Povestea în două minute

România urcă pe valul Omicron. Ce scenarii urmează

Computer Hope Guy
Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

După ce tocmai a doborât recordul de noi cazuri de infecție cu coronavirus înregistrate de la debutul pandemiei – peste 34.000 – România ajunge în cel mai negru scenariu de până acum: valul Omicron. Ministerul Sănătății estimează că, în perioada 1 – 14 februarie, raportările zilnice se vor situa în jurul cifrei de 76.000 de cazuri. În intervalul amintit, peste 43.000 de români ar putea avea nevoie de spitalizare, în timp ce 2.400 de pacienți riscă internarea pe secțiile de terapie intensivă.

Cu alte cuvinte, România va ajunge în tabloul sumbru în care țările vest europene sunt deja de mai bine de trei săptămâni.

Sufocată, Franța încă doboară record după record la numărul zilnic de noi infectări. Cu peste 500.000 cazuri pe zi și cu o incidență de 55,6 cazuri la mia de locuitori, Franța a ajuns în top 10 țări plasate în zona roșie. Nici Italia nu e foarte departe. Raportează zilnic peste 150.000 de noi cazuri, după ce a atins un vârf de 200.000 de infectări zilnice în urmă cu o săptămână.

Mai domolită pare situația în Portugalia, unde sunt 57.000 de noi îmbolnăviri pe zi. De departe însă, decimați de coronavirus sunt americanii, cu un milion de cazuri înregistrate pe zi. Numitorul comun este contagioasa tulpină Omicron, care începe să își facă simțită prezența și în România.

„Până acum am fost în urma virusului, chiar și în cazul acestei noi tulpini Omicron”, atrage atenția medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.


Citește și despre:
Radiografia la zi a vaccinării în România
Radiografia unei Românii speriate de vaccin. 5 explicații pentru care am ajuns aici

Omicron în România. Noua tulpina vs vechea tulpină

Spre deosebire de tulpinile anterioare, varianta Omicron se răspândește cu foarte mare repeziciune și se transmite la fel de rapid. Partea bună este că, cel puțin în cazul persoanelor vaccinate, Omicron nu induce forme severe de boală. Iar asta se va traduce printr-o mai mică presiune asupra sistemului medical românesc, pus la pământ în valul patru, când dominantă era tulpina Delta.

Dovadă stă experiența țărilor cu transmitere comunitară, precum Africa de Sud, Marea Britanie, Canada sau Danemarca, unde riscul spitalizărilor a fost redus în cazul infecțiilor cu Omicron comparativ cu varianta Delta. Cele mai mari șanse să ajungă în spital, în cazul în care contractează Omicron, sunt cei cu vârsta înaintată, bolnavii cronic și persoanele care nu s-au vaccinat, arată Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

Explicația pentru numărul mare de cazuri raportate: a crescut capacitatea de testare

Începând cu 2022, autoritățile române aproape că au dublat capacitatea de testare. Spre exemplu, dacă în luna decembrie se făceau puțin peste 200.000 de teste (PCR și teste rapide, n.red.), în prezent se efectuează peste 390.000 săptămânal. Evident, numărul de cazuri de îmbolnăvire raportate este mult mai mare. Cu toate acestea, din ultimele statistici ale Ministerului Sănătății nu reiese că tulpina Omicron ar fi dominantă în România.

Mai exact, dintr-un total de 9.156 de secvențieri, raportate în România de la debutul pandemiei, în doar 898 de situații a fost identificată varianta Omicron ca și tulpină de bază ce a dus la îmbolnăvire. Asta în condițiile în care primul caz depistat de Omicron la noi în țară datează din 2 decembrie 2021.

Practic, deși au crescut numărul de secvențieri, autoritățile abia dacă depășesc 300 de astfel de testări pe săptămână, așa cum s-a întâmplat și în perioada 17-23 ianuarie. Este puțin, arată specialiștii, care sunt de părere că mai multe secvențieri și mai multe testări ar arăta o imagine reală: dominanța tulpinii Omicron în România și răspândirea ei în comunitate într-o proporție mai mare decât este evidențiată de statisticile oficiale.

Screeningul este și el foarte util pentru depistarea Omicron, explică Marius Geantă. Spre deosebire de tulpina Delta, care nu putea fi depistată la un simplu test PCR, în cazul Omicron situația este diferită.

Anumite spitale din România, între care și Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Capitală, folosesc kit-uri PCR speciale care pot confirma nu doar infecția cu SARS-COV-2 ci și tulpina care a provocat îmbolnăvirea.

„E adevărat că nicio țară din lume nu poate secvenția toate cazurile. Dar secvențierea e importantă pentru a vedea ce se întâmplă post Omicron. Cu ajutorul secvențierii ne putem da seama ce variantă va începe să circule după Omicron și când va ajunge acea nouă variantă în România”, a completat medicul Marius Geantă.

El a adăugat că secvențierea ar fi fost mai utilă în luna decembrie, înainte de valul cinci, când puteau fi luate decizii cu impact în sănătatea publică.

Simplă gripă și nu prea. Ce spun specialiștii

O altă problemă, notează specialiștii, este că nu se cunoaște cu precizie care este populația la risc în infecția cu Omicron, în afara nevaccinaților, a bătrânilor și a bolnavilor cronici. Deși e cunoscut faptul că simptomele sunt mai puțin severe decât în cazul infecției cu Delta, medicii nu cunosc ce înseamnă long COVID determinat de Omicron.

„Caracteristicile principale ale acestei tulpini sunt transmisibilitatea crescută dar patogenitatea mai redusă. Cu toate acestea, nu poate fi considerată o simplă gripă pentru că nu la toată lumea se manifestă ca o viroză respiratorie. Unii au simptome importante, dar nu la fel de agravante ca în cazul tulpinii Delta. Sunt încă multe necunoscute”, explică pentru Panorama profesorul Doina Azoicăi, șefa Societății Române de Epidemiologie.

Omicron afectează în egală măsură copiii, adolescenții și adulții. Dacă la variantele Alpha și Beta, copiii erau mai feriți de infecție, acum aceștia sunt expuși la virus.

Lipsa unui vaccin care să fie înregistrat la categoria de vârstă 0-5 ani își spune cuvântul. La fel și faptul că România abia a dat startul campaniei de vaccinare pentru categoria de vârstă 5-12 ani, fiind în urma altor state europene care au început să-și imunizeze copiii mai din timp. Nu în ultimul rând, cei mici sunt expuși dacă adulții din jurul lor nu sunt vaccinați într-o proporție considerabilă.

Pe 26 ianuarie a debutat campania de vaccinare la copii
Colonelul Valeriu Gheorghita la debutul campaniei de vaccinare pentru copii/ Sursă foto: RO VACCINARE

„Omicron e o variantă complet diferită de ce am văzut până acum, se manifestă diferit. Se pot infecta și părinții vaccinați ai copiilor și pot transmite infecția acasă. Din fericire, vaccinații fac forme ușoare de boală. Nu se compară simptomele ușoare Omicron cu simptomele ușoare Delta”, spune Marius Geantă.

Dintre cei care fac infecția cu COVID în ultima perioadă, 56,95% sunt persoane nevaccinate. Potrivit Ministerului Sănătății, 43,05% dintre cei care au făcut boala sunt vaccinați, ori cu schemă completă, ori chiar cu booster.

România nu se distinge de alte state europene din această perspectivă. Alte țări au raportat cifre similare referitoare la vaccinații care s-au infectat sau reinfectat cu COVID-19 deși există evidențe care arată că rata vaccinării are impact direct asupra răspândirii tulpinii Omicron în comunitate.

Vaccinul pancoronavirus și sfârșitul pandemiei

În ciuda contagiozității sale, varianta Omicron ar putea pune punct, într-un fel sau altul, pandemiei. Sau, cel puțin, ar putea reprezenta finalul pandemiei ca fenomen social, arată specialiștii. Ca acest lucru să fie posibil, trebuie să se țină cont de câteva aspecte. În primul rând, este esențial să se cunoască, cu precizie, câtă imunitate oferă infecția cu Omicron ca durată și ce variantă a coronavirusului i-ar putea urma. Rata vaccinării din fiecare stat este la fel de importantă.

Și vaccinarea ar putea trece la un alt nivel: 2.0. Companiile farma iau deja în calcul posibilitatea de a-și adapta vaccinurile în așa fel încât acestea să cuprindă toate tulpinile care au stat la baza celor cinci valuri din pandemie. S-ar putea opta pentru dezvoltarea unui vaccin cu multiple valențe, pe principiul deja folosit de vaccinul antigripal sau a unui vaccin pancoronavirus – care să conțină mai multe structuri antigenice și care să acopere diversele serotipuri circulante.

„După Omicron va trebui să ne uităm pe termen mediu și lung la ce se poate întâmpla, să vedem cum putem adapta vaccinurile, să facem o supraveghere genomică și sindromică (a simptomelor, n.red.) și să acționăm mai predictiv decât am făcut-o până acum”, concluzionează medicul Marius Geantă.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright, Claudia are 14 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a făcut parte din redacția ziarului Adevărul și a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x