Articol susținut de Fundația Orange

Puterea de a începe de la zero. La 39 de ani, a dat tocurile pe halat și a învățat să șlefuiască lemn, în atelierul ei din Horezu

Powered by

Computer Hope Guy
Cristiana Roșca în timp ce taie un element de lemn la laser / foto: arhiva personală

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Gândul de a intra într-un domeniu de activitate despre care nu știi absolut nimic poate părea cel puțin inconfortabil. Mai ales dacă ai trecut de prima tinerețe, iar conceptele de reconversie profesională și învățare continuă îți sunt cvasistrăine. 

Fără să știe să facă diferența dintre placaj și MDF și fără să fi văzut vreodată cum funcționează un laser, Cristiana Roșca și-a deschis, la aproape 40 de ani, un atelier de prelucrare a lemnului. A făcut pasul după ce a primit o finanțare de 50.000 de euro prin programul Start-up Diaspora și a urmat două cursuri organizate de Orange Digital Center.

Când a pornit pe acest drum, purta cu sine dezamăgirea unui business doborât de pandemie, iar primul obstacol căruia a trebuit să-i facă față a fost descurajările celor din jur.  

„Tu îți dai seama în ce te-ai băgat? Tu ai făcut facultatea ca să te duci să te chinui cu lemnul? Realizezi cât e de greu?”, a întrebat-o, cel mai probabil retoric, un văr tâmplar de meserie.

Cu un sistem educațional care eșuează în identificarea și antrenarea abilităților care ulterior să reprezinte baza deciziei între a-ți alege o meserie sau a urma o carieră care necesită studii superioare, atitudinea față de schimbare și învățare continuă ar trebui să fie cu totul alta. Lucrurile stau însă exact pe dos. O dovedesc și cifrele.

În 2022, doar 25% dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani participaseră, în ultimul an, la cursuri de învățare și formare (formale și informale), un nivel aproape la jumătate din media europeană, potrivit Eurostat.

Rezultate mai slabe s-au înregistrat în Polonia (24%), Bulgaria (20%) și Grecia (16%). La polul opus se află Suedia (74%), Olanda (65%) și Ungaria (62%).   

Rata educării continue*

din români
0 %
media UE
0 %

*adulți de 25-64 de ani, care au făcut un curs în ultimul an 

Sursa: Eurostat

„Poate nu realizez, dar știu că pot”

Replica pe care Cristiana i-a dat-o vărului sceptic avea în spate experiențe asemănătoare. Nu realiza poate cât de greu este să facă o facultate, dar și-a dorit atât de mult, încât a reușit, chiar dacă nu la vârsta standard pentru studenție. Nu știa exact ce înseamnă să deschizi și să administrezi o grădiniță, dar asta a făcut timp de șase ani, până când pandemia a obligat-o să o închidă.

La puțin timp după aceea, a decis să plece să muncească în Germania, cu gândul că va face rost de suficienți bani pentru a reveni și a porni „ceva al ei”.

Acolo a aflat de programul Start-up Diaspora, o inițiativă prin care se încuraja revenirea românilor din străinătate care voiau să-și deschidă o afacere, și a decis să aplice. Își dorea să facă un proiect cu fonduri europene încă din facultate. Nu știa ce trebuie să facă, dar a căutat oameni care să o ajute. Și chiar dacă nu a reușit cu primul proiect, și-a mai dat o șansă.  

„Inițial, am aplicat pentru olărit, pentru că suntem în Horezu. Am studiat puțin și mi-am adunat informațiile de care aveam nevoie pentru a face comerț cu astfel de produse. M-a îndrumat cineva, dar când am ajuns aproape de data depunerii proiectului, am aflat că lipseau unele documente. Am vrut să renunț, dar cu ajutorul unui consultant am refăcut proiectul și am aplicat pentru lemn”, povestește Cristiana, care mărturisește că, în general, nu-și planifică nimic pe termen lung și ia lucrurile exact așa cum vin. 

„Nu știam nimic despre lemn, cum nu știam nici despre oale, dar, din nou, am început să mă documentez”.

Vestea că proiectul i-a fost aprobat a venit chiar de Buna Vestire, pe 25 martie 2023. Pentru ea, numai faptul că reușise să depună proiectul era o realizare în sine, așa că nu avea așteptări prea mari. I-au fost depășite, iar greul abia de atunci începea, așa cum a avertizat-o și consultantul.

Cu pixul și cu foaia-n mână

Achiziționarea utilajelor a fost prima piatră de încercare. A ținut neapărat să vadă ceea ce cumpără, așa că aproape o vară întreaga a mers pe la diverși distribuitori din țară. 

Astfel a realizat cât de mari și complicate sunt, dar în același timp și-a dat seama ce potențial extraordinar au, pentru că numărul de produse pe care le poți realiza este practic infinit. Iar asta i-a dat curaj să meargă mai departe și încredere că își va găsi un loc pe piață. Aspecte importante atunci când pășești singur pe un drum nou.

Numai că nu știa să le folosească, iar aceasta a fost a doua provocare. În timpul cât a așteptat utilajele, a început să caute cursuri. O misiune destul de dificilă, pentru că oferta nu era foarte bogată. Într-o zi însă, pe una dintre rețelele de socializare i-a apărut o reclamă la un curs de prelucrare a lemnului. Nu era tocmai ce credea ea că are nevoie, dar era un început și, așa cum s-a dovedit ulterior, un pas important în drumul său.   

„Am mers la cursul de prelucrare a lemnului și am cunoscut acolo persoane minunate, m-am simțit bine primită și mi-a plăcut foarte mult mediul. Am învățat foarte multe lucruri și, chiar dacă nu voiam să învăț neapărat despre lemn, pentru că eu îmi doream să învățat să lucrez cu laserul, a fost mai bine așa, pentru că am luat-o cu începutul”, spune Cristiana.

„În plus, atunci l-am cunoscut pe Radu Munteanu, care lucra la laser. L-am văzut și m-am dus să-l întreb ce și de ce face pentru că eu eram interesată de laser. Ne-am împrietenit și chiar am ajuns să colaborăm. Tuturor celor pe care i-am întâlnit la NOD Makerspace (spațiul care găzduiește Orange Digital Center, n.r.) le puneam întrebări. Umblam cu pixul și cu foaia-n mână și îmi notam tot”, adaugă ea.

Apoi, în martie anul acesta, Cristiana a mers și la cursul de laser, unde a testat aproape toate materialele: lemn, pâslă, plexiglas și piele. „Odată ce înveți viteza, puterea și tot ce ține de acel program, deja te joci cu ele. După ce mi-au instalat utilajele, am putut să pun în practică tot ce am învățat, și am început să descopăr lucruri noi. Nu sunt încă la cel mai înalt nivel, dar mă descurc”, spune Cristiana.

Cursul de prelucrare a lemnului și cel de operare laser sunt oferite gratuit de Orange Digital Center, un proiect al Fundației Orange, care își propune să contribuie la dobândirea de competențe digitale, adaptate nevoilor și cerințelor actuale de pe piața muncii.   

Printre cursurile oferite sub umbrela Atelierul de șanse de Orange Digital Center, se numără: Introducere în Inteligența Artificială Generativă, Design de comenzi în Inteligența Artificială Generativă, Consiliere vocațională și integrare în piața muncii, Electronică, Design grafic și video, Introducere în programare, Python development, Web front-end development, Introducere în WordPress: crearea de bloguri, site-uri personale și platforme de comerț electronic, Design botanic.

11 ani, 2 milioane de beneficiari

Programe:

  • Digitaliada
  • Solidarity FabLab
  • SuperCoders
  • Orange Digital Center
  • Susține un ONG
  • Lumea prin culoare și sunet
  • Centrul Digital pentru Femei

Din 2023, 4.000 de cursanți

Cursuri de: 

  • Introducere în Inteligența Artificială Generativă
  • Design de comenzi în Inteligența Artificială Generativă
  • Consiliere vocațională și integrare în piața muncii
  • Electronică
  • Design grafic și video
  • Introducere în programare
  • Python development
  • Web front-end development
  • Introducere în WordPress
  • Design botanic

România, pe ultimul loc în UE la competențe digitale

În contextul avansului exponențial al tehnologiei, cu greu vom mai putea enumera meserii și locuri de muncă care să nu necesite minime competențe digitale.

Pentru următorii cinci ani, 85% din cele peste 800 de companii care au participat la The Future of Jobs Report 2023 (World Economic Forum) au indicat creșterea adoptării noilor tehnologii și lărgirea accesului digital ca fiind tendințele cu cel mai mare potențial să determine transformări în cadrul organizației.

În acest sens, datele mari (big data), cloud computing și inteligența artificială (AI) ocupă un loc important în planurile de adoptare a tehnologiei pentru peste trei sferturi din companii. De asemenea, platformele digitale și aplicațiile sunt tehnologiile cele mai susceptibile să fie adoptate: opt companii din 10 se așteaptă să le încorporeze în operațiunile lor în următorii cinci ani.

Ce se înseamnă, concret, aceste cifre pentru fiecare dintre noi? Că dobândirea și perfecționarea competențelor digitale ar trebui să devină o prioritate. De altfel, și în raport este menționat faptul că, până în 2027, șase din 10 lucrători vor necesita formare. Utilizarea AI și big data ocupă locul al treilea în topul priorităților companiilor pentru formarea competențelor și va fi prioritară pentru peste 40% dintre companiile chestionate.

Și tot cifrele ne spun că România nu stă deloc bine la acest capitol. În ceea ce privește competențele digitale de bază, puțin peste un sfert dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani le au, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.  

„Trebuie să privim toate piedicile de pe drum ca pe un ajutor”

La cursurile pe care le-a urmat la București, mulți dintre colegii Cristianei aveau în jur de 35 de ani – vârstă la care ești, de regulă, senior într-o corporație, când lucrurile se așază și se instaurează o inserție profesională. Totuși, motivele pentru venise fiecare acolo erau diverse. Unul dintre ei avea deja un atelier și voia să învețe în continuare, alții se aflau acolo în speranța că își vor găsi ulterior un loc de muncă, iar unii, din pură curiozitate. La curs a învățat să lucreze cu un program mai greu decât cel pe care îl are ea instalat pe laser, iar asta i-a prins bine.

Primul produs pe care Cristiana l-a realizat singură, pe propriul ei utilaj, a fost o icoană. Au urmat și altele, iar comenzile nu au întârziat să apară, mai ales că și-a deschis și un magazin online. Se concentrează să-și dezvolte portofoliul de produse în trei direcții – educațional, religios și obiecte personalizate – și visează deja la extinderea proiectului.

„Am crescut de la zero, diferența este foarte mare, dar mai am de învățat. Nici nu știam cum arată un laser, iar acum reușesc să realizez produse într-un timp relativ scurt. Iar asta mă ajută emoțional și îmi dă putere în continuare să merg mai departe”, povestește Cristiana. 

Și, pe măsură ce această nouă etapă prinde un contur tot mai bine definit, nu uită unde era cu doar trei ani în urmă:

„Știu ce este eșecul. Am avut o grădiniță pe care a trebuit să o închid și mi-a părut rău. Dar nu puteam să stau să-mi plâng de milă. Am dat tocurile pe halat și am mers mai departe. Dezamăgirile pe care le-am avut nu au făcut decât să mă întărească. Trebuie să privim toate provocările, toate piedicile din drum ca pe un ajutor. E foarte important să ai încredere că poți, să nu-ți pierzi speranța și să nu te bazezi decât pe tine”, subliniează Cristiana.

Articol susținut de 

Vrei o schimbare în carieră?

Dacă te-a inspirat povestea Cristianei, intră pe linkul de mai jos și accesează un curs gratuit, potrivit pentru tine.

Hai și tu la Orange Digital Center!

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Ramona Loznianu

Ramona Loznianu este jurnalistă freelancer din 2019 și s-a specializat în content writing. Este absolventă a Facultății de Litere (Universitatea București), secția Română-Comunicare și Relații Publice. A lucrat ca jurnalistă pe domeniul economic la DailyBusiness.ro, iar ulterior a fost editor la Gândul.info, unde s-a specializat în educație.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
1 Comentariu
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x