Românii și antidepresivele: consum în creștere și un semn de întrebare tot mai mare

Luana, o tânără de 32 de ani din București, a luat mulți ani antidepresive. Bolnăvicioasă din fire, femeia a trecut prin diverse infecții, inclusiv prin tuberculoză. Fizic, a reușit să le depășească pe toate cu bine. Nu la fel se poate spune despre atacurile de panică pe care a început să le aibă în vara lui 2018, după ce niște probleme la amigdale au ținut-o în spital vreme de o lună.

La revenirea acasă, a avut și primul atac de panică. Au urmat al doilea, al treilea, după care Luana s-a îngrijorat.

Își amintește că începea să tremure din senin. Se temea de tot și plângea din orice. La serviciu, nu mai reușea să se concentreze. Or, concentrarea e cuvântul de ordine la locul său de muncă. Luana este asistentă medicală și lucrează, de când și-a terminat studiile, într-un spital de stat din Capitală.

Teama de a nu fi stigmatizată a făcut-o să nu discute deschis cu colegii sau conducerea despre atacurile de panică. Inițial, a încercat pe cât posibil să se ascundă. Doar că atacurile de panică nu se petreceau doar acasă, unde nu o vedea nimeni, ci și la locul de muncă. Efectuarea celor mai simple manevre medicale îi produceau Luanei anxietate. Abia atunci a înțeles că are nevoie cu adevărat de ajutor.

Nu-și dorea sub nicio formă să pună în pericol viața propriilor pacienți. Și risca să se ajungă și la asta. Așadar, s-a întors cu greu spre cei apropiați și, sfătuită de un prieten bun, și-a făcut curaj să meargă la o consultație psihiatrică.

Prima vizită la psihiatru

A ajuns la psihiatru în septembrie 2018, la două luni distanță de primele simptome. Atunci a început un lung șir de astfel de vizite.

La finalul primei consultații, Luana a ieșit din cabinet cu un diagnostic – atacuri de panică –, cu o rețetă pentru antidepresive și cu recomandarea de a merge la psihoterapie.

La psiholog a mers săptămânal timp de mai bine de trei ani. În paralel, a luat, zilnic tratament medicamentos. La început în dozaj mai mare, apoi, în doze mai mici.

Când mintea și corpul te obligă să o iei de la capăt

Lupta Luanei cu atacurile de panică continuă și astăzi, deși în februarie 2021, la recomandarea psihiatrului, a renunțat la tratament. A oprit atunci și vizitele regulate la psiholog.

În pandemie, un episod de infecție cu COVID-19 a readus-o pe Luana în punctul din care a plecat. Atacurile de panică au revenit, iar senzația de frică e, din nou, acolo. Povestește că uneori nu are stare, alteori vrea să fie singură și că a învățat, cât de cât, să gestioneze situația.

Recunoaște că amână vizita la psihiatru și pentru că nu vrea să pună la loc surplusul de kilograme de care a reușit cu greu să scape de când nu mai ia antidepresive. „Pe de-o parte, pastilele fac bine, pe de alta, ele vin la pachet cu efecte secundare”, explică asistenta medicală.

Excesul de antidepresive și cauzele lui

Exemplul Luanei nu este unul neobișnuit pentru lumea în care trăim astăzi. Consumul de antidepresive a crescut puternic la nivel global în ultimele două decenii.

În 18 țări europene, utilizarea antidepresivelor a crescut de două ori și jumătate în perioada 2000 – 2020, potrivit unor statistici recent furnizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Consumul de produse farmaceutice antidepresive la mia de persoane pe zi a variat în 2020 de la 20 de doze zilnice în Letonia, la 153 în Islanda. Islanda este urmată în clasament de Portugalia (cu 131 de doze zilnice la mia de locuitori), Regatul Unit (cu 108 doze), Suedia (105 doze) și Spania (87 de doze).

La pol opus, cele mai mari țări din Europa în funcție de populație, și anume Franța și Germania, au înregistrat o utilizare sub medie: 55, respectiv 62 de doze zilnice.

Mai multe rețete pentru antidepresive în România

Deși nu e prinsă în aceste statistici, România se înscrie în tendințele europene, spun medicii psihiatri consultați de Panorama pentru a înțelege cum a evoluat consumul de antidepresive la noi în țară. Aceeași imagine o descriu și oficialii Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA), care spun că pandemia, pe fondul anxietății, nu a făcut altceva decât să creeze un teren propice pentru creșterea consumului de antidepresive.

Un studiu publicat în 2021 de către Organizația Mondială a Sănătății, filiala din România, arată că numărul de rețete emise și decontate pentru antidepresive a crescut în 2020 față de 2019, pentru toate categoriile de vârstă, inclusiv la persoane sub 18 ani.

Același document arată că și consumul de anxiolitice (ex. Xanax sau Diazepam, medicamente care inhibă anxietatea), clasă de medicamente diferită de antidepresive, a crescut în primul an de pandemie. De asemenea, medicii au diagnosticat mai multe depresii și tulburări de anxietate față de anii de dinaintea pandemiei. 

Citește și:

Pandemie, război, inflație, energie. Cum să (nu di-)speri în mijlocul crizelor

Deși presiunea crizelor recente asupra sănătății noastre mintale nu poate fi negată în rândul factorilor care au dus la creșterea tulburărilor de anxietate și de depresie și a numărului de rețete de antidepresive, la mijloc ar mai putea fi ceva: un început timid de normalizare a felului în care percepem sănătatea mintală și nevoia de a ne îngriji de ea la fel cum o facem cu sănătatea fizică.

Cu toate că suntem departe de a avea o abordare lipsită de frica stigmatului și de prejudecăți, în marile orașe din România, discuția publică a făcut totuși progrese. Iar asta poate să fi contribuit, de asemenea, la creșterea diagnosticelor sau a rețetelor.

Depresia ascunsă în prag de Sărbători

Medicul Paziuc arată că vârsta celor care ajung în cabinet și primesc un diagnostic de depresie a scăzut față de acum câțiva ani. Dacă înainte de pandemie, un astfel de diagnostic era pus în mare parte persoanelor trecute de 35 – 40 de ani, acum, oameni de 25 de ani sau chiar mai tineri prezintă simptome ale depresiei. E o tendință care produce îngrijorare în rândul specialiștilor.

El adăugă că deși pandemia și-a mai redus din suflu, inflația și instabilitatea economică mențin o stare de anxietate și un nivel crescut de stres în rândul populației.

„E greu de spus ce anume se ascunde în spatele acestei utilizări de antidepresive”, completează și Mircea Moraru, psihiatru și psihoterapeut în cadrul Alianței pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT).

Când se dau și când nu se dau antidepresive

Concret, antidepresivele nu sunt recomandate doar în tratamentul depresiei. Ele sunt folosite și pentru atacurile de panică, așa cum s-a întâmplat în cazul Luanei. Sunt indicate și în tulburările de anxietate, precum și ca medicație adjuvantă în tratamentul adicțiilor: consum de droguri, de alcool sau dependență de jocuri de noroc.

De pildă, activitatea clinicii în care lucrează doctorul Moraru s-a triplat în ultimii trei ani. Este o adresabilitate fără precedent, admite medicul psihiatru. Problema, spune el, este că cei care vin la cabinet o fac atunci când simptomele s-au agravat, iar recomandarea de antidepresive devine regulă, și nu excepție.

Tandemul psihiatru – psiholog

În mod ideal, traseul pacientului în sistemul românesc ar trebui să fie unul standardizat: medic de familie sau medic specialist, psihiatru și/sau psiholog, asistent social comunitar – dacă pacientul are un context social ce necesită ajutor suplimentar. În cazul unei urgențe psihiatrice, pacientul ajunge direct la spital, iar când se rezolvă urgența, intervine și psihologul.

Spre exemplu, dacă un pacient are deschidere față de terapie, toți psihiatrii recomandă psihoterapie, de care, teoretic, pacienții români asigurați la sănătate pot beneficia în mod gratuit. Condiția e să aibă o trimitere de la un medic din următoarele specialități: psihiatrie, pneumologie, cardiologie sau medicină de familie.

O altă condiție pentru gratuitate este ca între medicul specialist care face trimiterea și psihoterapeut să existe un contract, iar tipul de terapie făcut de psiholog să fie agreat de casa de asigurări de sănătate, cum ar fi, de pildă, terapia cognitiv-comportamentală.

Însă, tocmai din cauza acestor condiționări impuse prin legislație, cei mai mulți dintre pacienții care ar putea beneficia de terapie în mod gratuit preferă să-și plătească ședințele de psihoterapie din propriul buzunar. La fel a procedat și Luana timp de trei ani. Dar ea nu a putut să facă strict psihoterapie pentru rezolvarea problemei.

Psihiatrii spun, la rândul lor, că psihoterapia este unul dintre ingredientele de bază în psihiatrie.

„Este păcat să contăm doar pe tratamentul antidepresiv. Sigur, este eficient, dar nu este varianta optimă pe termen lung, chiar dacă dă rezultate. Cel mai adesea, pacienților le recomandăm atât tratament medicamentos, cât și psihoterapie. Decizia e a pacientului, nu impunem tratament cu forța”, declară psihiatrul Mircea Moraru.

Când apar recăderile și luarea în greutate

Lucrurile trebuie văzute și din altă optică, spune reprezentantul ALIAT. La fel ca în cazul Luanei, în lipsa medicației antidepresive, simptomele pot reapărea. În România, se mai distinge o tendință – aceea ca pacienții să renunțe cu ușurință, din proprie inițiativă, la medicație.

Se întâmplă, de regulă, după două-trei luni de tratament, dacă starea de sănătate se îmbunătățește. Doar că beneficiul terapeutic bine stabilit necesită medicație de lungă durată, de cel puțin nouă luni, atrage atenția Mircea Moraru.

Eficiența și viitorul antidepresivelor

Pe de altă parte, eficiența antidepresivelor, așa cum au fost prescrise ele în ultimele decenii, a început să fie pusă la îndoială, în plan internațional. Un articol din publicația britanică The Economist atrage atenția asupra unor studii și meta-analize care răstoarnă mult din ceea ce se știa despre antidepresive.

Materialul susține că abordarea terapeutică a depresiei ar putea suferi mari schimbări în viitor, în special în cazul depresiilor ușoare, care s-ar putea rezolva strict cu psihoterapie și indicații de exerciții fizice.

Același articol vine cu exemple din Statele Unite ale Americii, unde numeroși specialiști sunt acum de părere că antidepresivele s-au prescris cu prea mare ușurință, ceea ce a creat dependență în cazul multor pacienți. Mai aproape de noi, în Olanda, The Economist arată că au fost luate deja măsuri menite să ducă la scăderea consumului de antidepresive. Jurnaliștii notează că dozele pacienților au fost micșorate progresiv, pentru a se renunța complet la medicație.

La curent cu studiile și meta-analizele din domeniu, care indică o eficiență scăzută a antidepresivelor, specialiștii români subliniază, totuși, că medicamentele de uz psihiatric aduc un beneficiu terapeutic pacienților care au nevoie de ele, ajutându-i să-și depășească angoasele.

Ba mai mult, aceștia se așteaptă la o creștere a consumului de antidepresive și de servicii de psihoterapie în viitor, dat fiind faptul că asistăm la momente în care societatea trece prin schimbări fără precedent, prilejuite în special de pandemie.

„Vom apela la ajutor pentru a trăi o viață împlinită, fie că e vorba de psihoterapie, fie că e vorba de tratament medicamentos”, conchide doctorul Mircea Moraru.