RECENSĂMÂNT ȘI DE/FRAGMENTARE ADMINISTRATIVĂ

Ce ne facem cu orașele goale? Adevărurile incomode din discuția despre reorganizarea țării

Computer Hope Guy
Orașul Băile Herculane are doar 3.787 de locuitori, conform datelor de la recensământ. FOTO: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

UPDATE 9 AUGUST 2023 Reforma administrativ-teritorială a României este necesară, dar nu e timp de ea în actuala legsilatură, astfel că se amână pe termen nedefinit, a arătat ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, într-un interviu pentru TVR Info. „Nu există o deschidere din partea comunităţilor de a face referendumuri pentru a comasa anumite localităţi”, a explicat ministrul, care consideră că numărul regiunilor din țară ar trebui înjumătățit.


Scăderea masivă a populației României, confirmată de datele provizorii de la ultimul recensământ, ar putea avea efecte pentru zeci de municipii și orașe care nu mai întrunesc un criteriu esențial – cel al populației. Știm deja că țara a pierdut peste un milion de locuitori în perioada 2011 – 2021, ajungând de la 20 de milioane de locuitori la doar 19 milioane, câți suntem în prezent.

Modificări substanțiale pot fi văzute și din perspectiva reașezării orașelor și municipiilor ca număr de locuitori.

În timp ce localitățile rurale aflate în coasta marilor metropole au câștigat masiv populație în perioada 2011-2021, aproape 80 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) au înregistrat pierderi considerabile de locuitori. Practic, bula urbană pe care am creat-o artificial pentru aderarea la UE, pentru a bifa gradul de urbanizare, s-a spart spectaculos după aderare, în contextul migrației – atât externe, dar și interne, spre orașele mai bogate – și al îmbătrânirii populației.

  1. Aproape 20% din orașele României și o treime din municipii (în total, 80 de unități administrativ-teritoriale: 38 de orașe și 36 de municipii) nu mai întrunesc pragul minim de locuitori pentru a-și păstra titulatura.
  2. Experții susțin că este nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială a României, cu structuri de administrare mai largi și mai eficiente pentru cetățean. Dar puțini sunt cei care cred că așa ceva chiar se poate întâmpla în viitorul apropiat.
  3. Un motiv de scepticism vine din implicațiile politice ale unei astfel de reorganizări: Fiecare unitate administrativ-teritorială care ar dispărea ar însemna primari mai puțini, dar și consilieri locali mai puțini, motiv pentru care sunt slabe șanse ca partidele să fie dispuse să piardă aceste funcții.
  4. Un proiect legislativ ce prevede comasarea celor 41 de județe (plus București) în 12 județe a fost depus la Parlament.
  5. Mediul de afaceri susține reorganizarea administrativ-teritorială, motivând că România nu mai reprezintă o destinație atractivă pentru investitorii străini.

Dimensiunea problemei

Concret, o treime din municipii și 20% din orașe.nu mai întrunesc acum pragul stabilit de lege pentru a-și păstra titulatura (25.000 de locuitori pentru municipiu; 5.000 de locuitori pentru oraș, n.r.), cu toate consecințele ce decurg de aici – pierderi financiare semnificative pentru administrația locală, reducerea aparatului bugetar și, nu în ultimul rând, nevoia de comasare. 

Odată cu apariția rezultatelor provizorii de la recensământ, presiunea venită dinspre mediul de afaceri și chiar dinspre o parte a clasei politice este tot mai mare. 

Ideea e că modelul actual de organizare administrativă e depășit și nu e sustenabil. Aceasta e cheia în care trebuie să privim discuțiile din ultima vreme privind nevoia stringentă de reorganizare teritorială a României, cu structuri de administrare mai largi decât cele din prezent, dar mai eficiente pentru cetățean.

Trebuie să ne reorganizăm țara. Dar când?

Dezbaterea de pe agendă duce totuși la un val de scepticism în rândul experților consultați de Panorama pentru a înțelege ce facem cu orașele goale. Sociologii sunt de părere că o reorganizare din temelii este puțin probabil să aibă loc prea curând. Iar faptul că alegerile locale programate pentru 2024 bat la ușă nu ajută deloc.

„Uitându-ne la datele pe care le avem la dispoziție, trebuie să vorbim despre o reorganizare administrativă majoră pentru România. Este esențial să gândim structurile de administrare mult mai largi, pentru a fi eficiente pentru cetățean. Nu cred că se va întâmpla așa, pentru că politicienii nu vor să renunțe la pozițiile lor”, explică sociologul Gelu Duminică.

Dacă ne uităm la cifre, vedem că în România există, potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDRLPA), 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune.

Paradoxul este că, acum, localități care și-au dorit sau care au fost nevoite să devină orașe vor să fie retrogradate. Începând cu 2004, România a fost supusă unui proces de urbanizare, condiție obligatorie pentru a putea adera la Uniunea Europeană. Așa am ajuns, în 2007, la un grad de urbanizare de 54,9%, oricum cel mai scăzut din Uniunea Europeană la momentul respectiv.

„La începutul anilor 2000, din motive complicate, foarte multe localități au fost declarate orașe. Asta înseamnă niște nenorociri din punct de vedere administrativ, înseamnă costuri foarte mari. Cunosc cazuri de localități care încearcă cu disperare să redevină rurale. Și se întâmplă asta de foarte mult timp, pentru că nu mai îndeplinesc condițiile impuse pentru a fi orașe. În realitate, multe din așa-zisele orașe din România, nu vorbesc de municipii, ci de orașe, sunt rurale sau ruralizate”, comentează Barbu Mateescu, sociolog.

Potrivit acestuia, recensământul a scos la iveală ceea ce experții bănuiau deja. Din orașele mici, lipsite de oportunități, cu locuri de muncă puține sau neatractive și lefuri scăzute, au plecat foarte mulți români. Atât de mulți, încât n-a mai rămas decât fantoma orașelor. Lipsa de servicii sanitare sau educaționale a contat și ea, ducând la o migrație internă și la o reașezare urbană.

Orașe și municipii ce riscă retrogradarea

În prezent, 38 din cele 216 orașe din România se situează sub pragul de 5.000 de locuitori. Orașul Nucet din județul Bihor și orașul Băile Tușnad din județul Harghita au, fiecare, puțin peste 2.000 de locuitori, potrivit datelor provizorii furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Alte orașe care au între 2.000 și 5.000 de locuitori, deci tot sub pragul indicat de lege, sunt Azuga, Slănic Moldova, Băile Herculane, Sulina, Cavnic ori Făurei.

Într-o situație similară, de neîndeplinire a criteriului populației, se regăsesc și 36 de municipii din totalul de 103, câte sunt în România. Deși ar trebui să aibă cel puțin 25.000 de locuitori pentru a-și păstra rangul, două municipii nu mai au nici 10.000 de locuitori.

Este vorba despre municipiul Beiuș din județul Bihor, ce numără 9.745 de locuitori și de municipiul Orșova, din județul Mehedinți, care are și mai puțini locuitori, doar 8.506. Alte 23 de municipii din România au între 10.000 și 20.000 de locuitori, în timp ce 11 municipii ce riscă retrogradarea numără între 20.000 și 25.000 de locuitori.

„Știm că, legislativ, avem aceste praguri. Să avem 80 de municipii și orașe sub pragurile amintite e foarte mult. Tragedia cea mare, când avem de-a face cu o astfel de defragmentare, este că sunt plătiți administratori în plus degeaba. În context european, dar nu global, România este o țară săracă. Este între primele țări ca nivel de sărăcie din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria, de Croația și de Letonia. În aceste condiții, să menții în continuare aparatul funcționăresc din primării și să nu stimulezi reunificarea lor voluntară pentru că vrei voturi nu e un lucru bun”, explică și sociologul Dumitru Sandu.

„Din punct de vedere social-economic, o astfel de reunificare ar fi de bun augur, dar din punct de vedere politic, nu e văzută așa”, continuă specialistul.

Miza politică – mâinile care nu mai sunt „pupate”

Cu alte cuvinte, fiecare unitate administrativ-teritorială care ar dispărea ar însemna primari mai puțini, dar și consilieri locali mai puțini. Pe scurt, mai puțină forță electorală, mai puțină putere politică și implicit acces restricționat la bani publici pentru multe persoane. De aici vine, de fapt, și interesul scăzut pentru o potențială reorganizare administrativ-teritorială a României.

Este o întreagă verticală de putere care dispare și mâini care nu vor mai fi pupate. Să comasezi primării înseamnă, de asemenea, și că resursele nu vor mai fi distribuite conform poftei unui ales local, spre exemplu. UAT-urile nu se comasează niciodată pentru că asta înseamnă, de fapt, să lovești în marile partide politice care se bazează pe această forță. Este exclus să vedem așa ceva. Personal, nu-mi pot imagina un scenariu în care marile partide politice să tragă concluzia că este mai eficient să comaseze. Poate doar o criză economică imensă le-ar putea determina să recurgă la așa ceva”, punctează sociologul Barbu Mateescu.

Chiar dacă reorganizarea administrativ-teritorială nu e un subiect deloc confortabil din punct de vedere politic, nu înseamnă, totuși, că nu se discută despre el fix în aceste cercuri. Că e strict de ochii lumii sau mai mult de atât rămâne de văzut.

Cer e că există și un proiect de lege în acest sens, care a fost depus recent la Parlament. Inițiativa, care prevede reducerea numărului de județe printr-o comasare, precum și modificarea pragului privind numărul minim de locuitori pentru orașe și municipii, îi aparține deputatului independent Tudor Benga.

Politicianul arată și el, încă din expunerea de motive, că actuala organizare administrativ-teritorială a României este mult prea fragmentată, fapt ce vine cu o serie de dezavantaje din perspectiva gestionării resurselor, cu o slabă calitate a serviciilor publice și cu dificultatea reducerii disparităților. Sunt idei în privința cărora experții în politici publice au avertizat de ani de zile, fără rezultate.

Ce se vrea și ce se cere: între 12 și 15 județe, plus comune mai mari

Pe lângă faptul că prevede comasarea celor 41 de județe (plus București) în doar 12 județe, documentul introdus în circuitul legislativ ridică de la 5.000 la 10.000 pragul de locuitori pentru orașe și stabilește, de pildă, că o comună trebuie să aibă cel puțin 5.000 de locuitori.

În prezent, avem comune care numără doar câteva sute de locuitori, după cum arată tot datele provizorii de la recensământ.

„Viziunea pe care o propun pleacă de la nevoia de a reduce fragmentarea administrativă a țării și, implicit, risipa bugetară aferentă, de a eficientiza absorbția fondurilor europene, și de a avea localități capabile să se auto-susțină și să livreze servicii publice de calitate cetățenilor, fără a fi veșnic cu căciula în mână la ușa guvernului și șefilor de partid”, a scris Tudor Benga pe Facebook, după depunerea proiectul în Parlament.

Concret, Benga propune reorganizarea județelor în entități mai mari, împărțite astfel:

Noua împărțire pe județe propusă de Tudor Benga, deputat
Cum ar putea fi comasate cele 41 de județe, plus Bucureștiul, conform proiectului legislativ aflat în Parlament FOTO: Facebook Tudor Benga

Presiunea pusă de mediul de afaceri

Anterior aceatui proiect, în aprilie 2023, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe patronate din industrie au cerut public autorităților centrale să comaseze județele astfel încât să se ajungă la 15.

Motivația mediului de afaceri a fost aceea că România nu mai reprezintă o destinație atractivă pentru investitorii străini.

Nu a fost primul apel de acest fel venit dinspre mediul de business. În 2022, federația Concordia, care reunește cele mai mari patronate sectoriale din România, cerea de asemenea reformarea administrativ-teritorială a României. Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright, Claudia are 14 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a făcut parte din redacția ziarului Adevărul și a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x