România, în prag de „junk”. Cum mai poate fi dezamorsată criza ce ne poate arunca în lada de gunoi a economiei globale
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Leul a luat-o la vale, iar rata de schimb cu un euro a trecut de pragul psihologic de 5. Investitorii români și destui oameni de rând s-au grăbit să schimbe leii în euro. Nu este singurul efect economic, resimțit imediat după rezultatele primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, care i-au trimis pe George Simion (41%) și Nicușor Dan (21%) în finala prezidențială.
Luni dimineață, Bursa de la București a deschis pe roșu, primul semnal negativ la rezultatele alegerilor și la haosul de pe scena politică. Apoi, dobânzile în funcție de care se calculează costurile creditelor s-au majorat.
În plus, statul român nu a reușit să se mai împrumute de la bănci și investitori. Ministerul Finanțelor a încercat să vândă obligațiuni pe patru ani, dar băncile și investitorii au transmis oferte mult sub prospectul de 500 de milioane de lei al statului. Prin urmare, Finanțele au respins ofertele. Este un scenariu care s-a repetat și a doua zi după primul tur al alegerilor ulterior anulate de anul trecut, când pe primul loc a ieșit Călin Georgescu.
Reacția la cald după rezultatul primului tur tensionează piețele și pune și mai mare presiune pe economia autohtonă, aflată la un pas de „junk”.
România are acum perspectivă economică negativă și a ajuns la ultima treaptă recomandată investitorilor. De aici până la categoria „junk” (ceva lipsit de valoare, în engleză) nu mai e decât un pas.
Instabilitatea politică, deficitul bugetar și creșterea datoriei au fost motivele care, la finalul anului trecut, mai ales după ce România a anulat alegerile prezidențiale, au pus în gardă agențiile de rating. Dar, de ce este atât de important să evităm retrogradarea la „junk” și ce efecte poate avea acest lucru pentru economia românească?
Cu un ciclu electoral prelungit aproape jumătate de an și alegeri al căror deznodământ îl vom afla la jumătatea lunii mai, urgențele economice devin tot mai presante. Recent, un raport al Erste atrăgea atenția că factorul politic pune în pericol statutul de „investment grade” al României și sublinia necesitatea de a adopta un pachet de măsuri fiscale pentru a evita retrogradarea la „junk”.
La fel, cu puțin timp înainte de primul tur, Moody’s Analytics arăta, într-o evaluare care ține cont și de contextul european și internațional, că România trebuie să acționeze „foarte urgent” pentru a accelera reducerile bugetare.
Tabloul economic este cât se poate de dificil, iar haosul politic fără precedent nu face decât să-l agraveze.
Calculat după standardele europene (ESA), deficitul bugetar anunțat de Comisia Europeană pentru 2024 este de 9,3% pentru România, cel mai mare din întreaga Uniune Europeană. Deficitul este chiar mai mare decât în perioada pandemiei și este și un rezultat al super-anului electoral 2024, care a avut patru runde de alegeri.
Ponderea datoriei publice în PIB este și ea la un nivel ridicat: 54,6% la finalul anului trecut. În prezent, cota standard de TVA de 19% este printre cele mai mici, raportată la celelalte țări europene, dar nici colectarea taxelor la bugetul de stat, ca pondere din PIB, nu funcționează foarte bine și plasează România tot pe ultimele locuri în UE.
Ministerul de Finanțe a anunțat că România nu se abate de la promisiunea de a reduce deficitul bugetar la 7% până la finalul anului 2025, dar agențiile de rating stau cu ochii pe țara noastră, mai ales că așteaptă luarea unor măsuri fiscale concrete pentru atingerea acestui obiectiv.
Ce e ratingul de țară și cum se calculează
Ratingul de credit suveran este important pentru că reprezintă o evaluare independentă a bonității unei țări. Cu alte cuvinte, aceste ratinguri pot oferi investitorilor informații cu privire la nivelul de risc asociat unei investiții în datoria unei anumite țări, inclusiv orice risc politic.
Sunt trei mari agenții de rating în lume: S&P, Fitch și Moody’s. Cu toate că fiecare are o metodologie aparte a solvabilității, sunt câteva elemente pe care toate le iau în calcul, înainte de a publica opiniile legate de ratingul unei țări. Printre acestea, se numără situația economică și cea fiscală, precum și evaluarea contextului extern, unde sunt incluse și riscurile politice și cele geopolitice.
Pentru a exprima nivelul de risc referitor la credit, ratingurile sunt numerotate cu litere, de la AAA (folosit de Fitch și S&P), respectiv Aaa (folosit de Moody’s), care reprezintă ratingul cel mai bun, până la D (folosit de Fitch și S&P) și C (folosit de Moody’s), care reprezintă „default”, cea mai slabă categorie. Fiecărui scor de rating i se mai adaugă o perspectivă: stabilă, negativă sau pozitivă.
Toate țările care sunt evaluate cu un scor mai mic de BBB- (pentru Fitch și S&P), respectiv Baa3 (pentru Moody’s) intră în categoria „non-investment grade” sau speculativ. Colocvial, această categorie mai este denumită și „junk”.
Ce se întâmplă dacă România ajunge la „junk”
Când o țară intră din „investment grade” în „non-investment grade”, au loc ieșiri de capital. De ce? Pentru că sunt anumite companii, cum sunt cele de asigurări, fonduri de investiții, fonduri de pensii care nu mai au voie, prin legislația la care se supun, să aibă expunere față de o asemenea țară. Deci, indiferent de cât de bun e randamentul, vor fi unii care vor pleca”.
Și fondurile de pensii din România au aceeași interdicție de a avea o expunere pe alte țări non-investment grade, cu o singură excepție: dacă expunerile sunt în România. Cu alte cuvinte, punctează Codirlașu, degradarea ratingului economic al României ar implica direct investitorii străini care investesc în România, Pilonul II și III de pensii, de pildă, nefiind afectați de o eventuală retrogradare.
Mai mult, statele care sunt în această categorie plătesc dobânzi mai mari deținătorului de obligațiuni, dar vin la pachet și cu un risc mai ridicat de neplată (default).
Dacă România va ajunge în categoria „junk”, așa cum a fost cazul în criza economică și financiară precedentă, din 2008-2009, va dura ani până când va putea reintra în clubul celor frecventabili. Iar atunci, redresarea a venit și cu un împrumut de la Fondul Monetar Internațional (FMI).
Spre deosebire de situația de acum, în urmă cu aproape două decenii, datoria publică a României era de 12%, de aproximativ cinci ori mai mică, iar deficitul bugetar era de circa 6%, după standardele europene. Datoria de cont curent și datoria pe termen scurt erau, însă, mai mari atunci comparativ cu situația de acum.
Un punct forte pentru economia României de acum este că sistemul bancar e mai solid și că numărul de credite nu mai este la fel de mare ca în 2008-2009.
Pe de altă parte, Adrian Codirlașu crede că, până să ajungă la un împrumut de la FMI, România mai poate încerca accesarea de fonduri europene, „numai să vrem să le luăm”.
Mai mult, crede că mai e loc și de discutat cu Comisia Europeană. În plus, dincolo de o creștere a taxării care pare iminentă, expertul mai vede o soluție și în listarea de pachete minoritare la companiile de stat, după modelul de succes al Hidroelectrica.
Citește și
Listarea istorică a Hidroelectrica la BVB. Cum a apărut Fondul Proprietatea în România și ce ar putea urma pentru el
„Boom”-ul Hidroelectrica. Tot ce trebuie să știi despre cel mai așteptat eveniment bursier de la București
La limita „junk-ului”
La limita „non-investment grade” este și Ungaria. Țara vecină este la două trepte distanță de limita nerecomandată investitorilor. S&P a avertizat deja în februarie că planurile premierului Orban de a dubla cheltuielile înainte de alegeri se pot solda cu consecințe negative asupra economiei Ungariei, unde deficitul bugetar este estimat să ajungă la 3,7% din PIB în 2025 și la 3,5% în 2026, de la 2,9% anul trecut.
La fel ca pentru toată regiunea, evoluțiile la nivel global sunt sumbre, arată un raport al Erste. Spre deosebire, însă, de România, perspectiva Ungariei a fost ridicată de S&P de la negativă la stabilă, deci, din acest punct de vedere, stă ceva mai bine decât România.
La polul opus, Germania, Danemarca, Țările de Jos sau Elveția sunt printre țările care au triplu A.
Deocamdată, în ceea ce privește România, toată lumea își ține respirația până la un deznodământ electoral. Situația economică stă pe o bombă cu ceas care mai poate fi dezamorsată, la limită, în ceasul al 12-lea.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
