Povestea în două minute

Decizia CEDO privind cuplurile de același sex, explicată. E România obligată să legalizeze căsătoriile gay sau nu?

Computer Hope Guy
Foto: Octav Ganea/Inquam

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

La cinci ani de la referendumul eșuat pentru familie, decizia Curții Europene a Drepturilor Omului privind drepturile familiilor formate din persoane de același sex din România a reaprins o discuție sensibilă la noi.

Decizia nu a fost însă explicată clar în spațiul public, ceea ce a lăsat loc vocilor radicale pentru a-și pune în scenă deturnările. Așa și cu AUR, care a cerut, pe 29 mai, Guvernului României să conteste decizia CEDO. O zi mai târziu, George Simion a plusat și a anunțat că AUR a depus în camerele parlamentului o declarație politică pentru susținerea „familiei naturale”.

Am stat de vorbă cu Iustina Ionescu, avocata asociației ACCEPT, unul dintre ONG-urile care luptă pentru drepturile minorităților sexuale în România, organizație care s-a și ocupat de reprezentarea celor 21 de cupluri care au reclamat România la CEDO. Am vrut să aflăm răspunsul la câteva întrebări esențiale: este România obligată să respecte această decizie? Înseamnă asta că vom legaliza căsătoriile de același sex? Care sunt pașii următori și ce se întâmplă dacă nu facem nimic?

Ce spune CEDO și de ce e important?

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, pe 23 mai, că România nu respectă articolul 8 al Convenției Curții privind dreptul la viață privată și de familie. 

S-a ajuns aici, pentru că, în 2019, 21 de cupluri de același sex au dat în judecată România la CEDO pentru că nu le respectă dreptul la viață privată și de familie.

Patru ani mai târziu, Curtea le-a dat dreptate și a stabilit că România trebuie să ofere un cadru legal pentru protejarea cuplurilor de același sex, astfel încât ele să aibă aceleași drepturi ca persoanele heterosexuale. „Drepturile” înseamnă aici și parteneriat civil sau căsătorie.

De ce e important ca și familiile de același sex să aibă aceleași drepturi legale?

Dacă vrem ca România să fie într-adevăr un stat democratic, și nu unul în care anumite categorii sociale sunt discriminate prin lege, trebuie să ne asigurăm că toți cetățenii, indiferent de orientare sexuală, au aceleași drepturi. Or, asta nu se întâmplă acum în România. Cuplurile heterosexuale se pot căsători, în timp ce cuplurile gay, nu.

Asta aduce numeroase dezavantaje pentru cuplurile de același sex, printre care: nu au drept de moștenire, partenerii nu pot intra în cabinetul medicului împreună, în caz de probleme de sănătate, nu pot lua decizii importante în situația în care unul dintre parteneri se află în incapacitatea de a decide singur, nu pot ridica de la morgă corpul partenerului, nu pot fi co-asigurați etc.

Este România obligată să respecte decizia CEDO?

Da. Hotărârile CEDO sunt obligatorii. Parlamentul României a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului în 1994, ceea ce înseamnă că România și-a luat angajamentul că va respecta deciziile Curții. 

Ce se întâmplă, totuși, dacă nu le respectăm? În principiu, ne stricăm imaginea la nivel internațional și riscăm să intrăm în clubul unor democrații mai degrabă iliberale, cum sunt Ungaria și Polonia. Realist vorbind, mai mult de atât nu o să ni se întâmple.

Spre deosebire de Uniunea Europeană, Consiliul Europei, care nu e instituție a UE, nu are pârghii – financiare sau de altă natură – pentru a obliga statele să îi implementeze deciziile.

„Mecanismul de supraveghere este unul diplomatic. România, dacă vrea să fie pe picior de egalitate cu celelalte state europene, are tot interesul să își îndeplinească obligațiile internaționale. Aceasta este o pârghie importantă. Convenția Europeană a Drepturilor Omului ne-a servit fiecăruia dintre noi, toate drepturile noastre sunt garantate prin această convenție. Acum a venit și rândul cuplurilor de același sex”, spune avocata Iustina Ionescu.

Cum poate guvernul să implementeze decizia CEDO?

CEDO ne spune ce să facem, dar nu și cum să facem. Curtea nu spune sub ce formă ar trebui să fie recunoscute ca familii cuplurile de același sex, pentru că fiecare stat trebuie să decidă asta, însă concluzia trebuie să fie că aceste cupluri aceleași drepturi ca cele heterosexuale. Asta înseamnă, în cele mai multe cazuri, parteneriat civil sau căsătorie.

„Noi, la ACCEPT, am cerut Parlamentului adoptarea a trei variante de protecție care ar trebui să fie puse la dispoziția tuturor: căsătoria, parteneriatul civil și recunoașterea familiei de facto”, spune Ionescu.

„Recunoașterea familiei de facto este o măsură legislativă adoptată în mai multe state care cere protejarea acelor familii care nu au optat pentru nicio înregistrare oficială, dar care în anumite situații de criză ar avea un acces mai ușor la protecție din partea justiției”, a adăugat ea.

Ce urmează acum?

Decizia CEDO devine definitivă la trei luni de la pronunțarea ei. În acest timp părțile pot contesta hotărârea, însă o eventuală contestație trebuie să treacă tot pe la niște judecători. „În condițiile în care Curtea tocmai s-a pronunțat similar acum câteva săptămâni în cazul Rusiei, este puțin probabil ca guvernul român să depună o contestație pentru că știe și el că nu are șanse”, spune Ionescu, care crede că, și dacă s-ar depune o contestație, sunt șanse minime să fie admisă.

„Mai departe, depinde de guvern cât va dura până vor fi implementate măsurile. Noi vom acorda statului român cele trei luni pentru ca decizia să devină definitivă, însă imediat după aceea ne vom folosi de toate pârghiile pe care le avem pentru a pune presiune pe stat și vom comunica în mod constant cu membrii Consiliului Europei, care monitorizează situația României”, a mai spus avocata.

Din momentul în care decizia va deveni definitivă, Consiliul Europei va începe monitorizarea României pentru a vedea cum se ocupă guvernul român de implementarea ei.

„Începe un proces de punere în executare și de supraveghere, organizat la nivelul Consiliului Europei. Cei 46 de miniștri de externe se întrunesc de două ori pe an (mai-iunie și noiembrie-decembrie), iar la aceste întâlniri guvernul român trebuie să arate cum are de gând să implementeze decizia și în ce orizont de timp”, a spus Ionescu.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Vlad Dumitrescu

E jurnalist din 2016, când a început să scrie despre cultură pentru feeder.ro. Ulterior, a mai scris despre politică externă la News.ro, despre sport la Eurosport, Lead.ro și ThePlaymaker.ro, iar la DoR a ținut newsletterul zilnic Concentrat, unde făcea un rezumat al celor mai importante știri ale zilei. Fan Manchester United și Boston Celtics, pasionat de wrestling, content creator la @despre.ce.vorbim pe Instagram.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x