Obiceiuri și identități

Cum se transformă bucăți de România definite de minoritățile de odinioară și cine vor fi cetățenii de mâine

Computer Hope Guy
Perechi de elevi care participă la Chirvai, sărbătoare tradițională germană din orașul arădean Sântana / FOTO: Martin Reinholz

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

  1. Datele provizorii ale ultimului recensământ sugerează că toate minoritățile României continuă să scadă în număr. E o schimbare care se vede deja în localități altădată multiculturale.
  2. Biserica, școala în limba maternă și sărbătorile specifice reprezintă și acum principalele legături ale minorităților cu cei din comunitate. Însă obiceiurile lor se și reconfigurează. Își pierd dimensiunea etnică și își păstrează dimensiunea locală, fiind în unele cazuri asimilate de români.
  3. Minoritățile așteaptă rezultatele finale ale recensământului din 2021, pentru a avea o oglindă clară asupra numărului celor rămași în România. Reprezentații lor pun sub semnul întrebării autorecenzarea, metoda folosită la recensământ și, drept urmare, pun la îndoială și rezultatele parțiale oferite publicului.
  4. În locul minorităților vechi, cu tradiție, în România ar putea apărea, în viitorul apropiat, minorități noi. România va deveni astfel, mai diversă decât este în prezent. Provocarea va fi capacitatea instituțională și socio-culturală de a integra aceste noi populații, într-o țară care nu are o istorie prea bogată sau bună în acest sens.
  5. Migranții care acum lucrează în construcții sau în domeniul livrărilor vor fi noii cetățeni români. Vor vota, vor avea drepturi. Pentru asta, însă, România va trebui să crească din punct economic, pentru a fi atractivă pentru ei.

Ultima duminică din iulie a fost, poate, o zi ca oricare alta pentru restul țării, dar pentru o comunitate aproape de granița cu Ungaria, înseamnă o întoarcere la o tradiție menținută vie cu orice preț. Penultima zi din luna lui Cuptor a coincis cu cea mai importantă sărbătoare a comunității germane din orașul Sântana, din județul Arad. Hramul Bisericii sau Chirvai (Kirchweich), așa cum e cunoscut în comunitate, cade anual în prima duminică de după Sfânta Ana, de unde și-a primit localitatea numele.

Multă vreme, după migrația în masă a germanilor din anii ’90, evenimente tradiționale precum Chirvaiul erau pretextul de reîntoarcere în Sântana. Iar etnicii români, maghiari și romi din localitate, chiar dacă nu participau la paradă și dansuri, erau spectatori fideli. Ba și făceau un ban de pe urma ocaziei, cu bâlciuri și tarabe cu tot felul de produse.

Adus în Banat de coloniștii șvabi în secolul XVIII, Chirvai se ține și azi în localitățile cu parohie catolică. Cea din Sântana împlinește anul acesta 275 de ani.

Aici, elevii de la secția germană a școlilor din localitate, în mare parte copii ai etnicilor germani sau ai familiilor mixte, sunt în centrul atenției pe întreg parcursul zilei de Chirvai. Îmbrăcați în costume populare, tinerii fac deliciul spectatorilor.

Fetele poartă rochii elegante, în alb și negru. Sunt în mai multe straturi și pot fi o povară pe căldura din toiul verii, dar pentru participante este o adevărată mândrie să se îmbrace așa. Băieții au cămașă albă și pantaloni negri. Nelipsite, în cazul lor, sunt pălăriile negre împodobite cu coronițe de flori artificiale.

Împreună, perechile defilează prin centrul orașului, sub privirile pline de admirație ale localnicilor, și dansează pe muzică tradițională germană. Muzica este întotdeauna live, cântată de o fanfară formată din membri ai comunității germane. E un spectacol păstrat acum în viață mai mult artificial, de dragul menținerii unui obicei care, cândva, unea și definea o comunitate, indiferent de etnie, limbă sau religie.

minoritati romania etnii
Participanți la Chirvai în Sântana, Arad. FOTO: Martin Reinholz

În ultimii ani însă, numărul participanților de etnie germană la Chirvai a scăzut în Sântana. Dacă înainte de anii ’90, erau între 70 și 90 de perechi la dansurile tradiționale, acum, abia se strâng 20 de cupluri, spun localnicii.

Și vârsta celor care vor să îmbrace portul tradițional s-a schimbat treptat și e din ce în ce mai mică. În trecut, printre participanți se regăseau nu doar copii de 14 ani, ci inclusiv tineri de 19 – 20 de ani.

Nu mai este cazul acum. Obiceiul specific comunității germane se desfășoară în mare parte cu copii de clasa a VII-a sau a VIII-a și, în rare situații, cu adolescenți. Aceștia din urmă refuză să mai defileze ori să danseze, considerând că vârsta lor nu mai e potrivită pentru o astfel de expunere în comunitate.

„Vremurile s-au schimbat”, spune Martin Reinholz, etnic german din Sântana. El a coordonat, în perioada 1994 – 2018, sărbătoarea Chirvai de aici.

Chirvai serbat și cu români

Și se pare că așa e, s-au schimbat multe. Ținând pasul cu realitățile locului, obiceiul a trecut printr-o transformare esențială: evenimentul nu mai este unul exclusivist, la care să ia parte strict etnici germani, așa cum se întâmpla odinioară. Acum, inclusiv copiii românilor sau românii din căsătorii mixte iau parte la Chirvai. Au ajuns să asimileze obieceiul și nu mai privesc doar de pe margine.

În Sântana, din 5.000 de etnici germani, câți erau înainte de 1989, mai sunt vreo 300, apreciază Martin Reinholz. 300, împrăștiați într-o populație de 12.000. Localnicul povestește că cei mai mulți dintre cei care au plecat au ales Germania ca țară de destinație. A fost, evident, cel mai simplu așa.

„Unii nu au fost văzuți de zeci de ani, alții revin uneori acasă. Cert e că legătura cu comunitatea o reprezintă, în primul rând, biserica”, spune Martin Reinholz.

Își amintește că în copilările frecventa biserica romano-catolică împreună cu familia sa și cu restul etnicilor germani. La slujbă veneau, pe atunci, câteva familii de maghiari și doar foarte puține de români.

„Pe lângă biserică, unde ne întâlneam să cântăm cu corul sâmbăta, pentru a pregăti cântece pentru ziua de duminică, ne unea și școala. Aveam dreptul la învățământ în limba maternă. Și, chiar și în timpul comunismului, au fost tolerate evenimentele de ordin cultural. Și, astfel, comunitățile organizau festuri (sărbători, n.red.) specifice pentru primăvară și pentru vară”, continuă Martin Reinholz.

Citește și:
Recensământ | Cum facem să nu ajungem 15 milioane în România, în 2050
Ce ne facem cu orașele goale? Adevărurile incomode din discuția despre reorganizarea țării

Discuțiile din comunitate se purtau mereu în dialectul vorbit de nemții din această parte a țării. Așa se întâmplă și acum, în familie și, uneori, la locul de muncă. Cu cei trei copii ai săi, Martin vorbește mai mult în limba română.

„Le este mai la îndemână așa. Dar asta nu înseamnă că nu știu la perfecție germana”, povestește etnicul german.

„În principiu, tradițiile și folclorul sunt păstrate și în Banat, și în Ardeal, de cei care au rămas. Aceștia sunt de obicei elevi din clase cu predare în limba germană. Și acolo, mulți din cei care învață sunt români. Și o parte din ei se înscriu în echipa de dansuri bănățene sau săsești”, completează Paul Jürgen Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România. România se schimbă nu doar numeric, ci și structural, spune el.

Toate minoritățile, în scădere

Datele provizorii de la recensământ arată clar că mai toate minoritățile sunt în scădere. La modul general, România a pierdut, într-un deceniu, peste un milion de persoane din populația rezidentă, astfel că am rămas doar 19 milioane.

Însă printre cei care au plecat, fie de bună voie, fie în mod natural, prin deces, se numără nu doar români, ci și reprezentanți ai minorităților – maghiari, germani, lipoveni sau tătari. Sunt schimbări care se resimt până în cele mai profunde substraturi ale societății.

Dacă ne uităm pe datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), observăm că 2,5 milioane de persoane din cele 19 milioane nu și-au declarat etnia sau limba maternă. E o lacună pusă pe seama autorecenzării, metoda ieftină aplicată la recensământul din pandemie, dar o limitare ce pune sub semnul întrebării acuratețea datelor culese în urmă cu doi ani.

Totuși, dacă ne oprim să dăm vina doar pe procesul de recenzare, refuzăm să vedem niște răspunsuri care s-ar putea să nu ne pice bine. România a avut mereu o relație complicată cu minoritățile sale. Discriminați, cum e cazul romilor, nu e de mirare că milioane de oameni refuză să discute cu statul despre identitatea lor. E o lecție pe care trebuie să o interiorizăm, în fața unor noi schimbări demografice care, după cum vom vedea, se conturează la orizont.

Discuții în spațiul public despre schimbările de cifre ale minorităților etnice au apărut încă de la începutul acestui an, când au fost publicate primele rezultate ale recensământului criticat.

Estimarea că în țară trăiesc puțin peste 1 milion de etnici maghiari, de pildă, este considerată a fi departe de realitate, conform unei organizații care a ajutat la recenzarea maghiarilor din România.

La rândul lor, etnicii germani așteaptă și ei rezultatele definitive ale recensământului, pentru a avea o oglindă clară a ceea ce există în teritoriu. Ce se vede însă în teren, acolo unde trăiesc aceste comunități, este o schimbare treptată a obiceiurilor pentru ca ele să nu se piardă. În unele locuri, se ajunge inclusiv la o asimilare a acestor tradiții de către români, așa cum se întâmplă în orașul Sântana din județul Arad.

Obiceiurile se reconfigurează, ca să nu se piardă

Transformarea unui obicei nu este un lucru neobișnuit, explică pentru Panorama Istvan Horvath, conferențiar universitar și fost președinte al Institutului pentru Studiul Problemelor Minorităților Naţionale.

„Obiceiurile se reconfigurează. Își pierd dimensiunea etnică și își păstrează o dimensiune locală. Sunt minorități care își păstrează o etnicitate simbolică. În secuime și în Crișana, practicile cotidiene se păstrează pentru că acolo se și vorbește preponderent în maghiară”, arată Horvath, adăugând că mixul de etnii din România a implicat o schimbare culturală care a dus la o reconfigurare de identitate.

„Nu e o asimilară forțată, ci e un proces care se întâmplă natural, din punct de vedere istoric. La maghiari, sunt mai multe cauze. Există o reducere de facto. Mulți maghiari au migrat către Ungaria, proces care a schimbat structura de vârstă pentru că cei care au plecat au fost în general tinerii, ceea ce a dus la o schimbare a structurii demografice. Apoi, prin căsătoriile mixte a existat un deficit de reproducere etnic. Într-o căsătorie mixtă, șansele de asumare a etniei maghiare pentru copil sunt de 30%”, completează conferențiarul.

Când nu mai există noțiunea de „acasă”

Bruno, un tânăr de 36 de ani născut în Lugoj, județul Timiș, provine dintr-o astfel de căsătorie. Tatăl său a fost român, iar mama este de etnie germană, maghiară și slovacă.

„Stră-străbunicul din partea mamei era slovac”, povestește Bruno.

Deși a făcut școala generală cu predare în limba germană, dintr-a IX-a a mers la unul dintre cele mai bune licee din Lugoj, cu predare în limba română. A făcut informatica, dar știa de la bun început că vrea să studieze și în străinătate.

I-a fost foarte simplu să se decidă: a optat pentru un masterat în Germania, unde faptul că vorbea acasă germană cu mama sa l-a ajutat. La fel au făcut și posturile nemțești de la televizor, la care se uita frecvent în copilărie și care l-au ajutat să stăpânească tot mai bine germana.

„Am rămas în Germania. Mi-a fost ușor să mă integrez aici. Nu știu cât a contat background-ul meu, dar nu îmi doresc să vin acasă mai des decât o fac deja”, mărturisește Bruno.

Vine în România de fiecare Crăciun, pentru a-l sărbători împreună cu familia. Chiar dacă nu avea tradiții specifice minorităților maghiare și germane atunci când locuia aici, își amintește că a sărbătorit întotdeauna atât Paștele catolic, cât și pe cel ortodox.

„În Lugoj nu există ceva echivalent cu Chirvai din județul Arad, dar mergeam, când eram la grădiniță și în clasele primare, prin anii ’90, la o adunare similară prin Timișoara”, povestește bărbatul.

Acum, mare parte din familia lui a plecat deja în străinătate.

„Nu mai suntem mulți. Oricum, după câțiva ani în care ești plecat, ajungi să nu mai ai noțiunea de acasă. Realizezi că în țară lucrurile au mers mai departe fără tine”, spune Bruno.

La fel ca el, mulți tineri vorbitori de limbă germană sau cu origini germane au ales să plece. Nu este însă un fenomen de dimensiunea celui care se petrecea la începutul anilor ’90, explică Jürgen Porr, președintele Forumului German.

„S-a emigrat masiv în prima jumătate a anului 1990. O parte din ei își dorea să plece și înainte, dar fie nu primeau aviz favorabil să plece, mai ales dacă ocupau funcții de conducere, fie le era frică să-l ceară. Așa că, dacă la ultimul recensământ înainte de 1989 erau vreo 250.000 de germani, șvabi și sași, la primul recensământ de după 1990, erau vreo 125.000. Acum, că n-or fi 23.000, cât arată cifrele, că or fi 25.000 sau 29.000, rămâne de văzut. Oricum, ordinea de mărime e corectă. Ne pliem pe tendința de scădere generală”, arată Porr.

„Populația minoritară din România, exceptând romii, e o populație îmbătrânită. E logic ca evreii, italienii, germanii să scadă puternic față de 2011, pentru simplul motiv că și în 2011 aveam o populație îmbătrânită. Și avem pierderea naturală prin deces a acelor oameni, care erau de atunci la o vârstă respectabilă astfel că nu puteau face copii ca să întinerească populația respectivei minorități. E explicabil că și populația minorităților a scăzut în contextul în care populația, în general, a scăzut”, comentează și sociologul Gelu Duminică.

Cu o populație generală îmbătrânită și cu migrație externă de lungă durată, care continuă să atingă vârfuri îngrijorătoare, România se uită cum se face tot mai mică. Iar întrebarea pe care nu putem să o ocolim e ce facem pentru a nu ajunge în scenariul foarte sumbru conturat de sociologi, care arată că vom ajunge doar 15 milioane în 2050 dacă lucrurile nu se schimbă? 

E o întrebare pe care și-o pun și alte țări din regiune. Și acolo, ca la noi, parte din soluție va fi integrarea migranților pe care România îi aduce acum în numere tot mai mari, din nevoia de a compensa deficitul de forță de muncă pe care ni l-a creat exodul românilor. Da, o parte sunt în trecere, dar îi putem convinge să rămână.

Noii cetățeni români

Dacă România va continua să crească din punct de vedere economic, numărul de muncitori străini veniți în România va crește, nu va scădea. Și asta va face mult mai diversificat peisajul – și etnic, și religios – din România. E indubitabil. E o problemă de timp, de scală”, spune Remus Anghel, sociolog specializat în problema migrației.

Cultural, ne schimbăm deja. O facem de mult timp, dar nu vedem, pentru că sunt schimbări subtile.

„Încă din anii ’90, sunt veniți aici arabii cu afaceri, avem școli musulmane. Țara se transformă cultural. Diversitatea, în sine, nu face decât să îmbogățească o societate”, punctează sociologul.

Așadar, România va fi, probabil, mult mai diversă cultural decât este acum. Și, în locul minorităților vechi ar putea apărea minorități noi – greu de intuit deocamdată care va fi ponderea lor.

„Bucureștiul s-a schimbat în ultimii 10 ani. Migranții pe care îi vedem acum cu Glovo vor fi noii cetățeni români, vor vota, vor avea drepturi ca toți ceilalți. După ce stau un număr de ani într-o societate, oamenii primesc drepturi și e normal să fie așa, exact cum imigranții români au primit drepturi”, conchide Remus Anghel.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright, Claudia are 14 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a făcut parte din redacția ziarului Adevărul și a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
1 Comentariu
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x