DRAGOSTE ȘI PORTOFEL

La comun sau fiecare cu banii lui? Cum împărțim cheltuielile într-o relație sănătoasă, fără infidelitate financiară

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Aproape toate discuțiile despre bani sunt dificile. Nici măcar dragostea nu le face mai ușoare, asta în condițiile în care majoritatea covârșitoare a cuplurilor de lungă durată din România spun că au veniturile la comun, iar partenerii au acces unul la contul celuilalt.

În plus, felul în care sunt gestionați banii se rezumă la modele deprinse în familie și perpetuate apoi în cuplul mai tânăr. În aceste condiții, nici nu e de mirare că aproape opt din zece români spun că banii sunt principalul motiv de ceartă în cuplu, mai puternic chiar decât părinții, prietenii sau copiii, după cum reiese din „Viața de cuplu și banii în România”, cercetare realizată recent de Unlock Market Research, la inițiativa BCR.   

Când doi parteneri decid să se mute împreună, de obicei, pun pe masă veniturile și cheltuielile. Uneori însă, în spatele fețelor zâmbitoare, care împart jumi-juma o notă de plată la restaurant sau factura la utilități, se ascund și mici – sau nu chiar așa de mici – cheltuieli ori datorii, de care unul dintre cei doi habar nu are. O infidelitate financiară care poate duce la destrămarea unui cuplu sau la perpetuarea unui model bazat pe neîncredere. 

Am discutat cu mai multe persoane care ne-au spus cum au ales ele să își gestioneze banii de când sunt într-o relație. Cum în România subiectul banilor, chiar și când nu rostim sume concrete, rămâne tabu, am folosit pseudonime, la cererea interlocutorilor. 

  1. Majoritatea cuplurilor din România (80%) aleg să își pună veniturile la comun și să aibă acces reciproc la conturile bancare, conform studiului „Viața de cuplu și banii în România”. Totuși, gestionarea banilor și a cheltuielilor poate fi o sursă majoră de conflict într-o relație, pentru că depinde în mare măsură de modelele învățate în familia fiecărui partener, educația financiară a cuplurilor fiind mai degrabă moderată. 
  2. Metodele de gestionare a banilor variază de la tabele Excel sau aplicații financiare, în cazul celor care vor o monitorizare mai strictă, la metode mai tradiționale, cum ar fi notițele pe telefon sau într-un carnet, în cazul cuplurilor care au o abordare mai relaxată, bazată pe încredere și discuții ocazionale despre cheltuieli. 
  3. Infidelitatea financiară, când unul dintre parteneri ascunde cheltuieli sau datorii, este o problemă reală, raportată de o treime dintre români, conform cercetării citate. Lipsa transparenței poate duce la neînțelegeri și poate afecta încrederea în relație sau chiar stabilitatea cuplului. 
  4. Percepțiile tradiționale asupra rolurilor de gen încă persistă. Banii sunt adesea văzuți ca un simbol al puterii în cuplu, mai ales în cazul în care unul dintre parteneri câștigă semnificativ mai mult. Puterea financiară influențează dinamica relației și deciziile majore. 
  5. Istoria economică a României, marcată de comunism și de anii grei ai tranziției, a influențat profund relația românilor cu banii. Educația financiară este esențială pentru a gestiona aceste influențe și pentru a construi relații sănătoase. Recomandările experților includ comunicarea deschisă, stabilirea unui buget comun, păstrarea unui fond de urgență și evaluarea periodică a planului financiar.

La decenii distanță de paradoxul economiei comuniste, când oamenii aveau bani, dar rafturile magazinelor erau goale, și câteva decenii distanță de anii ‘90, marcați de inflație galopantă, incertitudini și șomaj, siguranța financiară rămâne și astăzi la baza întemeierii unei familii. Pentru mai mult de jumătate dintre români, e chiar mai importantă decât a avea copii. 

Banii tăi, banii mei, banii noștri

Cristian* (pseudonim), 30 de ani, este într-o relație de zece ani. S-au mutat împreună în momentul în care amândoi aveau un job stabil. Au discutat despre gestionarea banilor și împărțirea cheltuielilor la trei ani de când se cunoscuseră.

Au considerat că cel mai bine este să își pună banii la comun. Datoriile nu și le ascund niciodată unul de altul, dar de unele cheltuieli află mai târziu: „Eu îmi mai iau o undiță de care îi spun ulterior, iar ea câte o rochiță. Acum, de exemplu, sunt la standul cu lansete”, mărturisește zâmbind Cristian, care mai spune că nu s-au certat niciodată din cauza banilor. 

Matei* (pseudonim), 41 de ani, a discutat cu partenera lui despre bani și cheltuieli în cuplu la câteva săptămâni după ce s-au cunoscut. Deși el câștigă semnificativ mai mult (94% din venitul cumulat), banii sunt la comun, într-un cont de economii, de unde fiecare își transferă sumele necesare pentru cheltuielile lor. Împreună decid ce și cum cumpără „după cum are sens, nu în funcție de cine aduce mai mulți bani în casă”. 

Nu toți procedează la fel. Sunt unele cazuri în care cheltuielile se împart, dar fiecare rămâne stăpân pe contul său, fără ca partenerul sau partenera să aibă acces la el. Este și cazul Dianei* (pseudonim), 36 de ani. Deși nu au veniturile la comun, își gestionează banii „prietenește” și nu și-au ascuns niciodată pe ce îi dau. Cheltuielile semnificative încearcă să le împartă, în special cele legate de casă sau vacanțe, chiar dacă unul dintre ei plătește poate mai mult decât celălalt. Dacă doar unul dintre ei își dorește un anumit lucru, se sfătuiește cu celălalt. Apoi, dacă are suficienți bani, plătește singur. Dacă nu, contribuie și partenerul. 

Cheltuielile în Excel vs împărțim ce e de plată la mica înțelegere

În orice relație, apare, măcar ocazional, întrebarea: pe ce s-au dus banii? Cu mențiunea că în subsidiar mai e o necunoscută: cine a cheltuit mai mult? Și indiferent de modul în care ținem banii – la comun sau nu – rămâne discuția dacă ne socotim la ultimul bănuț sau mergem pe încredere. Pentru cei care vor să aibă o viziune clară asupra veniturilor, dar mai ales asupra cheltuielilor, Excel-ul sau aplicațiile pentru gestionarea finanțelor personale sunt cele mai folosite. Apoi, vine caietul. Pentru alții însă, funcționează perfect mica înțelegere. 

Pentru a ține evidența banilor, Matei și soția lui se uită periodic la ce sume sunt în contul de economii și le raportează la luna anterioară. „Suplimentar, folosim un tabel Excel în care introducem toate cheltuielile pentru a putea vedea precis care e distribuția lor (mâncare, utilități, medicale, întreținere mașini, vacanțe etc.), dar e un proces destul de laborios și am ajuns să facem acest exercițiu din ce în ce mai rar, din lipsă de timp”.

De altfel, mai mult Matei s-a ocupat de introducerea datelor, deși și partenera lui recunoaște utilitatea acestei metode pentru a putea calibra unele cheltuieli cu valori mici, dar foarte multe ca număr. „Când ne-am cunoscut, foloseam deja de câțiva ani acest model, pe care l-am adoptat organic când intuiam că dau prea mulți bani pe lucruri neesențiale sau chiar dăunătoare, precum ieșiri la restaurant sau dulciuri”. 

Cristian și partenera lui țin evidența veniturilor și cheltuielilor într-un carnet sau își notează pe telefon, metodă învățată de la părinți. Deși în cuplul lor ea câștigă cu circa 15% mai mult, asta nu impactează felul în care își împart cheltuielile. 

Unii merg mai degrabă pe încredere. „Nu ținem evidența banilor la virgulă, cred că, de fapt, ăsta este secretul. Chiar dacă nu avem banii la comun, nu facem Excel-uri în care să ținem cont cât a dat fiecare pe mâncare sau să ne împărțim la doi o ieșire în oraș. E simplu pentru noi modelul: când eu am bani mai mulți în cont, plătesc eu, când are el, plătește el, deși uneori unul dintre noi poate ajunge să plătească mai mult”, spune Diana. 

E un model care pentru ei a funcționat, dar care pentru alții poate ar fi o rețetă a dezastrului. Diana recunoaște acest lucru: „am prieteni care ne judecă și care spun că nu e normal să ținem banii separat într-o relație, dar până la urmă, această <anormalitate>, după anumite reguli sociale, s-a dovedit a funcționa extrem de bine pentru noi doi, de aproape zece ani”.

Banii, motiv de ceartă și simbol al puterii în cuplu

Când banii sunt mai mulți, pot fi mai ușor de gestionat împreună, deoarece permit o mai mare flexibilitate și ai posibilitatea de a aloca resurse pentru diverse obiective comune, spune Irina Chițu, expert în educație financiară și director al comparatorului bancar FinZoom.ro.

În schimb, în momentul în care resursele financiare sunt limitate, e esențială gestionarea în comun pentru prioritizarea corectă a cheltuielilor și a economiilor. Doar așa se pot evita situațiile de stres financiar și neînțelegerile.

Conform studiului realizat de Unlock Market Research, la inițiativa BCR, pentru mai bine de trei sferturi din români, disensiunile legate de bani și situația financiară reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive de ceartă în cuplu. 

1 din 2 români este de părere că bărbatul trebuie să plătească la prima întâlnire. Totuși, acest lucru este mai degrabă văzut ca un gest de curtoazie și mai puțin ca un gest de „putere”.

Lucrurile se schimbă, însă, fundamental când vine vorba de cine aduce cei mai mulți bani în casă. Acest aspect e echivalent cu cine are cea mai mare putere în cuplu și, deci, ultimul cuvânt atunci când se iau decizii importante.

Totuși, măcar declarativ, trei sferturi dintre românii care au participat la studiul „Viața în cuplu” susțin că banii nu înseamnă putere în cuplu. 

„În discuții mai aprofundate, observăm că încă există percepția că bărbatul nu e suficient de bărbat, dacă nu câștigă mai mult decât femeia. E o percepție de care se scapă greu și este pe undeva explicată și de faptul că bărbatul trebuie să aibă, de fapt, teritoriul lui, pentru că femeia are și așa prea multe. Nu este o percepție unilaterală, chiar și femeia crede asta”.

Atunci când femeia câștigă mai mult și raportul de putere financiară se schimbă, e foarte posibil ca multe cupluri să-și zdruncine armonia. „Nu suntem încă total pregătiți pentru <pierderea> puterii sau egalitate totală, dar suntem pe un drum al acceptării”, spune Adina Vlad.

Iar felul în care ne raportăm la bani e în strânsă legătură cu modul în care am fost învățați în familie să gestionăm această relație. 

„Există elemente din educația primară, cea primită acasă, pe care le repetăm în cuplu. Acestea pot fi benefice sau toxice. Important este ca fiecare din cei implicați în relație să știe să le identifice și apoi să le rectifice, dacă e cazul. Elementele moștenite de acasă pot să-ți strice planurile de viitor, dacă nu le izolezi și le controlezi cum se cuvine”.

Românii sunt mai mereu codași atunci când vine vorba de economisire pe termen lung.

Două treimi dintre români spuneau în 2022, potrivit unui studiu CEC în parteneriat cu FinZoom, că nu au niciun fel de economii. Iar dintre cei care au reușit să pună bani deoparte, peste trei sferturi aveau economii mai mici de 10.000 de euro. Abia generațiile mai tinere au învățat să se informeze cu privire la educația financiară, însă mai sunt multe de învățat și la acest capitol. 

Dificilii ani ai comunismului și o tranziție complicată au ciuruit relația noastră cu banii. Chiar dacă, așa cum punctează Adina Vlad, acum se vorbește foarte mult despre cumpătare, iar oamenii încearcă mai mult decât oricând să facă eforturi de a „îmblânzi banii”, în condiții de incertitudine financiară, cu salarii care încearcă să țină pasul cu creșterea costului vieții.

„Avem o istorie destul de zbuciumată pe zona aceasta și oamenii vor să se vindece”, mai spune ea. 


Panorama a realizat un amplu documentar cu privire la modul în care ne raportăm la bani și moștenirea tranziției post-comuniste asupra comportamentului nostru financiar. 
VIDEO | De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii

De aceea, educația financiară este importantă și în cuplu, dar și în afara lui. Oamenii ar trebui să învețe să își controleze anxietățile, mai ales când e vorba de bani, pentru a putea construi o relație bazată pe încredere și colaborare. Dar nu este un drum atât de ușor.

Infidelitatea financiară sau când banii tăi sunt banii noștri, iar banii mei sunt doar ai mei

Anca* (pseudonim), 50 de ani, și partenerul ei au început să-și gestioneze cheltuielile la comun după circa doi ani de relație, dar banii și-i țin separat. În acest caz, ea este cea care câștigă mai mult, dar partenerul plătește 80% din cheltuielile gospodăriei – mai ales pentru că locuința este în proprietatea lui exclusivă. Restul de 20% e acoperit de ea, de obicei pentru achiziții mai importante, indiferent cine este beneficiarul acestora.

Metoda care funcționează pentru ei de peste 16 ani a fost învățată de Anca la job, într-o multinațională. „Eu am cashflow, previziuni pentru un an, liste de cumpărături și analize de cost pentru diverse item-uri. Partenerul meu e empiric. Nu ne-am certat niciodată din cauza banilor”.

O posibilă explicație ar putea fi și faptul că despre anumite cheltuieli partenerul ei habar nu are. Anca nu i-a spus că a contractat un credit bancar pentru o mică afacere pe care a înființat-o și tot sub tăcere a trecut și sumele pe care le trimite rudelor. 

Matei respinge categoric ideea de a-și înșela partenera în privința cheltuirii banilor: „Dacă avem păreri diferite, trebuie să ajungem la consens sau la un compromis, nu ascunzând cheltuiala care, de fapt, înseamnă vicierea consimțământului”. 

Lipsa de transparență în privința banilor nu este însă ceva neobișnuit. 

1 din 0
români spune că a ascuns informații despre bani față de partener.

Sursa: Studiu Unlock Market Research, la inițiativa BCR

Faptul că o treime dintre respondenți admit că ascund cheltuieli sau datorii față de partener arată, în principal, lipsa unei încrederi depline în acesta. 

Irina Chițu, expertul în educație financiară de la FinZoom.ro, explică și de ce există o linie fină între independența individuală – „fac ce vreau cu banii mei” – și infidelitatea financiară.

„Limita este depășită atunci când unul dintre parteneri ascunde intenționat informații financiare importante, cum ar fi cheltuielile sau datoriile. Acest comportament poate fi motivat de dorința de a-și păstra intimitatea, de a gestiona mai bine finanțele decât partenerul sau de a evita îngrijorările partenerului, însă afectează transparența și încrederea în relație”, spune ea. 

O problemă de generație

Relația românilor cu banii poate fi explicată dacă ne uităm la principalele tipologii de cupluri, așa cum au reieșit din studiul „Viața de cuplu și banii în România”. 

Cele mai tinere sunt tentate să aibă o parte din bani la comun, dar să păstreze o sumă și pentru cheltuieli personale, punctează Adina Vlad. Motivul pentru care procedează astfel este că se gândesc că pot evita mai ușor discuțiile în contradictoriu, atunci când doar unul dintre ei vrea să facă anumite cheltuieli care îl privesc personal. 

Pe de altă parte, cuplurile mai în vârstă cred că toți banii trebuie puși la comun și toate deciziile se iau împreună. „E o chestiune de generație, nu de vârstă”, subliniază Adina Vlad.

Fericirea nu ține neapărat de felul în care sunt gestionați banii – la comun sau separat -, însă în această privință cuplurile din România pot fi încadrate în trei mari tipologii, împărțite cvasi-egal ca procent de respondenți (între 31% și 35%): 

Progresiștii

Sunt mai fericiți cu o parte din cheltuieli comune și restul separate. În general, în această categorie intră persoanele cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani, dar și 45-55 de ani, din București și urbanul mare, care au educație și venit ridicat și nu au copii. Au o mentalitate modernă asupra relațiilor și banilor. Pentru ei, discuțiile despre bani sunt esențiale pentru a menține bunăstarea relației, chiar dacă pot fi delicate uneori. 

Cuplurile-echipă

Pentru ele, fericirea vine dacă își pun banii la comun și partenerii au acces unul la contul celuilalt. Aici intră persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani, din București, care au educație medie și un venit scăzut, sunt căsătoriți sau locuiesc împreună. Aceste cupluri mai mature funcționează mai bine în tandem, inclusiv în ceea ce privește banii. Nu pun preț pe independența financiară și își asumă responsabilitatea financiară împreună.

Cuplurile convenționale

Sunt reprezentate de categorie 35-44 de ani și peste 65 de ani, din București și urbanul mic. La fel ca precedenta tipologie, vor să aibă banii la comun și să aibă acces la contul celuilalt, cu mențiunea că acest tip de cuplu are o abordare mai conformistă a rolurilor de gen, inclusiv pe plan financiar. Așadar, ei tind să considere că bărbatul este principalul responsabil pentru susținerea financiară a familiei, în timp ce femeia ar trebui să se ocupe de gestionarea și organizarea cheltuielilor. Cred în „puterea financiară” – cine câștigă mai mult trebuie să plătească mai mult și în casă. 

„Dacă faceți un calcul, se pare că mai mulți sunt mai liniștiți cu banii la comun, decât separat. Deocamdată”, trage linie Adina Vlad.

La rândul ei, și Irina Chițu subliniază că acest model de a avea banii separat reprezintă mai degrabă excepția pentru români și este mai des întâlnită în alte țări membre UE și în Statele Unite. „În general, românii adoptă mai des această practică pentru a atinge obiective comune și a întări relația, în contrast cu tendințele din alte țări europene, unde gestionarea separată poate fi mai frecventă”, spune Irina Chițu.

La o privire mai profundă, de fapt, multe cupluri se regăsesc în patternul clasic, în care venitul depinde de un partener – în general, bărbatul – și cel puțin un membru al cuplului – în general, femeia – este într-o situație vulnerabilă. Se întâmplă asta, potrivit studiului, și dacă există o corelație cu un venit scăzut, educație medie și educație financiară precară. 

Sfaturile expertului

Irina Chițu, care a scris alături de Denisa Dascălu, un ghid de educație financiară intitulat Secretul banilor: educația financiară pe care nu o înveți la școală, ne-a oferit cinci recomandări de bune practici pe care le-am putea aplica alături de partener: 

  1. Comunicați deschis despre obiectivele și prioritățile financiare, stabilind clar ce înseamnă succesul financiar pentru voi.
  2. Stabiliți un buget comun și respectați-l, alocând resurse pentru economii, nevoi și dorințe în mod echilibrat.
  3. Păstrați un fond de urgență de trei-șase salarii pentru a acoperi situațiile neprevăzute, asigurând stabilitatea financiară.
  4. Alocați o sumă fixă, stabilită de comun acord, pe care fiecare partener să o poată cheltui după bunul plac, menținând astfel sentimentul de independență.
  5. Evaluați și ajustați periodic și împreună planul financiar, pentru a vă asigura că rămâneți pe drumul cel bun spre obiectivele voastre.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.

Cristina Dobreanu

A studiat jurnalismul la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, în ciuda faptului că familia o voia la Drept. Idealistă și un spirit justițiar, a crezut că lumea poate ajunge să funcționeze după o scară de valori și că oamenii se pot schimba în bine. În timp, și-a mai moderat așteptările. Cu o experiență de peste deceniu și jumătate în presa scrisă și radio, Eliza Casandra a lucrat în redacții importante din București, precum România Liberă, Radio România Actualități, Radio France Internationale și Europa FM. Iubitoare de natură, pisici și cărți, Eliza gătește pentru cei care îi sunt dragi și continuă să creadă în oameni și în puterea cuvintelor.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    8
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x