

Evoluția indicilor brusieri după invazia rusească. MOEX e bursa de la Moscova / sursa: captură ecran Trading Economics

Efecte au fost și în lumea crypto. Bitcoinul, dar și alte criptomonede au scăzut joi. Piața crypto a pierdut o valoare de 160 de miliarde de dolari după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit datelor Coinmarketcap.

Deși e de așteptat ca multe dintre reacțiile de panică de joi să se mai calmeze în perioada următoare, incertitudinea și volatilitatea aduse de această criză vor continua să afecteze piețele globale și să pună în pericol recuperarea economică post-pandemie, spun analiștii, în condițiile în care oricum ne confruntăm cu inflație foarte mare și cu o criză a energiei.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    E jurnalistă cu 14 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc