Ce ne facem cu orașele goale? Adevărurile incomode din discuția despre reorganizarea țării

Dimensiunea problemei

Concret, o treime din municipii și 20% din orașe.nu mai întrunesc acum pragul stabilit de lege pentru a-și păstra titulatura (25.000 de locuitori pentru municipiu; 5.000 de locuitori pentru oraș, n.r.), cu toate consecințele ce decurg de aici – pierderi financiare semnificative pentru administrația locală, reducerea aparatului bugetar și, nu în ultimul rând, nevoia de comasare. 

Odată cu apariția rezultatelor provizorii de la recensământ, presiunea venită dinspre mediul de afaceri și chiar dinspre o parte a clasei politice este tot mai mare. 

Ideea e că modelul actual de organizare administrativă e depășit și nu e sustenabil. Aceasta e cheia în care trebuie să privim discuțiile din ultima vreme privind nevoia stringentă de reorganizare teritorială a României, cu structuri de administrare mai largi decât cele din prezent, dar mai eficiente pentru cetățean.

Trebuie să ne reorganizăm țara. Dar când?

Dezbaterea de pe agendă duce totuși la un val de scepticism în rândul experților consultați de Panorama pentru a înțelege ce facem cu orașele goale. Sociologii sunt de părere că o reorganizare din temelii este puțin probabil să aibă loc prea curând. Iar faptul că alegerile locale programate pentru 2024 bat la ușă nu ajută deloc.

Dacă ne uităm la cifre, vedem că în România există, potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDRLPA), 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune.

Paradoxul este că, acum, localități care și-au dorit sau care au fost nevoite să devină orașe vor să fie retrogradate. Începând cu 2004, România a fost supusă unui proces de urbanizare, condiție obligatorie pentru a putea adera la Uniunea Europeană. Așa am ajuns, în 2007, la un grad de urbanizare de 54,9%, oricum cel mai scăzut din Uniunea Europeană la momentul respectiv.

Potrivit acestuia, recensământul a scos la iveală ceea ce experții bănuiau deja. Din orașele mici, lipsite de oportunități, cu locuri de muncă puține sau neatractive și lefuri scăzute, au plecat foarte mulți români. Atât de mulți, încât n-a mai rămas decât fantoma orașelor. Lipsa de servicii sanitare sau educaționale a contat și ea, ducând la o migrație internă și la o reașezare urbană.

Orașe și municipii ce riscă retrogradarea

În prezent, 38 din cele 216 orașe din România se situează sub pragul de 5.000 de locuitori. Orașul Nucet din județul Bihor și orașul Băile Tușnad din județul Harghita au, fiecare, puțin peste 2.000 de locuitori, potrivit datelor provizorii furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Alte orașe care au între 2.000 și 5.000 de locuitori, deci tot sub pragul indicat de lege, sunt Azuga, Slănic Moldova, Băile Herculane, Sulina, Cavnic ori Făurei.

Într-o situație similară, de neîndeplinire a criteriului populației, se regăsesc și 36 de municipii din totalul de 103, câte sunt în România. Deși ar trebui să aibă cel puțin 25.000 de locuitori pentru a-și păstra rangul, două municipii nu mai au nici 10.000 de locuitori.

Este vorba despre municipiul Beiuș din județul Bihor, ce numără 9.745 de locuitori și de municipiul Orșova, din județul Mehedinți, care are și mai puțini locuitori, doar 8.506. Alte 23 de municipii din România au între 10.000 și 20.000 de locuitori, în timp ce 11 municipii ce riscă retrogradarea numără între 20.000 și 25.000 de locuitori.

„Din punct de vedere social-economic, o astfel de reunificare ar fi de bun augur, dar din punct de vedere politic, nu e văzută așa”, continuă specialistul.

Miza politică – mâinile care nu mai sunt „pupate”

Cu alte cuvinte, fiecare unitate administrativ-teritorială care ar dispărea ar însemna primari mai puțini, dar și consilieri locali mai puțini. Pe scurt, mai puțină forță electorală, mai puțină putere politică și implicit acces restricționat la bani publici pentru multe persoane. De aici vine, de fapt, și interesul scăzut pentru o potențială reorganizare administrativ-teritorială a României.

Chiar dacă reorganizarea administrativ-teritorială nu e un subiect deloc confortabil din punct de vedere politic, nu înseamnă, totuși, că nu se discută despre el fix în aceste cercuri. Că e strict de ochii lumii sau mai mult de atât rămâne de văzut.

Cer e că există și un proiect de lege în acest sens, care a fost depus recent la Parlament. Inițiativa, care prevede reducerea numărului de județe printr-o comasare, precum și modificarea pragului privind numărul minim de locuitori pentru orașe și municipii, îi aparține deputatului independent Tudor Benga.

Politicianul arată și el, încă din expunerea de motive, că actuala organizare administrativ-teritorială a României este mult prea fragmentată, fapt ce vine cu o serie de dezavantaje din perspectiva gestionării resurselor, cu o slabă calitate a serviciilor publice și cu dificultatea reducerii disparităților. Sunt idei în privința cărora experții în politici publice au avertizat de ani de zile, fără rezultate.

Ce se vrea și ce se cere: între 12 și 15 județe, plus comune mai mari

Pe lângă faptul că prevede comasarea celor 41 de județe (plus București) în doar 12 județe, documentul introdus în circuitul legislativ ridică de la 5.000 la 10.000 pragul de locuitori pentru orașe și stabilește, de pildă, că o comună trebuie să aibă cel puțin 5.000 de locuitori.

În prezent, avem comune care numără doar câteva sute de locuitori, după cum arată tot datele provizorii de la recensământ.

„Viziunea pe care o propun pleacă de la nevoia de a reduce fragmentarea administrativă a țării și, implicit, risipa bugetară aferentă, de a eficientiza absorbția fondurilor europene, și de a avea localități capabile să se auto-susțină și să livreze servicii publice de calitate cetățenilor, fără a fi veșnic cu căciula în mână la ușa guvernului și șefilor de partid”, a scris Tudor Benga pe Facebook, după depunerea proiectul în Parlament.

Concret, Benga propune reorganizarea județelor în entități mai mari, împărțite astfel:

Presiunea pusă de mediul de afaceri

Anterior aceatui proiect, în aprilie 2023, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe patronate din industrie au cerut public autorităților centrale să comaseze județele astfel încât să se ajungă la 15.

Motivația mediului de afaceri a fost aceea că România nu mai reprezintă o destinație atractivă pentru investitorii străini.

Nu a fost primul apel de acest fel venit dinspre mediul de business. În 2022, federația Concordia, care reunește cele mai mari patronate sectoriale din România, cerea de asemenea reformarea administrativ-teritorială a României. Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură.