O POZĂ A ROMÂNIEI ÎN DINAMICĂ

Recensământ | Cum facem să nu ajungem 15 milioane în România, în 2050

Computer Hope Guy
Ultimul recensământ a numărat doar 19 milioane de români care mai trăiesc în țară. / FOTO: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

România a pierdut peste un milion de locuitori în 10 ani. Datele provizorii ale ultimului recensământ, cel din 2021, creionează un tablou sumbru pentru viitorul țării. Pe fondul îmbătrânirii populației, cu o natalitate în declin și cu un fenomen al migrației externe care încă nu s-a temperat, România se îndreaptă spre cel mai pesimist scenariu: o țară tot mai goală, cu prea puțini angajați și prea mulți pensionari.

Declinul demografic previzionat pentru următoarele decenii poate fi însă împiedicat, apreciază sociologi și reprezentanți ai societății civile. Pentru asta e nevoie de măsuri concrete, pe termen scurt și mediu.

Printre ele se numără inclusiv deschiderea porților, premeditat și structurat, pentru migranți ce provin din țările sărace, precum și „importarea” și adaptarea de politici publice implementate deja cu succes în țările vest-europene care s-au confruntă, de asemenea, cu natalitate scăzută și îmbătrânire a populației.

România are acum o populație rezidentă de puțin peste 19 milioane de locuitori, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Pentru comparație, la recensământul din 2011, România număra peste 20 de milioane de locuitori. Datele amintite nu i-au luat prin surprindere pe specialiști, care se așteptau la un astfel de rezultat. Scăderea de la recensământul din 2021 a fost similară, ca amplitudine, cu cea înregistrată la recensământul din 2011, spune Dumitru Sandu, sociolog și profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, de Universitatea București.

Practic, trendul e aici de mult timp, iar țara se golește încet, dar constant. Și cu toate acestea, politicile publice de care e nevoie lipsesc sau nu trec de stadiul îngrijorărilor declarative. Pentru a nu ajunge o țară goală și falimentară, acest lucru trebuie să se schimbe. România nu mai poate ignora problema scăderii populației. Un prim pas poate fi să înțelegem ce se întâmplă, de ce și care sunt opțiunile pe care le avem la dispoziție.

România îmbătrânește

„Dacă în primii cinci ani de la recensământul din 2011, la care ne raportăm ca termen de referință, a contat în primul rând plecarea în străinătate, deci exodul românilor, în a doua perioadă este vorba de mișcarea naturală negativă, respectiv mai multe decese decât nașteri. Știm cu toții că țara trece printr-un proces de îmbătrânire, care aduce după sine mai multe decese decât nașteri”, explică profesorul Dumitru Sandu.

Rezultatele provizorii ale recensământului arată că fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat în România. Astfel, vârsta medie a populației rezidente a crescut la 42,4 ani în 2021, față de 40,8 ani, cât era la recensământul din 2011. De asemenea, vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați.

În Ilfov trăiește populația cu cea mai mică vârstă medie din țară, respectiv 38,6 ani. Alte județe care înregistrează o medie de vârstă sub 40 de ani mai sunt Iași și Suceava, arată Institutul Național de Statistică.

La pol pus, cea mai vârstnică populație trăiește în județul Teleorman, unde vârsta medie este de 46,3 ani.

Cum arată distribuția populației în județe, în funcție de vârsta medie
Cum arată distribuția populației în județe, în funcție de vârsta medie. FOTO: Captură comunicat INS
„România îmbătrânește, dar nu îmbătrânește mai mult decât alte țări din Uniunea Europeană. Îmbătrânirea, acest fenomen cu impact direct asupra populației, nu vine doar din mișcarea naturală negativă a populației sau din mai multe plecări decât sosiri. Ne interesează și starea de sănătate a populației. Iar din acest punct de vedere, România este țara cu cea mai ridicată rată a mortalității infantile, indicator semnificativ pentru calitatea serviciilor și culturii sanitare din țară”, punctează profesorul Dumitru Sandu.

În opinia profesorului, la declinul demografic contribuie și faptul că starea de sănătate a populației este precară, comparativ cu cea a altor europeni.

Speranță de viață mai mare, sub media europeană

În ciuda faptului că România este unul dintre statele europene care alocă cel mai mic procent din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuieli aferente sănătății, speranța de viață la naștere a crescut în ultimii 10 ani. De la 73,7 ani, cât era în 2010, ea a ajuns la 74,2 ani în 2020, informează datele Biroului European de Statistică – Eurostat.

Prin comparație, speranța de viață la nivelul Uniunii Europene, care era de 79,8 ani în 2010, a atins pragul de 80,6 ani în 2020. 

În ceea ce privește ponderea românilor trecuți de 65 de ani, ea a depășit 19% în 2021. La nivelul Uniunii Europene, ponderea populației trecute de 65 de ani este de 20,8%, arată Eurostat.

„Nu e greșit să spunem că lucrurile s-au mai îmbunătățit din perspectiva serviciilor de sănătate și a accesului pacientului român la sistem comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 10 ani, dar suntem totuși departe de țările vest-europene”, punctează și Ana Măiță, președintele Asociației Mame pentru Mame.

Activista adaugă că declinul demografic e o problemă cu care țara se confruntă de mai bine de 10 ani, dar care s-a acutizat.

De ce se nasc mai puțini copii

Declinul demografic nu poate fi oprit în România. Are de-a face cu mersul social și cu emanciparea femeilor, care nu mai sunt dispuse la fel ca în trecut să devină mame. În statele nordice, povara parentală e oarecum împărțită, la noi nu e așa. Natalitatea este rezultatul deciziilor cuplului, dacă alege sau nu să facă copii. Deja decalajul demografic este major”, declară Ana Măiță.

Contribuie la acest decalaj și la o natalitate scăzută, dar și problemele de fertilitate ale cuplurilor, tot mai frecvente în ultimii ani, parțial pentru că momentul în care ele vor să devină părinți e tot mai târziu. Concret, unul din cinci cupluri din România se confruntă cu astfel de dificultăți, iar lipsa de susținere din partea statului, precum și lipsa de politici coerente și concrete în această direcție le determină să amâne să aibă un copil, cu toate consecințele care decurg dintr-o astfel de decizie.

Esențial, explică sociologul Gelu Duminică, ar fi ca autoritățile să găsească mecanisme prin care femeile să poată fi încurajate să aibă copii păstrându-și locurile de muncă.

„La noi, egalitatea de gen e departe de a fi realizată și viitorul oricărei națiuni depinde de bunăstarea femeilor. Dar cea care asigură dezvoltarea unei societăți din punct de vedere demografic este femeia. Politicile trebuie să fie croite în așa fel încât femeile să fie încurajate să aibă copii, să li se ofere facilități fiscale. Nici măcar nu trebuie să inventăm noi roata ci, pur și simplu, trebuie să ne uităm la ce au făcut alte state mai dezvoltate. Asta dacă nu ne dorim să ajungem într-o situație mai dificilă decât cea în care suntem deja din punct de vedere demografic”, punctează sociologul Gelu Duminică, într-un interviu pentru Panorama.

Exodul românilor: s-a mai temperat, nu s-a încheiat

În România avem, într-o medie pentru ultimul deceniu, cam 200.000 de nașteri pe an. În schimb, se înregistrează anual aproximativ 260.000 de decese, arată cifrele INS.

„E normal, deci, să ai un deficit de 600.000 de oameni în 10 ani. La această cifră adaugăm migrația. Iar noi nu avem atât imigrație cât avem emigrație spre Vest, accentuată de pandemie. Foarte mulți dintre cei care muncesc în străinătate nu sunt oameni care stau acolo cu anii, ci lucrează atunci când au o oportunitate, apoi revin în țară. Suntem într-o lume post-industrială, lucrurile se schimbă. Recensământul este ca o poză, dar imaginea de la final de 2021 s-a schimbat deja. Europa de Est suferă mai mult decât Europa de Vest din perspectiva declinului demografic”, explică și sociologul Barbu Mateescu.

Chiar dacă numărul românilor care aleg calea străinătății este mai mic față de cel de acum cinci-șase ani, exodul încă există. Revenirile în țară sunt legate, mai degrabă, de cerințe stringente, apreciază profesorul Dumitru Sandu de la Universitatea București.

„Oamenii nu s-au întors de plăcere, de optimism, de speranță, ci s-au întors pentru că s-au îmbolnăvit, pentru că trebuiau să revină urgent în țară. Nu poți să faci politici de stimulare a revenirilor în țară decât dacă ai informație. Or, informația, din această perspectivă, lipsește. Dacă tu, ca stat, nu faci sondaje în principalele țări de destinație pentru migranții din România, nu ai de unde să știi ce e în mintea acelor oameni și ce anume i-ar determina sa se întoarcă acasă”, explică sociologul.

Cum poate fi inversat declinul demografic

Care sunt, deci, șansele ca România să ajungă să aibă 15 milioane de locuitori în 2030? Foarte mari, câtă vreme autoritățile nu iau măsuri.

Însă, măsurile nu ar trebui să producă efecte pe termen lung, ci pe termen scurt și mediu. Doar așa s-ar putea inversa tendința de spor natural negativ sau exodul românilor spre Vest.

„Nu îmi vin în minte foarte mulți factori care să mărească populația României în mod semnificativ. Dacă ne uităm la primele 10 țări din lume ca populație, cele mai multe dintre ele sunt țări cu o sărăcie lucie sau cu un nivel de dezvoltare foarte scăzut. Nu cred că și-ar dori cineva să locuiască acolo. Dar aș fi prudent atunci când vine vorba de consecințe. Marea problemă la buget apare. Vom avea din ce în ce mai puțini copii care se nasc, raportat la câți vârstnici vor fi. Iar aici intervine problema pentru bugetul de stat”, concluzionează Barbu Mateescu.

La rândul său, sociologul Dumitru Sandu punctează că îmbunătățirea sistemului de sănătate este prioritară pentru populație.

De asemenea, asigurarea unor locuri de muncă bine plătite în țară, atât în rural cât și în urban, ar putea duce la un declin demografic redus și ar putea constitui o atracție pentru revenirea în țară a românilor care muncesc acum peste hotare.

„Dacă rezolvăm acum, pe termen scurt, niște probleme, se vor vedea și îmbunătățiri”, punctează profesorul Dumitru Sandu.

Sunt migranții din țările „lumii a treia” soluția problemei?

Nu la fel de optimistă este Ana Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame. Activista e de părere că singura soluție o reprezintă deschiderea porților pentru migranții care provin din așa-zisele țări din lumea a treia.

„Deja au început să apară, sunt muncitorii străini aduși de industriile cu deficit de forță de muncă. România trebuie să facă o politică publică ce ar trebui să cuprindă integrarea familiilor acestor oameni – cu tot ce înseamnă asta, documente și flux de obținere a cetățeniei, școli, manuale. Apoi, trebuie găsite soluții prin care să îi ții aici pe acei oameni”, declară Ana Măiță.

În lipsa măsurilor, sistemul de pensii precum și alte sisteme sociale riscă se vor prăbuși, afirmă experții consultați de Panorama.

„Nu cred că ne dorim să ajungem acolo. Un asfel de viitor sumbru nu e îndepărtat, având în vedere concluziile preliminare din recensământ”, trage linie Ana Măiță.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 13 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani la ziarul Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
1 Comentariu
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    7
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x