România și visul american: acasă guvernul cumpără vize angro, în SUA infractorii români sunt campioni
Vestea că ridicarea vizelor pentru SUA se amână pe termen nedeterminat a căzut ca un trăsnet peste cei care își făcuseră deja planuri de călătorie în America, încurajați de convingerea cu care autoritățile române anunțau că ni se deschid porțile for business and/or pleasure.
S-au cumpărat bilete de avion, s-au făcut rezervări la hoteluri și se verifica din când în când dacă autoritățile americane au activat Sistemul Electronic de Autorizare a Călătoriilor (ESTA) și pentru români. Apoi, a venit anunțul oficial.
„Guvernul Statelor Unite analizează recenta desemnare a României în Programul Visa Waiver (VWP), pentru a asigura respectarea cerințelor stricte de securitate ale VWP. Pe durata acestei revizuiri, Statele Unite ale Americii suspendă implementarea Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriilor pentru cetățenii români. Această decizie va rămâne în vigoare până când Statele Unite își finalizează analiza. Românii care doresc să călătorească în Statele Unite în scopuri turistice sau de afaceri pe termen scurt trebuie să solicite în continuare viza corespunzătoare la o ambasadă sau consulat al Statelor Unite”.
Atât și nimic mai mult. Pentru că imigrația a fost una dintre marile îngrijorări ale americanilor, prin prisma căreia Donald Trump a fost propulsat, din nou, la Casa Albă, am vrut să vedem ce probleme ridică românii în America, din punct de vedere al imigrației. Și ridică, destule. Românii sunt cei mai arestați imigranți din întreaga Europă și conduc detașat acest clasament al ratei de infracționalitate, de exemplu.
Totodată, pentru că administrația americană invocă verificarea respectării criteriilor de securitate impuse României pentru includerea în programul Visa Waiver, am căutat care sunt aceste cerințe, pentru a vedea în ce măsură putem spune că sunt îndeplinite.
Câți români depășesc perioada legală de ședere în SUA
Cum deocamdată scutirea de vize nu se aplică cetățenilor români, înseamnă că putem călători în SUA exact ca până acum. Vizele sunt clasificate în funcție de scopul călătoriei, dar cele mai populare sunt cele turistice sau de afaceri de tip „B”, (există aproape tot atâtea tipuri de viză câte litere sunt în alfabet – de exemplu: viza A este pentru personalul diplomatic, în timp ce pentru o viză T pot aplica victime ale traficului de persoane).
Când americanii vor debloca intrarea României în programul Visa Waiver, acesta se va aplica exclusiv pentru călătoriile în scop turistic sau de afaceri.
Viza este valabilă pentru perioade de timp de câțiva ani în care se pot face mai multe călătorii în scopul declarat. Perioada propriu-zisă de ședere pe teritoriul american e stabilită de ofițerul de imigrări care face controlul documentelor la intrarea în SUA. Orice depășire a datei menționate se consideră o încălcare a legii și poate atrage, în funcție de cât de lungă a fost șederea clandestină, anularea vizei și interdicția de a mai intra pe teritoriul american.
Raportat la numărul de cetățeni români care intraseră în SUA și ar fi trebui să părăsească țara – 64.937 – vorbim de un procent infim:
În cazul vecinilor bulgari, acest procent a fost de 0,68% la un număr de 24.059 de plecări.
Prin comparație, Spania și Portugalia, țări incluse deja în VWP, au rate de peste 2% ale cetățenilor care depășesc perioada maximă de ședere în SUA.
Ceva mai multe nereguli sunt în cazul vizelor F, M și J acordate diferitelor programe de schimburi ori pentru studenți, cum este Work and Travel. Aici, din totalul de 6.964 de români care ar fi trebuit să părăsească SUA, 91 au plecat după data limită, în timp ce 233 n-au mai făcut-o deloc, ceea ce înseamnă o rată de 4,65%.
Dacă ar fi să ne comparăm iarăși cu vecinii de la sud, din cei 3.218 bulgari care ar fi trebuit să părăsească SUA, 4,38% au încălcat legea.
Câți români intră ilegal în SUA
În baza de date a Biroului pentru Vamă și Protecția Frontierelor (CBP) al SUA, România figurează printre cele 21 de țări evidențiate ca având cele mai multe cazuri de cetățeni care intră sau vor să intre ilegal pe teritoriul american și sunt prinși ori vor să intre legal, dar sunt respinși de ofițerul de imigrări. Suntem penultimii în acest clasament, între Turcia și Myanmar, într-o statistică care acoperă ultimii patru ani.
Cifrele au scăzut considerabil după ce Donald Trump a câștigat alegerile. În februarie 2025, spre exemplu, doar 53 de români au fost prinși de ofițerii CBP, de patru ori mai puțini decât în februarie 2024.
Imigranții români în SUA, pe primul loc la numărul de arestări
Temutul ICE, Serviciul de Imigrări și Vamă care are autoritatea să aresteze cetățenii străini care comit sau sunt suspectați de infracțiuni pe teritoriul american, are în evidență 1.589 de români arestați din octombrie 2021 până în septembrie 2024. România este campioana Europei la acest capitol.
Doar pentru anul trecut, statisticile indică 492 de români arestați, 256 pentru că aveau condamnări emise de instanțe din SUA. România depășește inclusiv țări mari, precum Rusia sau China.
Bulgaria și Cipru, singurele țări ale Uniunii Europene care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, nu figurează în statisticile pe 2024, evidențe pornind de la cel puțin 10 suspecți/condamnați. Ungaria figurează cu 14 arestări, Franța și Germania au între 20 și 30 de cazuri.
Câți români obțin reședința sau cetățenia SUA
Numărul românilor care se stabilesc legal în SUA este relativ constant în ultimii 10 ani.
Cele mai recente date complete sunt din anul fiscal 2022 și arată că 1.830 de români au obținut statutul de rezident permanent și 3.327 au obținut cetățenia americană.
Care sunt cerințele de securitate pentru Visa Waiver
Cerințele de securitate pe care o țară trebuie să le bifeze pentru ca cetățenii săi să fie scutiți de vizele în scop turistic și de afaceri sunt complexe și evaluarea îndeplinirii lor este la latitudinea autorităților americane.
Există patru criterii de bază pe care o țară care vrea să facă parte din VWP trebuie să le îndeplinească:
- rata de refuz al vizelor pentru non-imigranți să fie mai mică de 3%;
- să aibă un program de emitere a pașapoartelor lizibile automat, inviolabile, care respectă standardele Organizației Internaționale a Aviației Civile;
- să obțină o hotărâre a guvernului SUA conform căreia desemnarea țării nu ar afecta negativ interesele de aplicare a legii și de securitate ale SUA;
- să raporteze sau să pună la dispoziția guvernului SUA informații privind furtul sau pierderea pașapoartelor.
La această listă se adaugă o sumedenie de acorduri care aprofundează cooperarea bilaterală în domeniul combaterii criminalității și terorismului și multe alte cerințe pe care Departamentul pentru Securitate Internă le-a implementat de-a lungul anilor, pe măsură ce a identificat vulnerabilități ale programului Visa Waiver.
Regulile au fost înăsprite cu precădere după atentatele de la 11 septembrie și se concentrează pe crearea unei încrederi reciproce și a unor standarde comune. În ianuarie 2025, printr-un comunicat de presă, secretarul american pentru Securitate Internă și cel de Stat anunțau că România a fost primită în programul Visa Waiver și ne felicitau „pentru îndeplinirea cerințelor stricte de securitate”.
„România a depus eforturi semnificative la nivel guvernamental pentru a îndeplini toate cerințele programului, inclusiv prin parteneriate cu Statele Unite pentru schimbul de informații privind terorismul și infracțiunile grave, precum și prin îmbunătățirea verificării persoanelor care călătoresc spre și prin România”, menționa documentul oficial.
Administrația americană, aflată la vremea aceea sub conducerea președintelui Joe Biden, a subliniat că „Departamentul pentru Securitate Internă va monitoriza constant respectarea de către România a cerințelor programului și va efectua o evaluare cuprinzătoare a statutului acesteia în VWP cel puțin o dată la doi ani”, așa cum se întâmplă în cazul tuturor țărilor scutite de viză.
Doar că România n-a apucat să beneficieze nici măcar o zi de Visa Waiver. Programul nu a mai fost operaționalizat la 31 martie, așa cum specifica documentul din ianuarie. Noua administrație americană, aflată acum sub conducerea lui Donald Trump, a decis să facă evaluarea imediat. Dintre cele 43 de state din VWP, doar România figurează cu întreruperea aplicării programului.
Calificare pe mulți bani
În iulie 2024, premierul Marcel Ciolacu anunța campania „Calificăm România”, care își propunea un heirup în ceasul al 12-lea, pentru scăderea ratei de refuz pentru vize sub 3%.
Cetățenii români care mai avuseseră viză erau încurajați să o reînnoiască până la 30 septembrie (încheierea anului fiscal în SUA, după care se calculează toate statisticile) printr-un minim efort logistic, dar plătind totuși taxa de 185 de dolari aferentă emiterii documentului.
S-a dovedit că statul român aproape că a cumpărat această scădere a ratei de refuz, când a plătit taxa de viză pentru mii de angajați din ministere, a dezvăluit Europa Liberă. Ministerul de Interne, spre exemplu, a decontat vizele pentru peste 18.000 de angajați, ceea ce a presupus cheltuieli de trei milioane de euro.
Panorama a trimis o solicitare către Secretariatul General al Guvernului, pentru a afla și ce costuri a presupus campania „Calificăm România”. Până la data publicării acestui articol nu am primit un răspuns.
Update: SGG a trimis către Panorama.ro următorul răspuns
„În evidențele contabile ale SGG nu există costuri legate de campania media “Calificăm România” (realizare clip de prezentare, diseminare, site, cheltuieli de personal, etc).
Plățile efectuate de SGG pentru viza de călătorii în SUA, sunt în sumă de 17.020 lei, pentru un număr de 20 de angajați ai instituției”.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
