Curiosul caz al Olteniei de sub Munte: de ce s-a blocat brusc proiectul pentru un nou geoparc UNESCO în România

„România are un patrimoniu de excepție. Folosindu-l, putem să obținem bunăstare”, adaugă Florin Stoican. Și subliniază: „Întrucât la noi se face confuzia între geoparc și arie naturală protejată, am făcut advocacy pentru a reformula legea”. Fix această confuzie avea să stea la baza scandalului din jurul proiectului vâlcean.

Oltenia de sub Munte: drumul către UNESCO

Oltenia de sub Munte, din care fac parte două orașe și patru comune – Băile Olănești, Stoenești, Bărbătești, Costești, Horezu și Vaideeni -,  a pornit pe drumul validării ca geoparc UNESCO în urmă cu cinci ani și a început să funcționeze în conformitate cu standardele conceptului de geoparc internațional.

„Acest model presupune o echipă dedicată de profesioniști, o rețea de peste 150 parteneri, proiecte de evaluare a teritoriului, de educație, de promovare, de susținere și dezvoltare a antreprenoriatului local, infrastructură de vizitare, realizare de identitate vizuală și brand local”, se arată într-un document pentru presă.

Asociația Kogayon a propus candidatura pentru aderarea la Rețeaua Globală a Geoparcurilor UNESCO în noiembrie 2023. Criteriul de eligibilitate a valorii internaționale geologice a teritoriului fiind respectat, s-a dispus organizarea următoarei etape, evaluarea în teren.

„Se aprobă respingerea”

Filmul blocării proiectului s-a derulat repede: la începutul lunii iulie 2024, asociația se întâlnea cu evaluatorii inernaționali și cu partenerii Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte. Din partea autorităților locale au participat delegați ai primăriilor Horezu, Costești și Vaideeni. Au fost de față și reprezentanții Societății Naționale a Sării Salrom, în legătură cu exploatarea carierei de calcar de la Bistrița.

La discuții, stupoare: delegații Primăriei Horezu prezintă o Hotărâre a Consiliului Local (HCL) din martie 2024, potrivit căreia „se resping demersurile făcute de Asociația Kogayon în vederea înființării unui geoparc pe teritoriul UAT Horezu”. Drept argumente, sunt enumerate strategia integrată de dezvoltare urbană a orașului pentru 2021-2030 „unde nu este prevăzută înființarea unui geoparc”, „proiectele demarate pe suprafața UAT oraș Horezu pe componenta turism”, precum și un protocol încheiat cu MApN, pentru exerciții tactice în munții din zonă. În unanimitate, consilierii locali „aprobă respingerea”, se consemnează în hotărârea de consiliu local (vezi document aici: HCL 64/2024).

Oponenții proiectului citează și articolul 5 din OUG 57/2007, conform căruia geoparcurile internaționale sunt incluse în categoria ariilor naturale protejate, cu efectele ce decurg de aici – inclusiv restricții de natură economică.

Vin rapid și contraargumentele: delegaților locali li se explică faptul că geoparcurile UNESCO nu intră sub incidența acelei Ordonanțe, lucru consfințit de o droaie de hârtii oficiale, inclusiv de la Ministerul Mediului (document aici și aici, via Asociația Kogayon). În zadar.

Martore la replicile tot mai aprinse, cele două evaluatoare venite din partea Rețelei Globale a Geoparcurilor conchid că e vorba de o problemă internă, care trebuie rezolvată între părți. The End, ne vedem data viitoare.

Secretarului general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, prezent la întâlnire, nu-i mai rămâne decât să se ducă la Prefectura Județului Vâlcea și, „în urma consultării autorităților centrale relevante pentru materia procedurii UNESCO”, să inițieze etapa de retragere a candidaturii Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, până la clarificarea cadrului legislativ național.

Control și autonomie locală

Nicolae Sărdărescu, primarul orașului Horezu – care a spus „nu” proiectului -, își justifică astfel refuzul: „Geoparcul pe care vor să-l înființeze ei e reglementat de OUG 57/2007 privind ariile protejate. Practic, nu mai poți face nimic pentru dezvoltarea localității (…) Ar însemna să nu mai avem drept de administrare. (…) Un coteț dacă-ți faci, trebuie să-ți iei avize de la ei”.

Primarul spune că nu e singur în demersurile împotriva geoparcului și că e susținut tacit și de edilii celorlalte localități cuprinse în proiect. Validarea Oleniei de sub Munte ar echivala, consideră el, cu pierdrea autonomiei, a „controlului”, cu oprirea unor lucrări deja demarate pe fonduri europene.

Iar asigurările primite „de sus” nu sunt în măsură să risipească îngrijorarea.

Florin Stoican crede însă că temerile administrației locale sunt doar de fațadă. „Una e să ai tu niște temeri, ca om, alta e să continui să le ai ca autoritate, din momentul în care alte instituții ale statului ți-au trimis hârtii care spun că nu e așa”, spune el.

„Primăriile au intrat în posesia unor adrese oficiale de la Comisia Națională a României pentru UNESCO, de la Ministerul Mediului, de la Agenția Națională pentru Arii Naturale Potejate, în care scrie negru pe alb că geoparcul nu e arie protejată”. 

„Nu sunt argumente, sunt pretexte”

Proiecul geoparcului a fost prezentat, în repetate rânduri, consilierilor locali. În urmă cu doi ani s-a încercat, în zadar, și un parteneriat. „Eu sunt convins că, orice am face, ei vor găsi alte argumente ca să fie împotrivă. Nu argumente, pretexte”, subliniază Florin Stoican. De fapt, e vorba de „interese locale” și de jocuri politice, consideră el.

„Ceea ce nu se înțelege e că geoparcul e o etichetă, o desemnare. Nu vine cineva să traseze niște linii și să zică gata, de aici nu ai voie să faci asta. Atâta timp cât nu există nicio constrângere, cât nu se cere niciun aviz, nu e nicio diferență că geoparcul e în rural sau în urban, că e în vârful muntelui sau la marginea satului. Geoparc înseamnă o certificare a valorii internaționale a teritorului și a lucrurilor care se întâmplă acolo, care poate fi folosită pe piețele turistice”, adaugă președintele Asociației Kogayon.

Reacții la eșecul proiectului Oltenia de sub Munte

„Desemnarea Olteniei de sub Munte drept geoparc UNESCO ar fi însemnat un pas uriaș și concret pentru dezvoltarea socio-economică durabilă a zonei. Însă nu s-a întâmplat”, afirmă conservaționistul Alex Găvan, într-o reacție pe Facebook.

„Faptul că, după o muncă imensă (…), perioadă în care proiectul a atras susținere de peste tot, dar a fost blocat de autoritățile locale din zonă care au și determinat retragerea candidaturii, mă face să mă gândesc, cu tristețe, la filmul California Dreamin’, al lui Cristian Nemescu – film în care un șef de gară dintr-o localitate din mijlocul pustiei oprește un tren NATO doar pentru că poate”, continuă el.

„Așa s-a întâmplat și aici. Cei care ar fi trebuit să îmbrățișeze cu recunoștință inițiativa lui Florin Stoican și a Asociației Kogayon au fost chiar cei care au îngropat-o. Dar am credința că nu pentru multă vreme”.

„Planurile de creare a unui nou geoparc în județul Vâlcea au fost sabotate de autoritățile locale, care par să fi decis să pună nevoile câtorva deasupra nevoilor majorității”, a scris și jurnalistul Charlie Ottley pe contul său de Facebook. Ottley e cunoscut pentru documentarele sale din seria Wild Carpathia, ultimul său film fiind dedicat bogățiilor naturale vâlcene.

Citește și:

Nișa din turism care îmbracă satul tradițional românesc în haine moderne

Ca la mama acasă, dar la străini. Punctele gastronomice locale și promisiunea lor economică pentru satul românesc

Ce s-a întâmplat în geoparcurile UNESCO deja existente

„În România, există multe astfel de zone în care comunitățile și-au creat o poveste unică, o cultură locală care se întrepătrunde cu valorile naturale. Geoparcurile pot spune cel mai bine această poveste și pot da forță unui brand local, sub umbrela celei mai prestigioase organizații internaționale pentru educație, știință și cultură”, explică, în numele colegilor de la Geoparcul UNESCO Țara Hațegului, specialistul în comunicare Adina Popa. Proiectul este primul din țară care a primit validare internațională.

Beneficiile pentru oamenii locului sunt evidente: și pe partea de cercetarea științifică, și pe cea de educație și voluntariat. Trei școli din Țara Hațegului sunt oficial școli asociate UNESCO. S-au înființat o rețea educațională EduGeoparc și cluburi ale elevilor. Se derulează aici zeci de proiecte naționale și internaționale.

În plan economic, se mai consemnează creșterea duratei medii de ședere – adică a mediei de nopți petrecute de un turist în Țara Hațegului –  de la 1,9 în 2014 la 3,5 în 2022, pe fondul înmulțirii unităților de cazare.