De la McDonald’s la McPutin, într-un an

Economia Rusiei (încă) nu e moartă, se transformă. De ce nu ard sancțiunile Vestului așa de tare cum se spera

Computer Hope Guy
Foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Cu războiul din Ucraina intrat în anul al doilea și a zecea repriză de sancțiuni proaspăt ieșită din negocierile aprinse de la Bruxelles, se pune întrebarea legitimă privind eficiența sau urmările reale ale acestor măsuri. Pacea, vedem, nici nu se arată la orizont în Ucraina. Nu asta voiam să obținem, o retragere a rușilor din Ucraina agresată? Nu, spun acum vocile mai temperate: am căutat să stoarcem de bani mașinăria de război a Kremlinului.

Un an mai târziu, toate părțile făgăduiesc că rămân pe baricade cât va fi nevoie: Vladimir Putin plusează în lupta imaginară contra neonaziștilor ucraineni și e tot mai agresiv și față de Republica Moldova, despre care există acum temerea că ar putea deveni următoarea lui țintă; Volodimir Zelenski nu poate să cedeze după ce a ajuns mai departe decât spera oricine în februarie 2022; Joe Biden, proaspăt întors din Europa, promite sprijin occidental pentru Ucraina „as long as it takes”. Și de parcă peisajul nu era suficient de complicat, în el tocmai și-a băgat capul și China, care pozează, deloc credibil, în mediatorul de pace.

Conflictul armat, deci, ca și sancțiunile, merge mai departe. Ce-am obținut? Și cum stau lucrurile de fapt în economia de război condusă de Vladimir Putin?

Dacă vrem un răspuns scurt la întrebări lungi, trebuie să reținem că cele mai importante sancțiuni economice sunt cu bătaie lungă, atrag atenția, într-un glas, experți de la București, Kiev și Bruxelles consultați de Panorama. Sfatul lor pentru omul care încearcă să-și dea seama dacă suntem pe drumul cel bun în relație cu Rusia e să nu ne punem atâta bază în raportările oficiale și pline de succes economic care vin dinspre Moscova.

Am explicat aici, pe scurt, cele 10 reprize de sancțiuni de până acum, plus ce ar mai putea urma

De ce sunt atât de bune datele economice din Rusia?

Rosstat, institutul de statistică de la Moscova, a potrivit cu marele discurs al lui Putin despre starea națiunii, de pe 21 februarie, niște vești bune pentru Kremlin: economia rusă s-a contractat anul trecut cu doar 2,1%, mult mai bine decât ce se aștepta inițial Vestul, în contextul asaltului de sancțiuni. E cale lungă de la „best case scenario” pe care îl descria Joe Biden, în martie 2022, când spunea că sancțiunile care aveau să vină vor înjumătăți în cele din urmă economia rusă.

Sigur că nu putem pune mare preț pe raportările oficiale de la Moscova. Dar putem observa că nici estimările unor surse străine credibile, ca FMI sau Banca Mondială, nu sunt prea departe de cifrele cu care se laudă președintele Federației Ruse. Ba chiar, pentru 2023, unele calcule din Vest sunt mai bune decât prognozele economice de la Moscova.

rusia pib economie
Sursă: captură Consiliul UE

Expertul german Andreas Umland, fin cunoscător al spațiului ruso-ucrainean și analist al Stockholm Centre for Eastern European Studies, atrage atenția că și sursele independente din Vest sunt nevoite să-și facă calculele tot pornind de la datele oficiale raportate de Rusia.

„Probabil că cifrele au fost cosmetizate”, comentează Umland, care își împarte, de ani de zile, timpul între Ucraina și Germania.

Totuși, indiferent de notele de subsol pe care le aplicăm, economia rusă pare că s-a descurcat mult mai bine decât ne așteptam. De ce? Un prim motiv ar fi faptul că ea e acum o economie de război, pe care noi o evaluăm cu unități de măsură de economie „normală”, de pace.

„E un efect bizar al economiei de război”, spune Andreas Umland despre cifrele despre starea economiei ruse.

„Economia de război a Rusiei a fost pusă în mișcare, se bazează pe producție și creează o iluzie, pentru că ea compensează o parte din pierderile suferite de economia reală, pe fondul sancțiunilor. Această economie de război creează un fel de bule statistice și iluzia unei creșteri care nu e reală. Când, de fapt, nu înseamnă decât că țara produce mai mult armament, ceea ce, în plan economic, nu ajută prea mult Rusia”.
andreas umland
Andreas Umland
analist, Stockholm Centre for Eastern European Studies

Păstrând proporțiile istorice, Andreas Umland compară militarizarea economiei ruse cu economia Germaniei în perioada interbelică: „Când Germania a început să se pregătească pentru al Doilea Război Mondial, rata șomajului s-a dus imediat în jos”, ca urmare a cheltuielilor mari și a efortului de înarmare.

Nu e o comparație lipsită de temei. Știm, de exemplu, că, în 2022, cheltuielile militare ale Rusiei au fost cu cel puțin 33% mai mari decât ce era prevăzut în bugetul pe 2022, buget aprobat la sfârșitul lui 2021.

inflatie rusia economie
Sursă: captură Consiliul UE 

Scopul și durata sancțiunilor. Ce e greu pentru Rusia abia acum vine

Statisticile „bune” pe care le vedem întăresc de fapt ideea că mare parte din restricții sunt cu bătaie medie sau chiar lungă. Iar efectele lor reale, cele mai puternice dintre ele, se vor simți abia de acum încolo, pe măsură ce Rusia rămâne fără surse de venit, dar cu cheltuieli de război și cu măsuri tot mai scumpe de protejare a economiei și populației.

„În plan economic, a fost mereu clar că sancțiunile vor avea efecte pe termen lung, că impactul nu va fi rapid și, în speță, că politicile oficiale (privind războiul, n.r.) nu se vor schimba din cauza lor”, mai explică Andreas Umland.

El spune că s-au pus speranțe deșarte și pe mesajul pe care aveau să-l transmită la Moscova primele pachete de sancțiuni, care au fost și cele mai ample. Multă lume spera că, odată ce elitele ruse vor vedea cât de departe sunt dispuși europenii și americanii să meargă cu sancțiunile, măsurile vor opri avansul militarilor ruși în interiorul Ucrainei, chiar dacă, să zicem, nu îi vor aduce acasă și nu vor opri imediat războiul. Știm acum că cei care au făcut acest pariu nu au citit prea bine realitatea politicii ruse.

„Se pare că am supraevaluat impactul (economic, n.r.) al sancțiunilor. Mie mi s-a părut mereu clar că ele nu vor avea imediat un impact economic profund, nu unul care să schimbe politicile de stat. Acum, e un blocaj. Sancțiunile ar fi fost mai eficiente înainte de război, când vedeam o mobilizare a forțelor armate ruse. Atunci era momentul să fie impuse, pentru că, la acel moment, Rusia încă putea să dea înapoi. Acum, că invazia e în curs, nu se pot retrage ușor”, e evaluarea expertului german.

Totuși, dacă nu ar fi existat aceste sancțiuni, am fi putut vedea un război diferit, în care Ucraina ar fi avut mai puțin succes în a ține piept armatei rusești, crede Andreas Umland, de la institutul suedez.

„Au existat efecte imediate care au avut implicații în reducerea, fie și parțială, a capacității militare rusești, prin limitarea accesului la tehnologie militară. Chiar dacă nu e un efect atât de vizibil. Bănuiala mea e că a fost un factor în performanța relativ bună a Ucrainei și slaba performanță a Rusiei în ultimul an”.

Economia rusă vs sancțiunile. Unde doare cel mai tare

E foarte greu să descâlcești ce e rezultat direct al sancțiunilor, ce are legătură cu faptul că mare parte din cheltuielile de la bugetul de stat merg către finanțarea războiului și a economiei de război și ce sunt pur și simplu efecte ale economiei globale, în contextul pandemiei.

Economistul rus Vladimir Milov, fost ministru devenit opozant al regimul Putin, susține că cei care spun că sancțiunile nu funcționează nu înțeleg de fapt cum merg lucrurile în Rusia și că ajung să alimenteze propaganda Kremlinului, dar și reținerile unor lideri străini care ar vrea să slăbească sancțiunile. Sancțiunile, spune el, au lovit serios economia pe care regimul o ține ascunsă de restul lumii, îmbrăcată în statistici înșelătoare.

Un exemplu pe care îl dă, într-un articol din Foreign Affairs, se referă la scăderea ratei șomajului la 3,7%, o rată record de mică, ce s-ar traduce prin 2,7 milioane de ruși fără loc de muncă. În realitate, spune Milov, 10% din forța de muncă din Rusia nu lucrează, un nivel demn de cele mai grele perioade din anii ‘90. 

La sfârșitul celui de-al treilea trimestru din 2022, în jur de 5 milioane de ruși nu lucrau și erau, de fapt, într-o formă ascunsă de șomaj. 70% dintre ei erau în concediu fără plată, dar fără șanse de a se întoarce la locul respectiv de muncă, din cauza sancțiunilor, mai explică economistul rus.

Chiar și ignorând datele despre care vorbește Milov, să nu uităm că, în spatele Rusiei cu șomaj minim pe care o descrie Vladimir Putin, sunt și cele 1-1,5 milioane de oameni cărora „le-a dat de lucru” în Ucraina sau pensionarii aduși în fabricile de armament care nu reușesc să țină pasul cu nevoile armatei. Iată, deci, cum arată, la firul ierbii, economia de război pe care o analiza Andreas Umland.

Excluzând sectorul energetic, activitatea economică din Rusia a scăzut de la an la an cu 20%, potrivit datelor din octombrie 2022 pe care le citează același Milov.

Industria auto și de aviație au fost serios afectate, spune și Bruegel, think-tank economic de la Bruxelles, într-o analiză foarte cuprinzătoare a efectului sancțiunilor

Multe fabrici rusești și-au suspendat activitatea, în lipsa pieselor pe care le primeau din Vest. 

Activitatea industriei auto, responsabilă de 3,5 milioane de locuri de muncă, direct sau indirect, a ajuns, anul trecut, la numai 23% din nivelul de dinainte de invazie.

Și Tana Foarfă, expertă de la Bruxelles, directoarea Europuls, crede că nu ar trebui să ne uităm la datele despre contracția economică limitată pe care le-a anunțat Moscova. PIB-ul e irelevant în această discuție, spune Foarfă, care a fost negociator la nivel tehnic din partea Parlamentului European a REPowerEU, strategia UE de a se rupe de dependența energetică de Rusia.

„Elementele la care trebuie să ne uităm ca să vedem dacă într-adevăr sancțiunile au avut efect sunt mai degrabă veniturile care au au intrat în bugetul de stat, venituri care nu sunt obținute din petrol și gaz. Deci tot ce înseamnă, de exemplu, comerțul de bunuri, produsele tehnologice. Cu precădere, cea mai mare de scădere este la colectarea taxelor și profiturilor companiilor. Dacă ne uităm acolo, vedem că sancțiunile într-adevăr au avut efect”.
tana foarfa
Tana Foarfă
expertă în afaceri europene, directoare Europuls

Într-adevăr, există un raport al Centrului Martens de la Bruxelles, semnat de același Vladimir Milov, care citează date oficiale ale Ministerului rus de Finanțe. Aceste date arată că, după creșteri de 15% în 2020 și 2021, veniturile la bugetul de stat din taxe și impozite din sectoarele care nu aveau legătură cu petrol și gaze au scăzut cu peste 4% în primele nouă luni din 2022. Retailul a scăzut și el cu 10%.

Panorama a făcut aici un bilanț al exodului companiilor străine care se aflau pe piața rusă la momentul declanșării invaziei. 

Obiectivul „Rusia fără piese”

Un alt efect puternic al sancțiunilor, spune tot Tana Foarfă, e izolarea tehnologică a Rusiei. „Rusia tot timpul a avut o frustrare din perspectiva aceasta, a echipamentelor tehnologice, pentru că nu dispune de tehnologia necesară pe care o găsim în Vest. Dorința Rusiei de a avea o autonomie digitală a rămas foarte greu de atins, din cauza faptului că sancțiunile Uniunii Europene s-au dus țintit pe interzicerea exportului de echipament tehnologic, rețele digitale către Rusia”.

Mulți experți cred că restricționarea accesului la tehnologie și piese din Vest se va dovedi una dintre cele mai eficiente arme contra economiei ruse.

„Dacă o luăm pe termen lung, lucrurile nu stau deloc în favoarea Rusiei. În primul rând, pentru că a fost sancționată partea aceea a energiei care nu se vede la suprafață. Noi vedem doar contractele de vânzare-cumpărare de petrol și gaze naturale. Rușii sunt obligați acum să vândă la prețuri mult mai mici pentru clienți precum este China”.
angela gramada
Angela Grămadă
expertă în spațiul ex-sovietic, președinta ESGA

Angela Grămadă, președinta ESGA (Experts for Security and Global Affairs Association), spune că industria extractivă din Federația Rusă va avea de suferit serios din cauza sancțiunilor. 

„Pentru că nu are acces la tehnologie, iar în foarte multe dintre zonele de extracție este greu să ai acces la resursele energetice și ai nevoie de de tehnologie din afară. Rușii nu sunt în stare să le producă singuri. Eu știu foarte mulți băieți moldoveni care lucrau în Federația Rusă anume în domeniul ăsta, care învățaseră la Petrol-Gaze și se angajaseră în diferite companii internaționale, iar unii dintre ei s-au întors din Rusia. Efectiv s-au închis anumite sonde și platforme”, povestește experta de la ESGA, care e o rețea de experți din România și Republica Moldova care analizează situația din spațiul ex-sovietic.

Mediul antreprenorial a fost și el grav afectat de măsurile luate la începutul războiului, mai spune Angela Grămadă. „Multe afaceri s-au închis, mai ales afaceri mici, pentru că a devenit foarte costisitor să ai credite în bancă și a devenit chiar periculos pentru cei care voiau să scoată valută din țară, odată cu restricțiile valutar-financiare impuse de bănci”, spune experta de la București.

Rusia va avea de gestionat efectele pe termen lung și ale exodului creierelor, o altă consecință a războiului. Un raport al Parlamentului European vorbește despre până la 500.000 de muncitori calificați care au plecat din Rusia. 

Și guvernul de la Moscova a recunoscut că a pierdut peste 100.000 de specialiști IT, care au părăsit țara de la începerea războiului. Ar fi 10% din IT-iștii din Rusia, deși ministrul rus pentru Digitalizare zice că cea mai mare parte dintre ei lucrează tot pentru companii ruse, dar în țări „prietenoase”.

„Deficitul bugetar al Rusiei crește, veniturile din petrol și gaze s-au înjumătățit, piesele sunt greu de obținut, iar burgerii McPutin sunt oribili”, a tras linie, plastic, Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de Externe, într-un interviu pentru Politico.


Citește și:
Un an mai târziu, ce s-a ales de exodul brandurilor străine din Rusia?
3 mari mize pentru viitorul conflictului din Ucraina
Funcționează sau nu sancțiunile rusești? Ce ne spune istoria

 

4 motive pentru care Rusia încă nu s-a prăbușit încă sub povara sancțiunilor

Sunt multe explicații pentru care Rusia stă în picioare mult mai ferm decât ne-am fi așteptat. În continuare, ne vom referi doar la patru dintre ele, fără a avea pretenția că aceasta e o listă exhaustivă de motive.

1. Economia era rusă pregătită să se replieze

Economia rusă a avut opt ani să se reinventeze și implementeze operațiunea „Fortăreața Rusia”. Adică să se izoleze parțial, în situații în care trebuie să fie autosuficientă. „Mașinăria financiară, de politici financiare, monetare a fost foarte bine unsă”, comentează Angela Grămadă.

Să ne amintim că Rusia era vizată de diverse sancțiuni de la anexarea Crimeei, în 2014. Au fost antrenamente cu muniție reală pentru Kremlin, practic. 

Un exemplu e excluderea băncilor rusești din sistemul internațional de plăți bancare SWIFT (poveste explicată pe larg aici). A fost o măsură atât de serioasă, că i s-a spus, ani la rând, „opțiunea nucleară”. Dar Rusia și-a făcut propriul sistem de plăți cu mult înainte de a invada Ucraina. După ce a fost scoasă din SWIFT, a avut această alternativă, care, deși nu a înlocuit sistemul folosit de restul lumii, a ajutat. 

Mai sunt și alte exemple de contingențe pe care rușii și le-au construit în anii de la anexarea Crimeei și până la războiul total asupra Ucrainei și care explică unele replieri în fața sancțiunilor din ultimul an.

2. Banca Națională a scos tot arsenalul pentru a ține economia și rubla

O altă explicație pentru datele macroeconomice ale Rusiei – ce știm și ce putem să intuim – stă în eficiența cu care Banca Centrală de la Moscova a reușit să protejeze economia de efectele sancțiunilor.

3. Putin a plecat la război cu un „cheag” 

Pe urmă, să ne amintim că Rusia a pornit războiul cu un surplus de cont curent de 120 de miliarde de dolari, spune Bruegel, think-tank economic de la Bruxelles, într-o analiză foarte cuprinzătoare a efectului sancțiunilor.

4. Cu prețuri mai mari la exporturile energetice și importuri mai puține, surplusul de cont curent a crescut

În intervalul ianuarie-septembrie 2022, acest surplus a crescut la aproape 200 de miliarde – un nivel record. Una dintre explicații e creșterea prețurilor pentru exporturile rusești. Vorbim aici inclusiv de exporturile energetice. Cu toată ruperea de dependența de Rusia, europenii au continuat, de voie-de nevoie, să alimenteze cuferele rusești, după cum Panorama a arătat în această analiză despre banii plătiți pe gaz și petrol din Rusia. 

Un motiv suplimentar pentru creșterea surplusului de cont curent e scăderea importurilor, pe fondul războiului. Prognoza era ca Rusia să încheie anul 2022 cu un surplus de cont curent de 240 de miliarde de dolari, potrivit calculelor Bruegel.

rusia importuri economie
Foto: captură Consiliul UE

Pentru 2023, economiștii institutului de la Bruxelles estimează un surplus de cont curent de 100 de miliarde de dolari, ceea ce îi face relativ sceptici cu privire la eficiența acestor sancțiuni, privite strict pe efectele economice în interiorul Rusiei. 

Dar, spun și ei, când privim imaginea de ansamblu și luăm în calcul nu doar sancțiunile, ci și principala măsură a europenilor, respectiv ruperea de importurile energetice rusești, atunci da, spune Bruegel, efectele pe termen lung pentru economia rusă vor fi semnificative.

Cu desprinderea Uniunii Europene de Rusia pe toate planurile, inclusiv o ruptură permanentă de importurile energetice, Rusia a pierdut un partener economic important, cu efecte permanente pentru activitatea sa economică, chiar dacă nu imediate, arată autorii analizei de la Bruxelles. Iar faptul că aceste repercusiuni economice nu se văd atât de repede pe cât sperau mulți în Europa, mai ales în Ucraina, arată că nu din economie va veni frâna pentru conducerea rusă, în ceea ce privește continuarea războiului.

europa rusia gaze
Cu ce a înlocuit Europa gazul rusesc de la începutul războiului și până la începutul iernii / sursa: Infografic realizat de Comisia Europeană, preluat de Consiliul UE

Cum resimt rușii noua economie și efectele sancțiunilor

Într-un sondaj de opinie al companiei Romir, două treimi din ruși spuneau că au observat o reducere a ofertei de produse din magazine, dar aici e vorba în principal de reducerea ofertei de produse de import.

Pe tot parcursul ultimului an, propaganda Kremlinului le-a spus rușilor că sancțiunile sunt un război economic pornit de Vest pentru a subjuga sau umili Rusia. De aceea nu le mai merg rușilor conturile de Netflix, nu mai pot folosi cardurile Mastercard sau Visa, nu mai pot cumpăra un Big Mac de la McDonald’s sau un palton de la H&M – acestea fiind câteva dintre brandurile occidentale care au plecat din Rusia, ca urmare a războiului.

Unul dintre motivele pentru care, contrar speranțelor Vestului, rușii nu au simțit chiar atât de dur efectele sancțiunilor a fost că producția agricolă, de exemplu, era pregătită de ani buni tocmai pentru un scenariu în care trebuie să înlocuiască importuri alimentare. Ceea ce s-a și întâmplat.

„Ei nu au penurie de alimente. Pentru că s-au pregătit opt ani de zile și au investit după ce au fost impuse primele sancțiuni și au fost constrânși să ia anumite măsuri ca să mărească capacitatea de producție agricolă. (În criza inflației, n.r.) s-au mărit prețurile la produsele alimentare, doar că au suficientă capacitate internă să producă un anumit tip de produse alimentare”, explică Angela Grămadă. E un ajutor și în efortul de propagandă. 

„Asta le permite cumva să arate că, uitați-vă, în ciuda tuturor sancțiunilor, noi ne descurcăm și ei nu ne vor doborî pe noi. Și ei folosesc chestia asta ca propagandă. Dacă ne uităm pe datele din decembrie publicate de institutul lor de statistică, singurul sector economic pe plus este agricultura”, arată experta.

Intrat în anul al doilea, războiul din Ucraina are nevoie ca zidul sancțiunilor să fie de neclintit. Deși, pragmatic vorbind, Europa nu mai are multe pedepse noi în tolbă care să afecteze prea tare Federația Rusă, cheia e să nu le găurească de excepții pe cele impuse deja.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x