Recensământ | Cum facem să nu ajungem 15 milioane în România, în 2050
Powered by
România a pierdut peste un milion de locuitori în 10 ani. Datele provizorii ale ultimului recensământ, cel din 2021, creionează un tablou sumbru pentru viitorul țării. Pe fondul îmbătrânirii populației, cu o natalitate în declin și cu un fenomen al migrației externe care încă nu s-a temperat, România se îndreaptă spre cel mai pesimist scenariu: o țară tot mai goală, cu prea puțini angajați și prea mulți pensionari.
Declinul demografic previzionat pentru următoarele decenii poate fi însă împiedicat, apreciază sociologi și reprezentanți ai societății civile. Pentru asta e nevoie de măsuri concrete, pe termen scurt și mediu.
Printre ele se numără inclusiv deschiderea porților, premeditat și structurat, pentru migranți ce provin din țările sărace, precum și „importarea” și adaptarea de politici publice implementate deja cu succes în țările vest-europene care s-au confruntă, de asemenea, cu natalitate scăzută și îmbătrânire a populației.
România are acum o populație rezidentă de puțin peste 19 milioane de locuitori, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Pentru comparație, la recensământul din 2011, România număra peste 20 de milioane de locuitori. Datele amintite nu i-au luat prin surprindere pe specialiști, care se așteptau la un astfel de rezultat. Scăderea de la recensământul din 2021 a fost similară, ca amplitudine, cu cea înregistrată la recensământul din 2011, spune Dumitru Sandu, sociolog și profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, de Universitatea București.
Practic, trendul e aici de mult timp, iar țara se golește încet, dar constant. Și cu toate acestea, politicile publice de care e nevoie lipsesc sau nu trec de stadiul îngrijorărilor declarative. Pentru a nu ajunge o țară goală și falimentară, acest lucru trebuie să se schimbe. România nu mai poate ignora problema scăderii populației. Un prim pas poate fi să înțelegem ce se întâmplă, de ce și care sunt opțiunile pe care le avem la dispoziție.
România îmbătrânește
Rezultatele provizorii ale recensământului arată că fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat în România. Astfel, vârsta medie a populației rezidente a crescut la 42,4 ani în 2021, față de 40,8 ani, cât era la recensământul din 2011. De asemenea, vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați.
În Ilfov trăiește populația cu cea mai mică vârstă medie din țară, respectiv 38,6 ani. Alte județe care înregistrează o medie de vârstă sub 40 de ani mai sunt Iași și Suceava, arată Institutul Național de Statistică.
La pol pus, cea mai vârstnică populație trăiește în județul Teleorman, unde vârsta medie este de 46,3 ani.
În opinia profesorului, la declinul demografic contribuie și faptul că starea de sănătate a populației este precară, comparativ cu cea a altor europeni.
Speranță de viață mai mare, sub media europeană
În ciuda faptului că România este unul dintre statele europene care alocă cel mai mic procent din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuieli aferente sănătății, speranța de viață la naștere a crescut în ultimii 10 ani. De la 73,7 ani, cât era în 2010, ea a ajuns la 74,2 ani în 2020, informează datele Biroului European de Statistică – Eurostat.
Prin comparație, speranța de viață la nivelul Uniunii Europene, care era de 79,8 ani în 2010, a atins pragul de 80,6 ani în 2020.
În ceea ce privește ponderea românilor trecuți de 65 de ani, ea a depășit 19% în 2021. La nivelul Uniunii Europene, ponderea populației trecute de 65 de ani este de 20,8%, arată Eurostat.
Activista adaugă că declinul demografic e o problemă cu care țara se confruntă de mai bine de 10 ani, dar care s-a acutizat.
De ce se nasc mai puțini copii
Contribuie la acest decalaj și la o natalitate scăzută, dar și problemele de fertilitate ale cuplurilor, tot mai frecvente în ultimii ani, parțial pentru că momentul în care ele vor să devină părinți e tot mai târziu. Concret, unul din cinci cupluri din România se confruntă cu astfel de dificultăți, iar lipsa de susținere din partea statului, precum și lipsa de politici coerente și concrete în această direcție le determină să amâne să aibă un copil, cu toate consecințele care decurg dintr-o astfel de decizie.
Esențial, explică sociologul Gelu Duminică, ar fi ca autoritățile să găsească mecanisme prin care femeile să poată fi încurajate să aibă copii păstrându-și locurile de muncă.
Exodul românilor: s-a mai temperat, nu s-a încheiat
În România avem, într-o medie pentru ultimul deceniu, cam 200.000 de nașteri pe an. În schimb, se înregistrează anual aproximativ 260.000 de decese, arată cifrele INS.
Chiar dacă numărul românilor care aleg calea străinătății este mai mic față de cel de acum cinci-șase ani, exodul încă există. Revenirile în țară sunt legate, mai degrabă, de cerințe stringente, apreciază profesorul Dumitru Sandu de la Universitatea București.
Cum poate fi inversat declinul demografic
Care sunt, deci, șansele ca România să ajungă să aibă 15 milioane de locuitori în 2030? Foarte mari, câtă vreme autoritățile nu iau măsuri.
Însă, măsurile nu ar trebui să producă efecte pe termen lung, ci pe termen scurt și mediu. Doar așa s-ar putea inversa tendința de spor natural negativ sau exodul românilor spre Vest.
La rândul său, sociologul Dumitru Sandu punctează că îmbunătățirea sistemului de sănătate este prioritară pentru populație.
De asemenea, asigurarea unor locuri de muncă bine plătite în țară, atât în rural cât și în urban, ar putea duce la un declin demografic redus și ar putea constitui o atracție pentru revenirea în țară a românilor care muncesc acum peste hotare.
Sunt migranții din țările „lumii a treia” soluția problemei?
Nu la fel de optimistă este Ana Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame. Activista e de părere că singura soluție o reprezintă deschiderea porților pentru migranții care provin din așa-zisele țări din lumea a treia.
În lipsa măsurilor, sistemul de pensii precum și alte sisteme sociale riscă se vor prăbuși, afirmă experții consultați de Panorama.
„Nu cred că ne dorim să ajungem acolo. Un asfel de viitor sumbru nu e îndepărtat, având în vedere concluziile preliminare din recensământ”, trage linie Ana Măiță.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
