Câte vaccinuri avem?

Cum a ajuns România să fluiere a pagubă în afacerea vaccinurilor anti-Covid

Computer Hope Guy
Coordonatorul campaniei de vaccinare, colonelul medic militar Valeriu Gheorghiță, în timpul unuia dintre „maratoanele” de vaccinare din București.George Călin//Inquam.

România s-a trezit că a bătut palma pentru mai multe vaccinuri anti-Covid decât poate folosi. Asta a dat naștere la acuzații legate de bani risipiți, dar și la teorii ale conspirației care au contribuit la curentul anti-vaccin. În realitate, România a jucat o strategie adoptată de toate țările UE. Pentru a se asigura că nu vor rămâne fără acces la vaccin, țările europene nu și-au pus ouăle în același coș. Așa că au făcut comenzi la mai mulți producători de vaccin, chiar dacă și-au asumat să plaseze comenzi mai mari decât necesarul.

În ciuda tuturor cifrelor vehiculate și adesea dezbătute conspiraționist, în România au ajuns până acum doar 26 de milioane de doze de vaccin anti-Covid. Cu posibilitatea asigurată de a cumpăra mult mai multe. Dar nu și cu obligația. Realitatea tristă? Chiar și așa, sunt prea multe. Pentru că românii nu vor să se vaccineze. Ba chiar au ajuns să aibă și preferințe de „brand” de vaccin, deseori contrare trendului european și mondial. La ora actuală, 98% din vaccinările făcute în România contra Covid-19 sunt fie cu ser de la Pfizer, fie cu ser de la Johnson&Johnson.

România este nevoită acum să revândă, să realoce, să doneze și chiar să distrugă dozele expirate rămase pe stoc. Ba chiar, pentru a scăpa de surplusul de vaccin, autoritățile iau în calcul să renunțe la contractul cu AstraZeneca, în condițiile în care țara noastră ar trebui să mai primească, până la sfârșitul anului, nu mai puțin de 9,5 milioane de doze din acest produs.

 

vaccin covid

„S-a ajuns aici pentru că s-a sedimentat percepția că vaccinul are reacții adverse deși cifrele, științific vorbind, arată că este un vaccin la fel de bun ca oricare altul. Există posibilitatea ca pe viitor să renunțăm la vaccinarea cu AstraZeneca. De ce? Tocmai pentru că dacă nu se vaccinează nimeni sau se vaccinează doar o persoană sau două, nu poți să soliciți producătorului să trimită în România zeci de mii de doze”, a explicat pentru Panorama medicul Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.


Panorama a analizat problemele ridicate de pandemie în România, căutând să explice cauzele pentru care am ajuns una dintre țările europene cu cea mai mică rată de vaccinare.
Radiografia unei Românii speriate de vaccin. 5 explicații pentru care am ajuns aici
„Militarizarea” comunicării în pandemie. De ce vorbește statul român ca un plutonier cu cetățenii săi?
Harta detaliată a vaccinării în România. Există comune cu sub 4%

Cum am ajuns aici?

Un prim motiv îl reprezintă chiar mecanismul european prin care România a reușit să obțină dozele. În mijlocul pandemiei, Uniunea Europeană a încheiat precontractele cu producătorii atunci când nu exista siguranța unui vaccin care să protejeze de noul coronavirus. A fost un fel de a-și asigura accesul la vaccin, dar și de a susține dezvoltarea și lansarea acestui instrument-cheie pentru oprirea oricărei pandemii.

Un al doilea motiv pentru care s-a ajuns la surplus este eșecul campaniei de vaccinare derulată în România și lipsa acută de interes a românilor de a folosi vaccinul pentru a se proteja de Covid. Cu sub 38% din populația eligibilă vaccinată cu schemă completă (la data publicării articolului), România a ajuns să tragă pe linie moartă vaccinarea cu AstraZeneca. Pur și simplu pentru că preferințele românilor au fost complet diferite de trendul european.

Românii preferă să se vaccineze cu Pfizer și Johnson&Johnson. Dacă vaccinul Pfizer conduce detașat cursa vaccinării, atât la nivel mondial, cât și european, românii ies în evidență cu Johnson&Johnson, un vaccin care vine abia pe locul 4 în topul vaccinării din UE și care în unele state europene nici nu mai este folosit. O discrepanță este legată și de Moderna, cel mai scump dintre vaccinuri, dar prea puțin preferat de români.

România nu e un caz aparte. UE are vaccin de 10 ori mai mult decât populația

Cum s-a ajuns la acest surplus? Concret, ca parte a Uniunii Europene, România are acces la 4,3% din cele 4,4 miliarde de doze de vaccin autorizate la nivelul blocului comunitar până în 2023, grație negocierilor și acordurilor semnate de Comisia Europeană cu producătorii de vaccinuri. Este un algoritm bazat strict pe mărimea populației fiecărei țări. La nivelul UE, au fost astfel asigurate de 10 ori mai multe doze decât populația Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, fiecare stat membru, nu doar România, și-a asumat un surplus temporar de vaccin.

Strategia Comisiei Europene a fost să negocieze în numele țărilor membre cu mai multe companii producătoare de vaccinuri și să prefinanțeze, în parte, contractele respective. Era un moment când urgența pandemiei a forțat statele UE, dar și SUA, să își asume un pariu riscant: să încheie înțelegeri cu producătorii fără să știe sigur că vaccinurile aflate în dezvoltare vor fi eficiente și vor fi autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului, respectiv FDA. Nici măcar că acele companii vor avea capacitatea de producție necesară. Nevoia de acces la cât mai multe doze, în cel mai scurt timp, a făcut însă ca blocul european să fie de acord să contracteze un număr considerabil mai mare decât necesarul.

UE, deci și România, și-a luat totuși niște măsuri de siguranță. Contractele semnate au venit cu prevederi clare: posibilitatea realocării dozelor între statele membre, revânzarea dozelor către state terțe sau chiar în interiorul blocului european și donațiile către state lipsite de resurse financiare și fără acces la vaccin.

România a făcut apel la fiecare dintre aceste măsuri mai repede decât se aștepta. În luna februarie 2021 făcea deja prima donație de vaccin AstraZeneca. A fost doar prima dintr-o serie de asemenea donații, pe care autoritățile nu le consideră pierderi, chiar dacă statul român a dat bani în momentul în care s-au făcut livrările.

Cât vaccin are, de fapt, România și cât a aruncat deja la gunoi

În jurul achiziției de vaccin anti COVID-19 au planat diverse suspiciuni încă din start. Chiar și Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis un dosar penal in rem și verifică modul în care România a obținut dozele de vaccin. La fel ca restul statelor europene, țara noastră accesează vaccinuri într-un sistem pro-rata, adică un procent raportat la populație din totalul contractelor încheiate de Comisia Europeană.

Chiar dacă în baza acordului european România poate rezerva 180 de milioane de doze pe următorii trei ani, autoritățile au rezervat inițial 56,3 de milioane de doze de vaccin anti COVID-19, majoritar pentru anul 2021. În vară, au realocat șapte milioane de doze de Pfizer, ser care nici nu a mai intrat în țară, ci a ajuns direct la statele care l-au solicitat, în baza discuțiilor diplomatice. După acest episod, România a rămas cu 48 de milioane de doze rezervate din porția sa de vaccinuri, ele urmând a fi aduse în țară în funcție de nevoi.

Din acest total, puțin peste 26 de milioane de doze au fost recepționate până acum. Conform Ministerului Sănătății, cele mai multe doze cumpărate sunt de la companiile Pfizer/BioNtech, vaccin care este de departe și preferatul românilor. La pol opus, cel mai scăzut interes al românilor este pentru serul produs de compania AstraZeneca.

Scepticismul din jurul acestui vaccin și discuțiile legate de posibilele reacții adverse au făcut ca Vaxzevria (denumirea comercială, n.red.) să nu mai fie dorit de populație. Nota de plată a venit la 1 noiembrie, moment de la care nici măcar un român nu s-a mai vaccinat cu acest produs. Asta îngreunează misiunea autorităților, aflate acum în situația de a găsi soluții eficiente pentru a-l revinde sau chiar dona către alte state terțe.

Urgența vine din faptul că, deși stocul de vaccin AstraZeneca este zero, peste 12,8 milioane de doze au fost rezervate de România prin contractul semnat cu compania producătoare. Dintre acestea, doar 3,3 milioane au fost deja livrate, din care 852.000 au fost administrate. Partea bună, arată oficialii, este că autoritățile primesc factura și fac plata către producător abia în momentul în care dozele intră în țară.

Alte 917.880 de doze de AstraZeneca au expirat, trei sferturi dintre acestea urmând să fie distruse chiar în perioada următoare. Inițial aflate în carantină, dozele au ajuns în situația de fi considerate pierdute după ce termenul de valabilitate nu a mai fost prelungit de către producător.

Aceeași soartă au avut-o peste 130.000 de doze de la Pfizer și alte 18.000 de la Moderna, conform unor cifre furnizate de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea anti COVID-19 (CNCAV). Toate cele peste un milion de vaccinuri sunt considerate pierderi, deci risipă.

Discrepanțe între români și alți europeni. Nu AstraZeneca, da Johnson&Johnson

Puși în situația de a înțelege ce anume a făcut ca românii să nu mai vrea deloc să se vaccineze cu AstraZeneca, specialiștii au încercat să găsească niște explicații pentru refuzul categoric al populației. Cum ar fi că românii au vaccin Pfizer și Moderna la discreție, deci pot alege. Sau că au la îndemână vaccinul Johnson&Johnson, într-o singură doză, ceea ce le dă posibilitatea de a pune mâna mai repede pe un certificat verde, devenit obligatoriu în câteva state europene și solicitat și în România pentru a permite accesul în diverse locații și instituții.

„Sunt alte state europene care nici nu mai folosesc Johnson&Johnson, în schimb la noi este foarte căutat”, spune medicul Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

„Oamenii nu mai cer vaccinul AstraZeneca. Din cei care preferă adenovirusul, merg pe Johnson&Johnson nu doar pentru că e într-o singură doză dar pare mai lipsit de reacții adverse”, găsește explicații și medicul de familie Gindrovel Dumitra, șeful grupului de vaccinare din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

Moderna, cel mai scump dintre vaccinurile disponibile la nivel european, nu se află nici el pe lista preferințelor românilor, fiind ignorat de mare parte din populație, în ciuda studiilor care-i atestă eficacitatea. În UE, Moderna ocupă locul 3 în topul vaccinurilor folosite, iar în SUA locul 2.

Potrivit specialistului, au existat consecințe și la nivelul centrelor de vaccinare. O parte dintre acestea, inclusiv cele din mediul rural, au fost închise, pentru că nu venea nimeni să se vaccineze. Altele au fost reconvertite în centre cu vaccin majoritar Pfizer, Moderna sau Johnson&Johnson. Decizia a aparținut fiecărei direcții județene de sănătate publică, în funcție de preferințele constatate la cei care au trecut pragul centrelor de vaccinare.

Ce se va întâmpla cu 9,5 milioane de doze AstraZeneca rezervate deja

Pentru a diminua din pierderi și pentru a nu face risipă, autoritățile caută soluții pentru a face un management eficient al dozelor existente și al celor prevăzute în contracte.

Spre exemplu, cele 9,5 milioane de doze de AstraZeneca prevăzute în contract se află în stoc, la producător. În prezent, o echipă interministerială poartă discuții cu diverse state europene pentru a revinde o parte dintre aceste vaccinuri, de care România nu mai are nevoie.

O altă variantă luată în calcul este închiderea contractului cu AstraZeneca. Nu în ultimul rând, autoritățile române iau în calcul posibilitatea de a dona vaccin AstraZeneca, prin intermediul Comisiei Europene, către COVAX, un organism internațional căruia UE s-a angajat să-i doneze un surplus de 110 milioane de doze.

România, ca oricare alt stat membru, va trebui să își onoreze obligațiile față de Comisia Europeană și analizează, în prezent, care doze din surplus vor fi donate.

Donații și vânzări de vaccin în 2021 

România a direcționat către donații mai ales vaccinuri AstraZeneca, iar pe bani a dat mai departe doze nefolosite de Pfizer și Moderna.

Prima donație de vaccin AstraZeneca a fost făcută către Republica Moldova în luna februarie 2021, când peste 20.000 de doze au luat calea țării vecine. Ulterior, România a mai făcut alte cinci donații către Republica Moldova, inclusiv cu ser de la Pfizer, pe cale să expire. De la debutul campaniei de vaccinare, Serbia, Ucraina, Tunisia, Egipt și Vietnam au primit donații de vaccin din România. În total, peste 1,5 milioane de doze de AstraZeneca din cele 3,3 recepționate au ajuns în alte state cu titlul de donație.

România a și vândut vaccin. Nu pentru a face profit, pentru că obligația statelor membre UE este să vândă surplusul de vaccin la același preț de achiziție, pentru a nu face speculă.

Și, dacă donațiile s-au făcut preponderent cu vaccin produs de AstraZeneca, la vânzare a fost scos strict ser pe bază de ARN mesager. Mai exact, 2,6 milioane de doze de vaccin produs de companiile Pfizer/BioNtech au fost vândute în Danemarca, respectiv în Coreea de Sud. Sumele obținute de România în urma tranzacțiilor sunt confidențiale, dar cifre privind prețurile prevăzute în contract au fost scurse ca informații în presa internațională, ele nefiind negate de autoritățile române.

Cât costă vaccinul. Profit de 1.000 de dolari pe secundă  

Cel mai recent studiu făcut de People’s Vaccine Alliance, o asociație care militează pentru o mai bună distribuție a vaccinurilor în întreaga lume, notează că giganții Pfizer/BioNtech și Moderna realizează un profit combinat de 65.000 de dolari pe minut, respectiv peste 1.000 de dolari în fiecare secundă doar din vânzarea vaccinurilor anti-Covid. Pfizer și Moderna se disting de AstraZeneca și Johnson&Johnson, care în prezent își vând vaccinurile la costurile de producție.


Panorama a analizat costurile pandemiei în România și în UE:
Cât ne-a costat pandemia

Conform presei internaționale, serul de la AstraZeneca este cel mai ieftin din cele patru aprobate la nivel european, respectiv 3 euro o doză. Johnson&Johnson ar avea un preț de 8,5 dolari. Serurile pe bază de ARN Mesager sunt mult mai scumpe, iar prețurile au fost majorate începând din vară. De pildă, dacă o doză de vaccin Pfizer/BioNtech costa inițial 15,50 euro, acum costă 19,50 euro. Prin comparație, o doză de vaccin Moderna care costa inițial 19,50 euro a ajuns să coste 21,50 euro.

Explicația este simplă. Diferența de preț a fost acoperită, pentru prima jumătate de an, de prefinanțarea acordată de Comisia Europeană companiilor producătoare de vaccinuri și a fost dedusă din prețul acestora, o dată ce au fost dezvoltate de companii și au putut fi livrate către statele membre. Practic, statele UE, deci și România, au dat niște bani avans, pe care apoi și i-au recuperat printr-un preț redus la vaccinuri.

Din păcate, România s-a bucurat doar parțial de această afacere, din cauză că autoritățile nu au reușit să convingă o mare parte a populației de beneficiile vaccinării împotriva Covid-19.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Claudia Spridon

    Are 12 ani de experiență în presă, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat timp de șapte ani în redacția ziarului Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe domeniile Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. Activitatea sa jurnalistică a fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. Pasionată de politicile de sănătate publică, Claudia a co-fondat în 2012 Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc