Al treilea motiv important pentru care am fost optimist a fost că băncile centrale europene au vorbit mult, dar au făcut mai puțin. Inflația era de 10% în zona euro, la vârf, dar rata dobânzii era de 1%-1,5%. Așa ceva ar fi fost imposibil de imaginat în trecut, când rata dobânzii a fost întotdeauna mai mare decât rata inflației. Asta înseamnă că anul trecut dobânda de referință ar fi trebuit să fie de 12%-13%, dar a fost de 1,5%.
E clar că deciziile de politici monetare au venit cu mare întârziere în zona euro. Ratele de dobândă au crescut foarte lent, ceea ce înseamnă că, și acum, în martie 2023, inflația e mult peste dobândă. În realitate, politicile monetare au rămas acomodative (relaxate, stimulează creșterea economică și consumul, n.r.). Nu simțeam, anul trecut, că politica monetară va avea un impact major asupra rezultatelor economice. Cred că datele de anul acesta, deja mult mai bune decât se aștepta, confirmă asta.
A trecut ce-a fost mai rău? Răspunsul, în Ucraina
P: Așadar: deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene, reziliența industrială din Europa și scăderea mult peste așteptări a consumului de gaze – acestea sunt motivele pentru care nu suntem acum în recesiune, așa cum se așteptau mulți în vara lui 2022?
Z.D: Da.
P: Nu e prea devreme să ne relaxăm? A trecut cu adevărat pericolul?
Z.D: Răspunsul la această întrebare depinde mult de felul în care evoluează războiul din Ucraina și dacă nu se va extinde în afara granițelor Ucrainei. Nimeni nu poate face prognoze în acest punct. Dacă, în schimb, vorbim despre scenariul în care războiul nu se extinde dincolo de Ucraina, cred că sunt foarte mari șanse ca să nu mai avem de ce să ne temem de o recesiune.
Totuși, nu m-aș aștepta la o creștere economică serioasă. Principalul motiv aici e că, în ultimii doi ani, inflația mare a redus semnificativ puterea de cumpărare a salariilor. Oamenii își pot cumpăra acum mult mai puțin din salarii față de ce puteau acum doi ani, iar asta scade cererea pentru diverse bunuri și servicii.
De asemenea, războiul și incertitudinea i-au făcut pe oameni să fie mai prudenți, să economisească mai mult, în loc să cheltuiască masiv. Motiv pentru care mă aștept ca cererea de consum să rămână relativ slabă. Nu mă aștept, prin urmare, la creștere economică puternică anul acesta.
Dar faptul că nu vom vedea o recesiune e deja un rezultat bun, în condițiile în care avem un război lângă granițele noastre, prețuri mari la energie și incertitudine cu privire la cum va evolua situația.
Citește și:
De ce e inflația veste bună pentru datoria publică
P: Apropo de creștere economică: în ciuda acestor rezultate economice peste așteptări, încetinirea creșterii economice va avea efecte pe termen lung pentru Europa. Puteți să ne explicați cum se vor arăta ele?
Z.D: Principalul risc, în vreme fie de încetinire a creșterii economice, fie de recesiune, e ce se va întâmpla cu investițiile din mediul de business. Dacă și business-urile își reduc sau își amână planurile de investiții, asta înseamnă și o capacitate mai mică de producție. Activitățile de inovare ar putea fi și ele amânate în astfel de vremuri, ceea ce se traduce prin productivitate scăzută. Toate acestea fac redresarea economică mai slabă.
P: Totuși, aceste performanțe economice peste așteptări au un preț, anume creșterea nivelului cheltuielilor guvernamentale și a datoriei publice. Cât de mult vă îngrijorează asta? E un compromis acceptabil?
Z.D.: În mod clar, guvernele au cheltuit foarte mulți bani, întâi în timpul pandemiei, pe urmă ca să ajute gospodăriile și companiile să facă față prețurilor la energie. Clar au fost multe cheltuieli suplimentare în ultimii trei ani.