Dezordine în buget

România trăiește pe datorie. Cât ne costă boala fiscală a statului și cât de aproape e o criză

Computer Hope Guy
Imagine creată cu AI/Microsoft Bing.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

  1. Datoria guvernamentală a României s-a triplat în ultimii șapte ani și a ajuns la cel mai ridicat nivel raportat la PIB, din istoria țării. Mai mult, România va trăi cu deficite mari până în 2029.
  2. România este în procedură de deficit excesiv și s-a angajat în fața Comisiei Europene, a finanțatorilor și a agențiilor de rating să revină sub pragul de deficit de 3%. În caz contrar, Comisia poate suspenda fondurile europene pentru România.
  3. După încheierea anului electoral, clasa politică va fi nevoită să introducă noi majorări de taxe și impozite, pentru a astupa gaura bugetară.
  4. Din 2026, se închide robinetul finanțărilor europene pentru dezvoltare, iar România va trebui să își plătească dezvoltarea din resurse interne. Până în prezent, România a beneficiat de fonduri europene de 56 miliarde de euro.
  5. Valul pensionării „decrețeilor” va pune o presiune suplimentară majoră pe bugetele anilor viitori.

136 miliarde de lei. Adică peste 27 de miliarde de euro. Aceasta este suma record plătită de Guvernul României în 2023, în contul serviciului datoriei publice. Practic, aceștia sunt banii pe care statul român i-a plătit înapoi creditorilor de la care s-a împrumutat, ca să poată funcționa. Cu tot cu dobânzi. Sunt bani aproape de două ori mai mulți decât întreg bugetul alocat Educației în acest an.

Ani de deficite bugetare ridicate, exacerbate de noi cheltuieli sociale, risipă, dorința de a nu majora taxe și incapacitatea de a le colecta pe cele deja existente au dus datoria publică a României la niveluri istorice: cu un total de 944 miliarde de lei la sfârșitul lunii noiembrie 2023, datoria guvernamentală este la cel mai ridicat procentaj raportat la PIB (58,3%) din istoria României.

Doar în perioada 2017-2023, datoria publică aproape s-a triplat. În aceeași perioadă, produsul intern brut (PIB) s-a dublat. Practic, stocul de datorie publică a crescut mai alert decât economia.

Alarmantă nu este neapărat suma absolută sau procentajul. Majoritatea statelor se împrumută pentru a-și finanța diverse cheltuieli bugetare. Ce ar trebui să ne îngrijoreze în România este lipsa de echilibru și disciplină fiscală de care guvernanții dau dovadă an după an.


Citește și: Ne-am săpat singuri groapa bugetară. Cu ce rămânem după haosul bugetului electoral 2024

Traiectoria nesustenabilă a datoriei nu reprezintă motiv de îngrijorare pentru politicieni, chiar dacă pe legislația în vigoare cheltuielile sunt prognozate să depășească încasările cel puțin până în 2029.

0
miliarde lei va plăti dobânzi România în 2024, pentru împrumuturile sale

Sursa: Ministerul Finanțelor

Totodată, din cele 136 de miliarde de lei plătite în contul serviciului datoriei publice în 2023 (cheltuieli cu dobânzi + plăți de principal), aproape 30 de miliarde reprezintă doar cheltuieli cu dobânzile. Acestea urmează să crească în 2024 la 35 miliarde de lei, aproape dublu față de 2021, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.

Preocupați să facă față politic unui super-an electoral cum este 2024, guvernanții transformă acest an în borna care consfințește traiul pe datorie al României, din acest deceniu.

Pentru că asta preconizează bugetul din acest an: un deceniu întreg de trai pe datorie. După deficite de peste 4-5% din PIB în ultimii 5 ani, România va continua cu deficite de peste 4% cel puțin până în 2027, când guvernanții speră că vom reveni subit și miraculos sub pragul de 3% din PIB.

De ce miraculos? Pentru că ajustarea este preconizată să aibă loc aproape complet, grație reducerii cheltuielilor bugetare ca procent în PIB, de la 39% în 2024 la 35% în 2027.

Realitatea este însă alta: pe legislația și calculele bugetare în vigoare, România va continua să trăiască cu deficite mari cel puțin până în 2029. Ceea ce înseamnă 10 ani consecutivi de deficite bugetare mari, de peste 3%. Iar acesta e un scenariu bun, în care nu apar șocuri externe puternice, care să destabilizeze și mai puternic economia și finanțele publice românești.

În urmă cu trei ani, Finanțe prognozau pentru 2024 un deficit de doar 3%

În 2023, deficitul prognozat pentru final de an era 4,4% din PIB, echivalentul a circa 70 miliarde de lei. La final de 2023, gaura bugetară s-a mărit însă mult peste estimările guvernului și a ajuns la 5,7% din PIB, adică aproximativ 93 miliarde. E un derapaj de aproape 30% în plus.

Această discrepanță a provenit, în buna cutumă bugetară românească, dintr-o boală sistemică mai veche: statul român își subestimează cheltuielile și își supraestimează veniturile. Pe parcursul anului 2023, Guvernul a fost nevoit să vină cu majorări de taxe, pentru a nu își pierde credibilitatea în fața Comisiei Europene, a piețelor și a agențiilor de rating.

Deficitul din 2023 vine însă după alți trei ani de deficite bugetare record.

Nimeni nu se așteaptă, deci, la minuni peste noapte în sistemul bugetar al României. Totuși, în ciuda remedierii graduale pe care ne-o permit agențiile de rating, partenerii europeni și piețele financiare, este evident că Guvernul nu poate introduce suficiente ajustări, într-un an ca 2024, încărcat de patru runde de alegeri.

Norocul României, dacă se poate vorbi de așa ceva într-un context economic, este existența unei lichidități ample în piețele internaționale, care încă sunt inundate cu bani. Practic, banii curg din toate sursele. Din fonduri europene și PNRR se finanțează mare parte din investiții, iar a treia cerere de plată din PNRR (de 2,7 miliarde de euro) abia a fost trimisă, la finalul lui 2023. În același timp, piața internă și cea externă sunt mai mult decât bucuroase să împrumute România la dobânzi de 6-7%, cum au făcut de altfel și în ultimii ani.

Tocmai de aceea, 2024 riscă să fie un an în urma căruia România se va afunda și mai puternic pe traiectoria către o criză a datoriilor. Ce o poate declanșa? E nevoie doar de un șoc extern puternic, care să destabilizeze economia.

Derapajul pe partea de împrumuturi va continua până în 2027

Conform documentelor programatice pentru perioada 20242027, derapajul pe partea de împrumuturi va continua cel puțin până în 2027.

Atunci preconizează Guvernul că vom ieși din procedura de deficit excesiv, deși în cadrul PNRR, Guvernul și-a asumat revenirea sub limita europeană de 3%, în 2024.

În prezent, reintrarea în regulile bugetare europene se dorește a se face treptat: deficitul ar urma să fie de 5% în 2024, 4,7% din PIB în 2025 și 4,2% din PIB în 2026, iar abia din 2027 va reveni sub 3%.

În realitate, nu este de fapt o reducere la nivel de sumă absolută: în termeni nominali, deficitul va rămâne constant la peste 80 de miliarde de lei. România se bazează însă că în anii următori, PIB-ul îi va crește, deci procentul datoriilor va fi mai mic. Așadar, deficitul bugetar ar urma să se reducă exclusiv datorită creșterii prognozate a PIB în anii viitori.

Desigur, asta dacă nu vor apărea noi legi cu scop electoral, care să adauge și mai multe complicații pentru echilibrul bugetar și să precipite anumite măsuri agresive de taxare în 2025, după rundele de alegeri.

La această posibilitate face trimitere inclusiv Banca Națională a României (BNR), în minuta ședinței sale din ianuarie 2024. BNR arată că „execuția bugetară din 2023 și coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024 (…) ar putea reclama suplimentarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu Comisia Europeană”.

O reducere a deficitului nominal exclusiv prin tăierea cheltuielilor este improbabilă, din cauza lipsei de spațiu de manevră pentru astfel de tăieri.

Pe de altă parte, în documentele publicate de Ministerul Finanțelor nu se face nicio referire la măsuri de îmbunătățire a veniturilor bugetare, cu excepția referirilor la sporirea gradului de conformare voluntară și reducerea evaziunii fiscale, prin digitalizarea ANAF.

Boala deficitelor mari și constante creează simptome pe termen lung

Pe lângă efectele pe termen scurt din economie, pozitive sau negative, cheltuielile mari și constante pe datorie creează probleme pe termen lung pentru sustenabilitatea finanțelor publice.

Cum va reuși România să aloce 2,5% din PIB la apărare, 6% la educație, să crească alocarea la sănătate, să continue să majoreze salarii și pensii cu procente mai mari decât rata inflației și să construiască școli, spitale și autostrăzi, dacă va ajunge să plătească în fiecare an câte 10% din veniturile bugetare pe dobânzile aferente datoriei?

Dacă nu prin majorări de taxe, atunci prin noi împrumuturi. Dar, România deja atrage anual din piețe aproape o sută de miliarde de lei pentru plata împrumuturilor ajunse la scadență.

Această supra-îndatorare înseamnă, de asemenea, că Guvernul preia din bănci bani care în mod normal ar putea fi alocați în mod productiv la finanțarea de investiții private, pentru majorarea ofertei de bunuri și servicii din economie.

La această ecuație se adaugă, începând cu 2026, închiderea robinetului finanțărilor din partea UE, în contextul finanțării efortului de reconstrucție a Ucrainei.

După cum arată unii economiști, suma necesară reconstrucției (estimată la peste 500 de miliarde de dolari) va fi asigurată într-o bună măsură de UE și SUA. Asta va transforma România într-un contributor net la bugetul UE, iar finanțarea dezvoltării României va trebui realizată în mod special din resurse interne.

O altă provocare bugetară structurală pentru România este valul pensionării „decrețeilor”. Preconizată să înceapă în 2026-2027, pensionarea celei mai numeroase generații din România va inversa piramida vârstelor și va pune o presiune suplimentară majoră pe bugetul național.

Un buget în care raportul dintre cheltuielile publice considerate „rigide” (cheltuieli sociale + salariale în sectorul public) și veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale + contribuții de asigurări sociale) este de aproximativ 80% de ani buni.

Cât spațiu are într-adevăr România să taie din cheltuieli, excluzând investițiile

Având în vedere că strategia fiscal-bugetară 2024-2026 vizează o corecție a deficitului aproape exclusiv pe partea de cheltuieli, trebuie căutat un răspuns la întrebarea: cât spațiu are România să reducă cheltuielile, excluzându-le pe cele cu investițiile – care oricum sunt tăiate la rectificări?

Un răspuns parțial poate fi găsit în nivelul deficitului structural din bugetul anului 2024. Deficitul structural înseamnă diferența dintre venituri permanente și cheltuieli permanente.

Acesta este preconizat să atingă în 2024 un nivel de 4,3%, după 5,4% în 2023. Desigur, până în 2027, când va scădea din nou subit și miraculos sub ținta de 3%, acest deficit va rămâne la un nivel de peste 4% și va fi unul din cele mai mari din UE, pentru următorii patru ani.

Asta în condițiile în care intrarea în zona euro cere deficit structural mic și spațiu fiscal suficient (venituri fiscale mai mari) pentru amortizarea de șocuri externe precum războaie în vecinătate sau crize economice, de sănătate publică și așa mai departe.

Această proiecție arată încă odată că mare lucru nu se va schimba în următorii ani la nivel de filosofie bugetară.

O altă coordonată care arată cât de redus este spațiul de manevră este structura cheltuielilor cu salariile din sectorul public. În sectorul public sunt aproape 1,3 milioane de angajați.

Din aceștia, undeva la 370.000 sunt în educație (inclusiv unități de învățământ superior de stat), aproximativ 350.000 în sănătate, 125.000 la Ministerul de Interne și 72.000 în structurile MApN. Scăzând aceste domenii și altele ce țin de ordine publică (SRI, SIE, etc.), rămân undeva la 400.000-450.000 posturi în administrația publică centrală și locală.

Doar că din reducerea personalului de pe aceste posturi din administrație, s-ar economisi cel mult 0,5%-0,6% din PIB, potrivit evaluărilor Consiliului Fiscal.

Nu trebuie uitat faptul că orice reduceri de cheltuieli permanente, de exemplu prin eliminarea de posturi în domeniul administrației, vor fi înlocuite cu cheltuieli în domeniul educației, înarmării, energiei sau sănătății, care au fost neglijate în deceniul trecut.

Finanțarea României pe piețele externe nu va continua la infinit

Chiar dacă România oferă dobânzi ridicate la instrumentele sale de datorie, deci atractive pentru investitori, aceștia au opțiuni alternative, pentru că dobânzile sunt mari peste tot în lume.

Piețele finanțează România atât timp cât economia mondială nu este lovită de șocuri negative puternice, care să întrerupă fluxurile internaționale de capital dinspre centru către periferii și atât timp cât agențiile de rating nu ne pun piedică, scăzându-ne ratingul.

Acestea din urmă au început deja să transmită însă anumite semnale negative la adresa României.

Într-o analiză asupra noii legi a pensiilor, adoptată în noiembrie 2023, agenția Standard and Poor’s spune că măsurile Guvernului de îmbunătățire a colectării sunt ineficiente pentru a acoperi gaura creată de noile cheltuieli.

La rândul său, agenția Fitch Ratings a avertizat că „noua lege a pensiilor ar putea duce la o traiectorie mai puțin favorabilă a datoriei suverane și la slăbirea pe termen mediu a credibilității fiscale”, dacă majorarea pensiilor nu va avea surse și măsuri clare de finanțare.

0
miliarde lei este impactul bugetar al noii legi a pensiilor, în 2024

Impactul bugetar al noii legi a pensiilor este de 30 de miliarde în 2024 și de 55 de miliarde de lei în 2025.

Un derapaj fiscal persistent „ar submina credibilitatea strategiei fiscale a României, în mod special angajamentul de a aduce deficitul bugetar sub 3% din PIB pentru a ieși din procedura de deficit excesiv”, mai arată agenția Fitch.

Totodată, într-o analiză premergătoare adoptării noii legi a pensiilor, S&P Ratings avertiza că ratingul României ar putea fi redus dacă creșterea economică va fi sub 2% pe perioada 2024-2026 și guvernul nu reduce suficient deficitul pe termen mediu. Agenția americană face trimitere în respectiva analiză la deteriorarea costurilor cu serviciul datoriei guvernamentale.

De unde vom lua 181 miliarde de lei, în 2024

Pe lângă împrumuturile de 86,6 miliarde de lei pentru a acoperi gaura bugetară, guvernul României va trebui să se împrumute în acest an alte aproximativ 95 de miliarde de lei, pentru a plăti datoria care ajunge la scadență. Suma totală de aproximativ 181 de miliarde de lei se numește necesar brut de finanțare. Aceasta este mai mică față de cele 205 de miliarde de lei împrumutate în 2023 (12,9% din PIB).

Finanțarea în 2024 s-ar putea dovedi dificil de asigurat, dacă condițiile de piață se vor complica. Finanțatorii externi sunt deja supraîncărcați cu obligațiuni românești în lei. Creditorii nerezidenți au o deținere procentuală de 27,4% din stocul total de datorie publică denominată în lei, după intrări nete de 33 de miliarde de lei în 2023, arată analiștii băncii austriece Erste.

Potrivit acestora, o sursă relevantă de finanțare ar putea fi fondurile de pensii private Pilon II. În 2024, acestea vor avea intrări de 12 miliarde de lei din contribuția obligatorie pe salarii, bani care teoretic ar putea fi reinvestiți în titluri de stat.

Totodată, 20 de miliarde ar putea veni de la persoane fizice. Populația a împrumutat deja Guvernul cu alte 20 miliarde de lei în 2023, prin intermediul programelor Tezaur și Fidelis.

Alte cel puțin 60 de miliarde de lei vor fi atrase de pe piețele externe, prin emisiuni de titluri de stat în valută, iar 10 miliarde de lei ar putea proveni de la bănci ce activează în România, dacă acestea doar își păstrează expunerea pe titluri de stat la un nivel similar ca cel din prezent, în raport cu totalul activelor.

Băncile comerciale din România au circa 20% din activele totale în titluri de stat, o expunere mai mult decât substanțială. În același timp, au un surplus de lichiditate de peste 40 de miliarde de lei.

Per total, de pe piața internă, Guvernul are în plan împrumuturi de circa 120 de miliarde de lei.

În același timp, Ministerul Finanțelor pregătește ca soluție la riscul valutar emiterea de datorie în noi monede. Astfel, România ar urma să emită în acest an, pe piața japoneză, titluri de stat denominate în yeni printr-un așa-numit program Samurai.

Cât va plăti România, în 2024, în contul serviciului datoriei publice

Peste 122 miliarde de lei (24 miliarde de euro) va plăti România, în 2024, în contul datoriei deja emise. Din acestea, 80 de miliarde de lei vor merge către creditori interni și 35 de miliarde către creditori externi.

Cât 2.300 de kilometri de autostradă, la un preț de 10 milioane de euro per kilometru sau aproape 100 de stadioane de fotbal precum Arena Națională din București.

Conform estimărilor de la Finanțe, ce au la bază datoria contractată la final de noiembrie, sumele de plătit în contul serviciului datoriei publice ar urma să scadă la 69 miliarde de lei, în 2030. Dar până atunci, România va mai fi emis datorie nouă, care va adăuga la sumele anuale de rambursat sub forme de rate de capital și dobânzi.

Pentru a contura cum se modifică aceste sume, este îndeajuns să consultăm un document intitulat Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2022-2024, emis în 2021 de Direcția generală trezorerie și datorie publică, din cadrul Ministerului Finanțelor.

În documentul Finanțelor, la pagina 10, se arăta că în 2024 România trebuia să aibă rambursări de rate de capital (deci fără dobânzi) de puțin peste 60 de miliarde de lei. Cu aproximativ 30 de miliarde sub sumele ce vor fi plătite în realitate, în 2024, sub formă de rambursări de rate de capital, conform ultimelor proiecții de la MF.

De asemenea, în respectiva strategie se prognoza un necesar de finanțare de 112 miliarde de lei pentru 2024. Cu aproape 70 de miliarde de lei sub realitatea bugetului.

Un risc major pentru evoluția datoriei și plata ei este faptul că ponderea datoriei în euro în datoria totală se ridica la 42% în septembrie, în timp ce a celei în dolari se apropia de 10%.

Dacă, în urma unui șoc advers, leul ar cunoaște o depreciere mare în raport cu euro și dolarul, datoria de plătit va crește semnificativ.

La final, cine va plăti?

Corecția fiscală pe care România și-a asumat-o în fața Comisiei Europene, a agențiilor de rating și a finanțatorilor rămâne extrem de complicată, mai ales după ani de afundare în deficite tot mai mari.

Istoria arată că, atunci când cuțitul ajunge la os, guvernanții aleg întotdeauna soluția simplă: creșterea TVA. De altfel, aceasta a fost soluția propusă recent României de către Comisia Europeană, pentru majorarea veniturilor și astuparea găurii bugetare: creșterea cotei standard de TVA de la 19%, la nivelul mediu din UE, de 21%.

O astfel de creștere a TVA ar reduce însă deficitul bugetar cu doar 0,7% din PIB, ducând inclusiv la o creștere de 1% a inflației, după cum arată într-un articol Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Realitatea este că România va continua să trăiască cu deficite mari cel puțin până în 2029 (10 ani consecutivi de deficite de peste 3%), iar asta cu condiția să fie evitate șocuri externe puternice care să destabilizeze economia și finanțele publice și să producă scăderi ale ratingului suveran.

Ce s-a întâmplat cu bugetul României, în ultimii ani, reprezintă o joacă imorală cu focul pe care guvernanții și-au asumat-o, deseori din calcule electorale. Ce nu și-au asumat însă este ce se întâmplă cu nota de plată, mai ales în cazul apariției unor dezechilibre macroeconomice neașteptate.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Mihai Gongoroi

Cu o experiență de patru ani în presă, Mihai a lucrat la ziarul Bursa și la Mediafax, unde a scris despre economie, bănci centrale și piețe financiare. E pasionat de istorie economică și politică externă și crede că George Carlin e cel mai bun comediant din istoria recentă a comediei.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
2 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    4
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x