De ce cash-ul nu mai e rege în țările avansate și ce șanse are România să ajungă „cashless society”

„Banii cash ar urma să dispară din România” a fost una dintre conspirațiile vehiculate intens pe social media de diverși „influenceri” populiști, la sfârșitul anului trecut, în contextul în care prin Parlamentul României au trecut mai multe legi în favoarea plăților cu cardul. Însă în țările din Occident, plata cu cardul reprezintă normalitatea. Iar în țările scandinave s-au făcut pași mari către crearea unei așa-numite „societăți cashless”, ajutate fiind de un grad de digitalizare și de educație ridicat.

Unde se află România pe acest drum fără bani cash? Există avantaje și dezavantaje să trăiești într-o astfel de societate și putem vedea acest lucru din cum arată viața de zi cu zi, în țările unde s-au făcut deja pași solizi pe acest drum.

Avantajul societății cashless, un bau-bau pe rețelele de socializare

Potrivit definiției de pe site-urile de specialitate, „cashless society” este un concept economic în care tranzacțiile financiare de orice fel se execută electronic. Banii în format fizic sunt scoși din uz și digitalizați. Un concept care pare departe de România de azi, dacă trecem dincolo de „granițele metropolitane” ale Bucureștiului și ale altor mari orașe din țară.

Însă asta nu i-a oprit pe mai mulți „influenceri”, precum cântărețul Costi Ioniță sau senatoarea Diana Șoșoacă, să transmită în spațiul public o conspirație prin care avertizau oamenii că băncile vor să îi lase fără proprietăți și fără să aibă posibilitatea să cumpere ce doresc, arată Digi 24.

Cosmin Cosma, fondator și CEO Finqware și președintele Asociației Române de Fintech spune că există un singur risc al unei societăți cashless: scade nivelul de „privacy”. Tranzacțiile financiare nu prea mai pot fi ascunse, ca atunci când plătești bani gheață.

Cosma a prezentat și care sunt cele mai importante avantaje ale unei societăți cashless. Primul ține de impactul unei societăți fără cash asupra criminalității:

„În toate filmele cu mafioți, o să vezi că se plătește cu cash. E o valiză de bani cu care plătești un asasinat, nu o să vină cu cardul și asasinul cu POS-ul. Cash-ul este o formă mult mai ușoară de a spăla bani. E o formă anonimizată de a tranzacționa monedă. Poate circula foarte bine și poate fi instrument pentru acte criminale. Plata cu cardul are o trasabilitate foarte mare a tranzacțiilor. Poți ști foarte ușor de unde și cum s-au mișcat banii”.

Al doilea motiv este de ordin logistic. Este costisitor să folosești banii fizici:

„Cashul costă bani! De exemplu, Poșta Română, ca să ducă banii oamenilor de la sate, are nevoie să ceară să ia bancnotele. Și pentru chestia asta este nevoie de o operațiune imensă, să ceară un necesar de cash și transmit la fiecare bancă în parte. Apoi băncile acestea dau mai departe către firmele care se ocupă de partea asta de cash și toate chestiile astea costă”, a mai explicat fondatorul FinQware.

Ce șanse are România să devină o societate cashless

În ceea ce privește România, există câteva legi care ușurează digitalizarea societății, tocmai pentru a reduce evaziunea fiscală. Printre cele mai sonore din ultima perioadă sunt cele cu privire la impozitarea bacșișului sau obligativitatea ca, de la 1 ianuarie, fiecare operator economic cu încasări mai mari de 50.000 de lei să aibă POS. O lege pe care specialistul consultat de Panorama o laudă:

Cu toate acestea, Cosmin Cosma enumeră și cele două mari probleme pentru care încă România este departe de o societate cashless:

„În primul rând avem o problemă fundamentală în ceea ce privește educația financiară. E de înțeles că în perioada comunistă nu se făcea educația financiară, fiindcă n-avea sens, dar nici după Revoluție nu am avut așa ceva, astfel încât oamenii să învețe diversele forme de a transfera bani”.

A doua problemă ține de sistem și de talentul de a rămâne blocați. Vorba zicalei: boală lungă, moarte sigură. „Noi încă nu am ieșit din maladia de a rămâne încremeniți în proiect, de a face ceva și a-l duce la bun sfârșit”.

Însă un moment care ne-a forțat să ne mișcăm mult mai rapid a fost pandemia. „Au fost 5 ani într-unul, față de evoluția firească a fenomenului digitalizării. Și este ceva sustenabil, în momentul ăsta nu se mai dă înapoi. Românii au început să continue să cumpere online și să plătească cu cardul”.

Iar motivul pentru care s-a produs acest lucru este dat și de unul dintre marile noastre avantaje, faptul că românii sunt foarte deschiși la inovație.

„Tot ce apare ca tehnologie nouă este foarte ușor de implementat în România. La adopție de carduri nu stăm rău. Ne lipsesc însă educația și o infrastructură pe care statul se chinuie să o facă și Doamne ajută să o facă. Acum, nu știu ce fac ei cu buletinul ăsta digital, dar dacă va exista posibilitatea să ai o singură identitate cu care să mergi și la bancă și la spital și la plătit taxe, vom fi departe”, a mai explicat Cosmin Cosma.

„Societatea cashless” merge mână în mână cu identitatea digitală

Iar exemplul cel mai la îndemână pentru specialistul nostru vine din spațiul scandinav. În țările nordice, implementarea și adoptarea digitalizării populației a fost ușurată de implementarea identității digitale, pe care ți-o oferă chiar statul:

„Orice persoană are un ID Digital cu care îți înscrii copilul la școală, plătești taxele și impozitele, îți deschizi un cont la bancă. Este un mare pas înainte, pentru că în momentul în care ai această identitate digitală, poți lucra mult mai ușor. În Danemarca, de exemplu informațiile de la stat vin către contribuabil în contul de email și pe baza identității digitale pe care o are”.

Mihai George Forlafu este stabilit în Danemarca din 2012. El a explicat pentru Panorama cât de util și ușor de folosit este ID-ul digital:

Exemplul folosit de Cosmin Cosma cu privire la cum ar putea asta să îi ajută pe români este dat de actualizarea datelor personale la bănci: „Din doi în doi ani, trebuie să te duci cu buletinul, să îți facă o copie la buletin, un om să stea să îți bage datele în sistemul lor. Dacă exista o identitate digitală portabilă, nici nu te mai suna banca. Știa și spitalul, și banca și operatorul de telefonie mobilă că ți-ai schimbat adresa”.

Cum au dat românii cu nasul de societățile cashless, din Suedia până în Estonia

Monica Paraipan a studiat în Suedia și s-a stabilit în țara scandinavă, unde a lucrat în domeniul relațiilor internaționale. Monica a explicat pentru Panorama cum au ajuns banii cash să fie considerați ceva excentric în Suedia, o țară considerată cel mai aproape de idealul de „cashless”, cu un procentaj de peste 80% al tranzacțiilor făcute cu cardul:

Monica Paraipan dă exemplul unei aplicații folosite des în Suedia, numită Swish, care seamănă cu Paypal și prin care banii se transferă în timp real către orice alt cont. Lumea îl folosește indiferent de banca unde își țin banii. Aplicația te identifică după numărul de telefon și CNP.

„Cel mai mare șoc cred că ăsta a fost, că există locuri unde nu se acceptă cash absolut deloc și cred că în viitorul foarte apropiat va deveni o societate cashless completă”, spune ea despre Suedia.

Francesca Filip lucrează din 2022 ca „fraud specialist”, la o companie de ride-sharing din Estonia, una dintre cele mai digitalizate țări din lume. Înainte de asta, a studiat și locuit pentru o scurtă perioadă în Suedia. Deci a avut de unde să se obișnuiască, înainte de a face pasul către țara baltică:

Și Mihai Forlafu ne-a explicat cum a fost pentru el trecerea de la o societate încă dominată de cash, la una pe card.

„Diferența e colosală, dar adaptarea nu a fost grea, eu fiind pasionat de tehnologie. Dar am văzut pe grupurile de Facebook ale românilor din Danemarca postări ale conaționalilor având probleme în această interacțiune digitală cu statul, uneori oamenii distribuind pe Facebook elemente secrete ale identității lor digitale. Plata cashless e foarte la îndemână. Plătești contactless sau prin MobilePay, o aplicație de transfer rapid prin numărul de telefon. Aplicația validează transferul și disponibilitatea sumei din cont prin acea identitate digitală”.

Românul stabilit în Danemarca povestește însă și despre anumite teme aduse în discuție acolo, cu privire la efectele abolirii banilor cash.

„A fost o discuție anii trecuți, despre efectul cashless asupra noilor generații. Pentru cei născuți după ‘dispariția cashului’, banii nu au o însemnătate fizică, sunt doar niște numere într-o aplicație bancară, la fel ca aurul, diamantele sau tokens dintr-un joc. Este o discuție ce durează de câțiva ani despre efectul psihologic al lipsei banilor fizici din viața noilor generații și conștientizarea valorii lor”.

E-leu, următoarea monedă națională?

Cosmin Cosma aduce în discuție și un nou trend care ar putea revoluționa sistemul bancar: cel al folosirii tehnologiei blockchain. Criptomonedele au deschis poarta către monede naționale digitale.

„Se numesc CBDC – Central Bank Digital Currencies. Toate băncile centrale experimentează acum. În loc să fie bitcoin, ar putea fi un leu digital. În momentul în care două persoane tranzacționează, eu trimit moneda leu fără intermediari, și atunci costul acelei tranzacții este mult mai mic. Dar este și controlată, fiind vorba de o monedă a băncii centrale. Leul digital, ca monedă digitală emisă de BNR, ar fi viitorul”.

Până să ajungem la leul digital, tot suedezii sunt cei care se află cel mai aproape să lanseze o monedă națională digitală. E-krona ar putea schimba total felul în care suedezii tranzacționează banii, arată specialiștii. Drumul până la e-leu e însă blocat de proiecte care bat pasul pe loc și de un popor încă reticent la folosirea cardului.