Ce soluții are România pentru a-și reforma administrația și de ce concedierea a 500.000 de bugetari e un hei-rup populist
Reforma și subțierea administrației publice sunt pe masa guvernanților de multă vreme, iar subiectul a fost de multe ori scos la înaintare, fără prea mare succes.
Omul gras care stă cocoțat pe spatele unui om slab – aceasta este imaginea creionată populist, încă din 2013, de fostul președinte Traian Băsescu. Ea ne revine adesea în minte, atunci când vorbim despre aparatul de stat versus angajații din mediul privat.
Ani mai târziu, ministrul social-democrat de Finanțe, Eugen Teodorovici, spunea că 20% din administrația publică este ineficientă și dădea indicii despre o posibilă reformă administrativă.
Recent, candidatul AUR la prezidențiale, George Simion, a lansat ideea concedierii a 500.000 de bugetari, dacă va câștiga fotoliul de la Cotroceni. „Un plan radical”, care însă nu se va aplica chiar de a doua zi, a spus candidatul AUR.
De altfel, senatoarea AUR, Niculina Stelea, membră a comisiei de buget-finanțe, a anunțat, potrivit Profit.ro, că printre măsurile prevăzute de planul fiscal post-electoral al formațiunii din care face parte se numără și „reducerea semnificativă a cheltuielilor statului român, prin reducerea personalului bugetar, acolo unde o analiză pertinentă o impune, concomitent cu reducerea taxelor și impozitelor pe muncă”.
Reacțiile la această declarație au venit imediat, atât din mediul politic, cât și de la sindicate. Chiar și președintele interimar Ilie Bolojan, cel care a avertizat în mai multe rânduri că România o să aibă mult de tras din punct de vedere economic, după perioada electorală prelungită, a spus că fără a avea la bază o analiză clară, „este doar o cifră aruncată, care sigur poate să creeze o perspectivă de tip marketing electoral”.
Aceeași părere a avut-o și ministrul interimar de Finanțe, Tánczos Barna. De partea cealaltă, sindicatele au reacționat și ele imediat. Președintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a spus că reducerea numărului de bugetari „nu este o soluție magică pentru problemele României” și că reforma administrației publice este necesară, însă „trebuie să însemne eficiență crescută, nu tăieri oarbe, care slăbesc statul și afectează direct cetățenii”.
Dincolo de inerentele chestiuni electorale, obținerea unui aparat bugetar mai suplu nu este chiar atât de simplă cum ar arăta-o la prima vedere cifrele.
Numărul total al celor care lucrează în aparatul de stat a crescut constant, din 2015 încoace: în prezent, sunt circa 1,3 milioane de persoane angajate la stat, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Citește și
Ciocnirea civilizațiilor. Portretul bugetarului, prin ochii șefului venit din privat
În 2008, primul an al României în UE, erau 1.450.000 de bugetari, iar criza economică și financiară ce a urmat a dus la reducerea lor cu circa 200.000, în următorii șase ani.
Dintre angajații la stat, astăzi, peste 836.000 lucrează în administrația centrală. Doar în Educație lucrează 308.000 de persoane, la Interne – 125.000 și la Apărare – 76.000. În administrația publică locală sunt 469.000 de angajați.
Raportat la numărul total al salariaților, angajații de la stat reprezintă aproape un sfert.
Dintre statele UE, România nu stă deloc rău la acest raport. Țările scandinave ocupă podiumul atunci când vine vorba despre angajați la stat din totalul populației care lucrează, potrivit unui raport Eurostat, care ia însă în calcul anul 2020.
Astfel, aproape o treime dintre suedezi lucrează la stat, iar ei sunt urmați îndeaproape de danezi. Pe locul al treilea se situează Finlanda, unde 25% din forța de muncă este reprezentată de angajații la stat.
La polul opus, Germania este țara cu cei mai puțini angajați la stat raportat la totalul forței de muncă: puțin peste 10%.
De ce numărul nu este problema
El explică faptul că o astfel de acțiune ar trebui să pornească de la administrația locală, unde ar exista rezerve foarte mari de optimizare: „La noi, au crescut în ultimele decenii numărul de comune și sate și au proliferat aceste administrații care nu au capacitate suficientă și cheltuieli mult peste serviciile pe care le oferă. E doar un exemplu”.
Cu alte cuvinte, România are în unele locuri prea mulți bugetari și în altele, prea puțini.
Mai mult, sunt situații în care posturile se dublează, în timp ce salariile și sporurile le depășesc pe cele din sectorul privat. De pildă, în 2023, la stat se câștiga cu 7,1% mai mult decât la privat (raportat la salariul mediu net din sectorul public și cel din privat).
De asemenea, analistul economic mai explică faptul că structura ministerelor ar trebui regândită:
La fel și în alte instituții create în plus, prin angajamentele la UE, și unde inclusiv la nivel european se discută eficientizarea lor și reducerea poverii administrative.
În plus, spune Aurelian Dochia, este nevoie de corelare a realității economice cu numărul de angajați la stat, dar nu se poate face nimic peste noapte, fiindcă nimeni nu ar dori să afecteze calitatea serviciilor oferite: „vrei servicii mai bune, iar asta nu se face dând afară personal în mod arbitrar”.
La noi și la alții
Reducerea aparatului de stat a fost un subiect de campanie electorală și în Statele Unite. După ce a câștigat alegerile, Donald Trump a înființat un departament al eficienței guvernamentale (DOGE), condus de Elon Musk. Musk a promis inițial că va face o economie de două mii de miliarde de dolari din cele șapte mii de miliarde de dolari alocate de la bugetul federal, apoi a scăzut ținta până la 150 de miliarde.
O țintă care pare și ea destul de greu de atins pentru că, potrivit presei americane, deocamdată, reducerile controversate de personal și de cheltuieli au consecințe greu de măsurat.
Situația economică a României este una extrem de complicată: cu cel mai mare deficit bugetar din UE, la un pas de a ajunge în categoria nerecomandată investitorilor, ceea ce ar însemna împrumuturi ale statului mai scumpe, cu o datorie publică în creștere și un curs euro-leu care a depășit pragul psihologic de 5 lei, cu fonduri din PNRR blocate din cauza neefectuării reformelor, după 18 mai, principala grijă a noului președinte va fi evitarea unei crize economice profunde.
Concedierea peste noapte, în masă, a unor angajați din sistemul bugetar nu ar ajuta la nimic, crede Dochia: „Nu cu heirupism se poate face asta, ci printr-o acțiune sistematică, care poate dura ani de zile și care, în niciun caz, nu poate rezolva problemele bugetare pe care le are România”.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
