ECONOMIA STĂRII DE BINE

Cum au descoperit românii vacanțele la spa și de ce nu avem încă o cultură a relaxării

Computer Hope Guy
Românii au început să descopere plăcerea vacanțelor la spa. Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

De la băile populare la relaxarea în locuri mai sofisticate, România a început de câțiva ani să facă primii pași spre cultura spa. Aceasta include tradițiile și practicile asociate cu mersul la un centru de profil, cu scopul de a aduce relaxare, a îmbunătăți sănătatea și a induce o stare de bine. 

Românii asociază cultura spa mai degrabă cu terapiile, cum ar fi masajele sau tratamentele corporale, dar ea include și activități precum saunele uscate (tradițional finlandeze), băile cu aburi (turcești) sau cele în piscină.

Deși am progresat, încă nu atingem performanțele altor țări europene cu tradiție –  fie că vorbim despre frecventarea regulată a centrelor spa, fie în contextul dezvoltării turistice și a serviciilor de wellness. Dar cu atât mai puțin în ceea ce privește prevenția în sănătate.

  1. Industria spa și wellness din România era estimată la 37 de milioane de euro, în 2022, cu o creștere de 25% față de anul anterior. Comparativ, piața de profil din Europa ajungea la 30 de miliarde de euro în 2017. Unul din trei dolari este cheltuit de europeni în astfel de centre.
  2. În saună, temperatura poate ajunge și la 90 de grade, iar prin transpirație sunt eliminate toxinele, ceea ce contribuie la menținerea sănătății. În Germania, aproape 30% din populație merge anual la un astfel de centru.
  3. În România, tradiția saunei este păstrată izolat de câteva minorități, ca lipovenii. În câteva sate din Moldova, încă există case cu sauna legată de gospodărie. Istoria nu explică de ce românii nu le-au prins gustul.
  4. Totuși, influențele europene au contribuit în ultimii ani la creșterea apetitului pentru astfel de experiențe. La București, are loc anual Sauna Fest, care adună sute de participanți și maeștri din toată lumea. Cererea este evidențiată și de investiții semnificative în resorturi și centre spa la nivel național.
  5. Stațiunile balneo din România au fost asociate mult timp cu pensionarii care merg „la tratament medical”. Dar tot mai mulți tineri și familii aleg centrele spa pentru minivacanțe. Asta arată o schimbare în mentalitate și o deschidere către beneficiile wellness-ului, pentru toate categoriile de vârstă.

Sauna este o parte importantă din „viața” unui centru spa-wellness și are, de regulă, o zonă dedicată. Adică o încăpere unde temperatura poate ajunge până la 90 de grade, încălzită prin diferite metode: cu lemne, cu pietre conectate la electricitate sau gaz, cu infraroșu sau predominant cu abur (asemănătoare unor băi) etc. Prin transpirație, sunt eliminate toxine și astfel, sauna are efecte benefice asupra sănătății. Este foarte populară în Austria sau Germania. 

Fără telefon mobil, cu muzică aproape în surdină, însoțiți de cărți sau ziare în format fizic pentru o deconectare cât mai mare de stresul care le înconjoară existența zi de zi. Așa merg nemții la saună, una dintre activitățile lor favorite de recreere. Anual, 25 de milioane dintre ei, echivalentul a 30% din populație, vizitează un astfel de loc, potrivit Asociației Germane de Wellness. Este o componentă importantă a culturii spa, iar pentru unii europeni este complet integrată în rutina lor zilnică.

Pentru finlandezi, este o tradiție. Indiferent de tipul ei, sauna este transmisă din generație în generație. Mărturie în acest sens stau și cifrele: există 3,3 milioane de astfel de locații la o populație de doar 5,5 milioane de locuitori. De altfel, cultura saunei în Finlanda este înscrisă în patrimoniul cultural UNESCO.

România merge la spa

În România de acum 15 ani, numărai pe degetele de la o mână centrele spa&wellness, fără a pune la socoteală stațiunile tradiționale de „mers la băi”. 

Dar lucrurile încep să se schimbe. Piața serviciilor de spa și relaxare a crescut în 2022 cu 25% față de anul anterior, într-un ritm anual aproape dublu față de perioada pre-pandemie, arată estimările despreSpa.ro. Compania centralizează anual cifrele pieței de profil din România. În perioada de restricții, majoritatea centrelor sportive și de spa&wellness au fost închise.

0 milioane euro
valoarea pieței românești de spa și relaxare în 2022 (estimări despreSpa.ro).

Creșterea numărului de centre sportive și a oamenilor care încep să facă mișcare ca stil de viață – chiar dacă și aici suntem codași în Europa – a fost primul pas pentru a-i familiariza pe români și cu sauna. 

Multe săli le-au adăugat în oferta lor și cu ideea unei culturi a stării de bine. Experiențele wellness, care cuprind de la partea de masaje, la saună și activități în piscină, sunt extrem de diferite.

„Când au apărut prima dată, nu exista un know-how în domeniu. (Modelul era) mai mult copiat din SUA și țările din Europa de Vest. Azi, situația arată cu totul altfel: spa-urile din România oferă concepte foarte diferite. Greu găsești două care să semene sau să ofere aceleași servicii. Fiecare s-a concentrat pe experiențe unice, pe care doar la ei le poți trăi”.

Nici istoria nu explică de ce românii n-au prins gustul temperaturilor contrastante sau al aburului relaxant, explică Cosmin Cîrîc, manager de wellness în cadrul Therme București: „Deși am avut influențe puternice romane și tătare, n-am păstrat elemente din cultura lor de îmbăiere, clădită pe socializare și status”.

Totuși, tradiția este păstrată izolat, de câteva minorități ca lipovenii sau în câteva sate din Moldova. Acolo încă mai există case străvechi cu sauna legată de gospodărie, fie încălzită cu stuf sau la plita peste care se puneau ierburi la uscat. 

În cea mai mare parte, serviciile de spa sunt incluse în facilitățile unui hotel. Sunt destul de puține centre de spa&wellness de sine stătătoare, care să pună bazele unei culturi a saunelor, deși România se poate lăuda cu un cadru natural favorabil și cu un număr mare de izvoare cu ape minerale. 

Dar, odată cu „creșterea infrastructurii specifice în unitățile hoteliere, se dezvoltă tot mai repede și la noi o cultură a spa-ului. Familiile și cuplurile tinere solicită din ce în ce mai multe astfel de produse”, punctează Lucia Morariu, fondatoarea și președinta agenției de turism Eximtur. Agenția, cu peste trei decenii de existență, este una dintre cele mai mari din România, cu vânzări de 48 de milioane de euro în 2023.

Apariția noilor investiții în domeniu confirmă și ele acest lucru. Menționăm doar resortul Alma Health & Spa Retreat, pe malul Lacului Sărat, în Brăila, întins pe 18 mii de metri pătrați și deschis în 2022, în urma unei investiții de peste 20 de milioane de euro. Sau extinderea Balvanyos Resort din Covasna, unde s-au investit 9 milioane de euro în 2021, pentru mărirea capacității de cazare și a suprafeței centrului spa.

Există și aquapark-uri, cum ar fi Nymphea Oradea și Amazonia Aquapark din Timișoara, care, deși nu oferă facilități ca apele termale, au inclus deja în serviciile lor sauna. Alte centre sunt în pregătire. Aquapark Maramureș, o investiție de 39 de milioane de euro, cu finanțare europeană, este cel mai mare proiect din zonă și ar urma să fie făcut în fostul oraș minier Baia Sprie.

Litoralul nu a pierdut nici el timpul. Hotelierii au făcut și aici investiții în zona spa, ceea ce le aduce turiști și în extrasezon.

În lista de mai jos, șase dintre primele zece cele mai vândute destinații la Eximtur în 2023 (cele bolduite), sunt și balneo, nu doar turistice.

1. Băile Felix
2. Mamaia
3. Eforie Nord
4. Băile Herculane
5. Olimp
6. Venus
7. Călimănești Căciulata
8. Sovata
9. Saturn
10. Cap Aurora

De multe ori, însă, deceniile de nepăsare lasă urme adânci, care cu greu mai pot fi reparate. Băile Herculane, cu clădirile ei istorice care acum stau să cadă, este în continuare printre cele mai căutate stațiuni balneare din România, ceea ce arată pe de-o parte o cerere în creștere și, pe de alta, numărul relativ redus opțiuni. 


CITEȘTE ȘI: Despre amplul proces al renovării Băilor Herculane, odinioară „perla” balneară a Europei, care putea rivaliza cu stațiuni celebre de pe continent, Panorama a scris aici.

 

De ce este sauna importantă și ce reguli trebuie respectate

„În momentul în care intri în saună, te deconectezi de la lumea de afară”, spune Evelyn. Belgianca este fitoterapeut și a venit la București pentru festivalul Herbarium, organizat la începutul verii de Therme București. Evenimentul a împletit beneficiile plantelor aromatice cu ritualurile la saună. În timp ce discutăm, dă foc unei hârtii de Armenia, iar camera încălzită se umple de un miros puternic, lemnos, menit să reducă stresul. 

Pentru ca experiența să fie completă, în multe saune din Europa, dar și la acest festival au existat sesiuni de „aufguss”. Termenul vine din germană și înseamnă, practic, tehnica de a pune apă peste cărbunii încinși, pentru a crește umiditatea, alături de bulgări de gheață cu uleiuri esențiale, pentru o experiență senzorială. 

Aceste sesiuni durează maximum 15 minute, timp în care temperatura crește, iar aburul rezultat este dispersat cu ajutorul tehnicii mânuirii prosopului. Practic, sauna se transformă într-o scenă de teatru imaginară, iar maeștrii de ceremonii spun o poveste în trei acte, ghidați de muzică mai antrenantă sau liniștită, în funcție de povestea pe care vor să o transmită.

Și ca să vă faceți o idee mai bună despre ce face un astfel de maestru, găsiți aici un link către un show din cadrul Campionatului Mondial de Aufguss din 2023. Aceste ceremonii nu sunt doar distractive, dar întăresc și beneficiile asupra sănătății: îmbunătățesc circulația sângelui, respirația, ajută la detoxifiere și la relaxare. De aici, a apărut și o nouă îndeletnicire: cea de maestru de aufguss.

În saună suntem toți egali”, spune Benjamin, un alt participant la festival. Maestrul de aufguss își spune „cetățean al lumii”, fără a lăsa precis să se înțeleagă care este statul în care s-a născut. A dat prosoapele pe elemente inspirate din natură – crengi de stejar sau de salcie. Toate elementele naturale se amestecă într-un ritual bine pus la punct, menit să te facă să uiți de lumea agitată din afara încăperii fierbinți în care te afli.

Dar să transpiri alături de alte câteva zeci de persoane în aerul care poate atinge și o sută de grade nu este poate cel mai plăcut lucru din lume. Deși sunt menționate beneficii precum reducerea stresului, creșterea capacității de concentrare, detoxifierea, îmbunătățirea hidratării și a funcțiilor protective ale pielii sau decongestionarea tractului respirator, sauna nu înlocuiește mișcarea regulată și nici nu este potrivită pentru toată lumea. 

„Cei cu probleme în termoreglare, afecțiuni tiroidiene sau diagnostic al aparatului cardiovascular trebuie să discute cu doctorul specialist, înainte de utilizare”, precizează Cosmin Cîrîc, manager de wellness în cadrul Therme București. 

Pentru ca sauna să fie un spațiu de relaxare și de stare de bine, toată lumea trebuie să respectate niște reguli: de la cele de igienă (în camerele uscate se stă exclusiv pe prosop, de pildă), până la interdicția de a intra cu telefonul mobil sau cu sticla de apă. Plus ce trebuie făcut înainte și după această activitate.

Ca reguli de aur, după fiecare ședință, care durează între 10 și 15 minute, trebuie obligatoriu aer proaspăt, urmat de un duș rece și de odihnă. Fără acest ciclu termal, sauna nu are beneficii demonstrate, ba dimpotrivă, poate duce la slăbirea și obosirea organismului. În căldură nu se intră imediat după o masă copioasă, sub influența alcoolului sau a excitantelor (cafea, energizante, narcotice)”.

Poate cel mai important sfat pe care îl adaugă este faptul că „în saună nu se rezistă nici măcar un minut”. E un refren repetat la fiecare sesiune de aufguss. Oricât de mare ar fi dorința de a participa până la final la o sesiune, temperaturile foarte mari pot crea disconfort. Sfatul este să părăsești sauna și să respecți ciclul termic – răcire în aer liber, duș rece și odihnă. În caz contrar, riscul de a leșina este destul de ridicat.

De la prejudecăți, la statul la coadă pentru sesiunile de aufguss

„Am venit tocmai de la Roman, la Therme, pentru Sauna Fest. Venim des la București, doar pentru a ne relaxa la saună”, spune o doamnă la vreo 50 de ani. Face ca drumul de (cel puțin) cinci ore care desparte Capitala de orașul din județul Neamț să pară o bagatelă. A venit special pentru evenimentul centrului de wellness, făcut cu scopul de a populariza această activitate. 

Pentru a prinde loc la spectacolele de aufguss, se stă în prezent la cozi interminabile. În acest an, au fost peste 300 de spectacole, la care au fost prezenți 60 de maeștri din toată lumea. Dar interesul nu a fost mereu la fel de mare. 

„În 2016, când am introdus aufguss-urile în programul permanent, au fost primite cu reticență, cu scepticism, cu amuzament și dezinteres. A fost o perioadă grea, de educare, în care chiar și staff-ul era demoralizat. Lucrau în condiții de stres termic, cu efort fizic susținut și erau desconsiderați de cei mai puțin educați: «spălători de mașini» sau «pizzari»”, își amintește Cosmin Cîrîc.

Un maestru de aufguss organizează sesiuni speciale în interiorul saunei. Foto: Therme București
Un maestru de aufguss organizează sesiuni speciale în interiorul saunei. Foto: Therme București

Să fii maestru de aufguss este în continuare o meserie neobișnuită și solicitantă fizic, dar la început, nici măcar prietenii și familia nu înțelegeau despre ce este vorba. Primii „spuneau că dansezi în saună, că ești doar un figurant care și-a ratat cariera, familia nu înțelegea cum după o facultate în farmacie, kineto, ASE etc. alegi să lucrezi mișcând un prosop”, mai spune Cîrîc, el însuși maestru de aufguss.

E un fenomen care a luat amploare în timp, pe măsură ce românii au început să călătorească. Din datele Eximtur, cea mai căutată destinație externă este Ungaria – cu stațiunile Hajudsoboslo, Gyula și Szeged, urmate de cele de spa și wellness din Austria.

În decembrie, prețurile pornesc de la 94 de euro de persoană, pentru un pachet de două nopți cu mic dejun, cină și acces la centrul wellness, în hotel unguresc de patru stele. Pentru Austria, e nevoie să scoți mai mulți bani din buzunar: 236 de euro de persoană, pentru condiții similare.

Cine sunt românii care aleg să meargă la spa

Multă vreme, stațiunile balneo au fost asociate cu pensionarii care merg „la tratament medical”. Fie că este vorba despre Căciulata, Băile Govora, Băile Felix, Herculane sau Sovata, persoanele de peste 60 de ani, care beneficiază de cele mai multe ori și de o reducere la biletul de tratament dat de Casa de Pensii, sunt numeroase. E lesne de observat și din datele Eximtur: în stațiunile balneare tradiționale, vârsta medie a clienților era de 55 ani în 2016 și de 54 ani, în 2023.

Scăderea vârstei este lentă, dar tendința se observă cu ochiul liber, mai ales în minivacanțe, cum este cea de 1 Decembrie, când familii cu copii mici sau cupluri preferă o astfel de relaxare. Asta arată că tot mai mulți români și mai ales tineri încep să prindă gustul unor astfel de concedii, odată cu dezvoltarea infrastructurii. 

Unitățile hoteliere oferă multe alte facilități care nu au legătură directă cu tratamentele medicale, cum ar fi centre spa, piscine, masaj, aquapark-uri. Devin astfel o opțiune și pentru persoanele mai tinere, care călătoresc pentru relaxare, în familie sau cuplu, mai arată datele agenției de turism.

Printre motivele care îi împing pe români să caute centrele spa, vacanțe în astfel de locații sau tratamente balneare este și nevoia de prevenție, care apare, de regulă, după ce persoana a trecut printr-un episod traumatic fizic sau emoțional, subliniază Ioana Marian, fondatoarea desprespa.ro.

Oboseala prezentă mai cu seamă în generația celor de peste 30 de ani, fie că lucrează în corporații sau sunt antreprenori, indiferent dacă sunt femei sau bărbați, reprezintă și ea un factor. Atunci, centrul spa devine o metodă de relaxare rapidă, iar vacanța la spa – o deconectare de câteva zile.

Piața de spa la nivel global, în cifre

„În urmă cu zece ani, în Cehia, nici nu exista o cultură a spa-urilor. Acum, se folosesc și esențe naturale, și tehnica prosopului. Lucrurile au evoluat foarte mult”, spune Jan, unul dintre cei mai experimentați maeștri de aufguss din această țară, prezent și el la festivalul de saune bucureștean. 

Nimic mai adevărat, căci piața de spa și de wellness a cunoscut o creștere în ultimii zece ani. Odată pe fondul unor tendințe care au dus la transformarea domeniului, apoi a nevoii tot mai mari de experiențe care pun în centrul lor starea de bine. A contat aici și creșterea veniturilor disponibile ale populației. Un imbold l-a dat și turismul de wellness, fie că este în interiorul țării sau în afara lui.

Doar în Europa, piața de spa a crescut cu trei miliarde de dolari în 2022 față de 2021 și reprezintă, la nivel global, cea mai mare piață din lume. La fel de importante sunt piețele din America de Nord și Asia-Pacific. Toate aceste trei piețe dau tonul în materie de spa și wellness.

1 din 3 dolari
cheltuiți în spa-uri, în Europa. (Sursa: Global Wellness Institute)

Sigur că nici această industrie, la fel ca multe altele, nu a fost scutită de efectele economice complicate, ca urmare a restricțiilor impuse în timpul pandemiei de Covid. 

Piața europeană de spa era estimată la peste 33 de miliarde de dolari doar în 2017 și era lider global la acest capitol, într-o piață globală estimată la vremea respectivă la peste 93 de miliarde de dolari, arată un studiu al Global Wellness Institute.

În același timp, un raport din 2018 al aceluiași institut mai arată cât este de important turismul pentru wellness: 292 de milioane de călătorii doar în 2017, ceea ce plasează Europa pe locul întâi în lume. Ca venituri, se află pe locul al doilea după America de Nord, cu 211 miliarde de dolari.

1 din 3 spa-uri
din lume se află în Europa, cu un total de 46.282 de spa-uri. (Sursa: Global Wellness Institute)

Dacă aceste cifre nu par impresionante, trebuie menționat că economia wellness cuprinde zece sectoare care le permit consumatorilor să integreze activități de wellness în viața lor de zi cu zi. 

Printre acestea, se numără imobiliarele legate de wellness, economia spa-urilor, izvoarele termale sau minerale, turismul de wellness, tratamentele corporale, de înfrumusețare sau anti-îmbătrânire, activități fizice sau pentru corp și minte, wellness la locul de muncă.

La nivel global, industria de wellness a continuat să crească an de an, chiar și în perioade complicate economic – cu excepția anului pandemic – depășind 4,4 mii de miliarde în 2020, potrivit Statista.

România este deocamdată departe de aceste cifre. A făcut, totuși, pași înainte, dacă ne gândim doar la faptul că în urmă cu zece ani nici nu prea vorbeam despre saune, masaje sau relaxarea la piscină.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x