Ce vrea Nicușor Dan cu referendumul? Între nevoia de reformă a Bucureștiului și PR-ul politic steril, ocolim elefantul din cameră

Pe 24 noiembrie, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, bucureștenii vor putea vota și la referendumul propus de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.

Referendumul este unul pur consultativ: nu va aduce niciun efect juridic imediat și niciun politician nu este obligat să îi respecte rezultatele. Pentru ca el să producă efecte reale, e nevoie ca Parlamentul să schimbe legea.

Pe scurt, primarul general vrea să ia din puterea de decizie a primăriilor de sector, asupra finanțelor locale și a autorizațiilor de construcție, și să o transfere la nivelul decizional al Capitalei: Consiliul General și Primăria Generală.

Cu toate acestea, Dan nu atacă direct problema reală din care derivă toate aceste controverse pe care primarul le visează rezolvate prin referendum: mai dorim sau nu un București împărțit pe sectoare, organizat și dezvoltat de șapte aparate decizionale? Pentru că, în logica unui oraș administrat pe sectoare, dar cu regulile dorite de Nicușor Dan, ne-am trezi într-o situație absurdă: cetățenii plătesc taxe locale și votează decidenți la sector, însă împărțirea banilor și deciziile importante nu au loc la sector.

Chiar și așa, până la o punere în practică a unui eventual vot afirmativ majoritar la întrebările „cu manta” ale lui Nicușor Dan, drumul e lung și imprevizibil. Deocamdată, ar fi bine să știm de ce pune Nicușor Dan cele două întrebări, ce vrea să obțină cu ele, ce vor să obțină consilierii PSD cu a treia întrebare și ce șanse sunt ca, în cazul în care destui oameni vor vota la referendum și o vor face afirmativ, Parlamentul chiar să pună în aplicare măsurile.

Pe buletinul de vot vor apărea trei întrebări:

1. Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale, colectate de la bucureșteni, să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?
2. ⁠Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?
3. Sunteți de acord ca Primăria București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București?

Primele două întrebări sunt propuse de Nicușor Dan, în timp ce a treia a venit din partea consilierilor generali ai PSD.

Bătălia pe buget: de ce vrea Nicușor mai mulți bani pentru PMB

În cazul primei întrebări, principala nemulțumire a lui Nicușor Dan este legată de faptul că Primăria Municipiului București (PMB) are un buget prea mic, raportat la ce cheltuieli are. În același timp, primăriile de sector primesc mai mulți bani pentru niște cheltuieli mai mici decât ale Primăriei Capitalei.

În momentul de față, veniturile din impozitele pe venit și taxele locale sunt împărțite de PMB și primăriile de sector în baza legislației fiscale și a reglementărilor stabilite de Guvern. Mai exact, Ministerul Finanțelor stabilește cotele de repartizare a banilor.

Astfel, primăriile au două tipuri de venit: impozitul pe venit (12 miliarde de lei în 2023) și taxele și impozitele locale (3 miliarde de lei în 2023). Din 2018, banii din impozitul pe venit au fost împărțiți în mod egal între PMB și primăriile de sector, în timp ce taxele și impozitele locale ajung în totalitate la primăriile de sector.

Concret, în 2023 de exemplu, PMB a primit șase miliarde de lei, în timp ce primăriile de sector au luat nouă miliarde. Din acele șase miliarde, PMB a achitat trei miliarde doar pentru subvențiile acordate transportului public și termoficării. „Deci, raportul real e de 3 la 9, în condițiile în care atribuțiile noastre sunt mult mai mari decât ale sectoarelor”, a declarat Nicușor Dan la Europa Liberă.

PMB administrează și finanțează proiecte și servicii la nivelul întregului oraș. De aici și cheltuielile mai mari, despre care vorbește primarul. Printre cele mai importante:

• Transportul public: PMB acoperă subvențiile pentru STB, care operează transportul public (autobuze, troleibuze, tramvaie). Aceasta este una dintre cele mai mari cheltuieli din bugetul PMB.
• Infrastructura de transport majoră: PMB gestionează construirea și întreținerea bulevardelor și arterelor principale din oraș, lucrările la pasaje și poduri, semaforizarea inteligentă și alte proiecte de mobilitate urbană.
• Spitalele municipale: PMB administrează și finanțează o parte dintre spitalele publice mari din București, unde plătește pentru reparații, modernizări și echipamente medicale.
• Sistemul de termoficare: Deși sistemul de termoficare este gestionat prin compania Termoenergetica, PMB este responsabilă de subvenționarea costurilor, pentru a menține prețurile accesibile pentru populație. Aici se duc mulți bani, mai ales în sezonul rece.
• Reabilitarea clădirilor cu risc seismic: PMB este responsabilă pentru identificarea și reabilitarea clădirilor cu risc seismic ridicat, mai ales pentru cele din zonele istorice.
• Cultura și patrimoniul: PMB sprijină instituții culturale mari (teatre, muzee, biblioteci municipale), evenimente culturale și conservarea patrimoniului istoric al orașului.

De cealaltă parte, primăriile de sector se ocupă de activitățile și serviciile publice esențiale pentru comunitatea locală, fiind instituții cumva mai aproape de viața de zi cu zi a locuitorilor. Printre responsabilități, se numără învățământul preuniversitar (tot ce ține de școli, grădinițe, licee), salubritatea și colectarea deșeurilor, întreținerea spațiilor verzi, iluminatul public sau asistența socială.

La prima vedere, primarul general pare să aibă argumente solide. Cheltuielile PMB sunt unele complexe, iar sumele mari care ajung la subvenții doar îngreunează situația. Însă, lucrurile sunt mai nuanțate.

O problemă importantă cu prima întrebarea adresată de primar e faptul că scopul lui e să obțină mai mulți bani pentru bugetul PMB, însă nu face nicio referire la mărirea bugetului PMB, ci doar spune că vrea ca împărțeala să fie făcută de Consiliul General al Bucureștiului. Nu e deloc clar că asta ar însemna că PMB va primi mai mulți bani. De ce ar da, de exemplu, o majoritate PSD, mai mulți bani unui primar USR?

O altă situație complicată e subliniată de Irina Zamfirescu: „Să ne imaginăm că la conducerea Primăriei e cineva de la PSD. Și toți primarii de sector sunt pesediști, mai puțin unul care e USR. De ce ar da consilierii pesediști bani primarului USR, în loc să aloce mai mulți celorlalți, dar și Primarului General, de la ei din partid? Am fi într-un conflict de interese vădit”.

„E adevărat că și la nivel de Guvern se iau decizii tot politice, dar nu e conflictul de interese atât de evident și atât de direct. Teoretic, mai e o distanță acolo, mai avem un filtru”, adaugă ea.

Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică și expert în științe politice, nu vede nici el cu ochi buni soluția propusă de Nicușor Dan.

Nicușor Dan vrea toate autorizațiile de construire la PMB, dar asta vine cu alte probleme

Prin a doua întrebare, în care primarul îi întreabă pe bucureșteni dacă vor ca PMB să aprobate toate autorizațiile de construire din București, Nicușor Dan atacă o problemă reală și una pe care o ridică de mai multă vreme: dezvoltarea imobiliară haotică din capitală, care nu face decât să înrăutățească un trafic deja sufocat.

În prezent, autorizațiile de construire pe teritoriul Bucureștiului sunt emise de două niveluri de autorități, în funcție de locația și tipul proiectului.

PMB este responsabilă de emiterea autorizațiilor de construire pentru proiecte mari și complexe, în special cele care au impact asupra întregului oraș sau sunt de interes public major, cum ar fi construcțiile situate în zone protejate, pentru clădiri cu risc seismic, proiecte de infrastructură de anvergură (cum ar fi poduri și pasaje), precum și pentru anumite clădiri care necesită avizul unor autorități naționale (de exemplu, Ministerul Culturii pentru clădirile din zone istorice).

De cealaltă parte, fiecare primărie de sector emite autorizațiile de construire pentru proiectele mai mici, cum ar fi case, clădiri rezidențiale, mici afaceri sau amenajări în interiorul sectorului respectiv. De regulă, primăriile de sector au competență pentru proiectele care nu necesită avize speciale de la PMB sau de la alte autorități centrale.

Nicușor Dan ar vrea să ia orice fel de autoritate pe zona de construire primăriilor de sector, pentru a asigura o dezvoltare urbană armonioasă a orașului. Există avantaje evidente aici. Procesul de aprobare a proiectelor s-ar uniformiza și astfel s-ar reduce diferențele între sectoare, pentru că am avea o aplicare mai consecventă a regulamentelor de urbanism.

Am putea vedea și o coordonare mai bună între proiectele de infrastructură și cele rezidențiale sau comerciale, ca să avem o dezvoltare urbanistică mai coerentă.

Teoretic, toate proiectele de construcție din București trebuie să respecte Planul Urbanistic General (PUG), indiferent dacă autorizația de construire este emisă de Primăria Municipiului București (PMB) sau de una dintre primăriile de sector. PUG-ul stabilește regulile generale pentru utilizarea terenului, înălțimea maximă a clădirilor, densitatea construcțiilor, printre altele.

În practică, primăriile de sector au o autonomie sporită când vine vorba de procesul de autorizare și pot interpreta în felul lor dacă o anumită construcție respectă sau nu PUG-ul.

„Nicușor e implicat în treaba asta de aproape 20 de ani și e vizibil frustrat. Dar ce transmite el acum, ca om care lucrează în stat, e că de fapt nu putem să facem să funcționeze niște instituții, așa că trebuie încercăm alte metode. Vrea să își asume el tot, dar nu asta e calea”, adaugă ea.

O problemă evidentă e că și în situația în care lumea ar avea încredere în Nicușor Dan să îi acorde această putere, el nu va fi primar pentru eternitate. Ca atare, următorul primar, care ar putea veni de la PSD sau PNL, de exemplu, ar avea puteri sporite în această privință.

Întrebarea PSD, despre programele anti-drog, mai degrabă de formă: „E ridicolă”

A treia întrebare, cea propusă de consilierii PSD, privind eventuale programe anti-drog desfășurate de primăria Capitalei în școlile din București, este total nepotrivită, în opinia lui Ovidiu Voicu.

E, în mod evident, o întrebare acceptată de Nicușor Dan pentru că propunerea a venit de la PSD, iar primarul avea nevoie ca PSD să treacă legea care permite organizarea referendumului cu aceeași infrastructură ca cea de la alegerile prezidențiale.

Ce șanse sunt ca referendumul să aducă o schimbare reală?

Realitatea rămâne că referendumul este unul pur consultativ. Teoretic, Nicușor Dan se poate folosi de un răspuns covârșitor „DA” la întrebările sale, pentru a-și crește legitimitatea politică și a pune apoi presiune pe Parlament, să lucreze la cadrul legislativ care ar putea pune în aplicare propunerile sale.

În practică, însă, șansele sunt mari ca Parlamentul să fie dominat de PSD și PNL și după alegerile din decembrie. E greu de imaginat că aceste partide ar avea vreun interes să îi sporească puterea lui Nicușor Dan și să le-o scadă primarilor de sector din propriile partide.

Chiar dacă acest referendum are șanse infime să producă schimbări concrete în felul în care e administrat Bucureștiul, el se înscrie în noul stil al lui Nicușor Dan de a opera pe scena politică românească. Vedem un Nicușor Dan din ce în ce mai prezent, atât online, pe rețelele sociale, cât și în interviurile cu presa. Vedem un primar general dispus să meargă cu buldozerele, pentru a se lupta cu poliția locală a primarului PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță. 

Astfel, Nicușor Dan încearcă să construiască pe valul de popularitate creat de faptul că a primit deja încrederea bucureștenilor de două ori: „S-ar putea să-l ajute. Nu neapărat să rezolve problemele legislative punctuale de care vorbește la referendum, dar în eventuale viitoare discuții în Consiliul General, partidelor să le fie greu să-i respingă propunerile”, crede Voicu.