Panorama războiului

Nu extinderea NATO a fost problema, „pierderi însemnate” pentru Rusia, iar în Franța se votează fără grija lui Putin

Computer Hope Guy
O imagine distribuită de președintele ucrainean pe canalul său de Telegram arată bagaje rămase în urma victimelor atacului de la gara din Kramatorsk / sursa: Zelenskiy / Official - Telegram

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi, ne uităm la două elemente noi și relevante din retorica rusă cu privire la stadiul în care se află „războiul-care-nu-e-război”. Pe urmă, cum duminică are loc primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța, discutăm despre îngrijorătoarea lipsă de freamăt a francezilor când vine vorba de relațiile candidaților cu Vladimir Putin. În fine, vedem cum explică fostul președinte american Bill Clinton istoria extinderii NATO, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, și cum o plasează în contextul războiului din Ucraina. 

Așa arată Panorama Războiului, la finalul zilei de 8 aprilie 2022: 

Rusia vorbește despre „pierderi însemnate”

Într-o zi în care Rusia e acuzată de un nou masacru, după ce a tras două rachete într-o gară din estul Ucrainei în care erau civili care așteptau să fie evacuați, Moscova vinde lumii încă un episod dintr-un serial paralel în care neagă totul, în ciuda dovezilor. 

  • Atenție, imagini cu puternic impact emoțional:

 

 

În discursul rus au apărut, vineri, și două mesaje interesante: primul, că Rusia crede că își va îndeplini obiectivele în Ucraina „în următoarele zile sau în viitorul apropiat”. În același timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a făcut un comentariu foarte rar cu privire la pierderile „însemnate” suferite de armata rusă. Ele reprezintă „o tragedie uriașă” pentru ruși, spune Dmitri Peskov, citat de BBC

Cum atacul cumplit din gara de la Kramatorsk, soldat cu 50 de morți și 90 de răniți, face parte dintr-o regrupare a forțelor ruse în zona Donbasului și în sud-estul țării, e util să vedem de ce are loc această concentrare a armatei lui Putin în această zonă.

O analiză BBC explică de ce încearcă Rusia să încercuiască tot Donbasul, adică regiunea unde se află și cele două republici autoproclamate recunoscute de Vladimir Putin înainte de a invada Ucraina. 

„Dacă Rusia ar reuși să cucerească regiunile Donețk și Lugansk, Vladimir Putin ar avea un succes pe care să îl prezinte ca urmare a acestui război. Următorul pas va fi să anexeze Donbasul, la fel cum a făcut după referendumul lipsit de credibilitate din 2014 în Crimeea. Dacă ar reuși să facă asta până pe 9 mai, ar putea să sărbătorească acest succes de Ziua Victoriei, când armata rusă aniversează învingerea Germaniei naziste în 1945”, scrie BBC.

Până la succesul pe care Vladimir Putin ar vrea să-l defileze la parada de 9 Mai, rămân câteva obiective de etapă și acestea ne vor explica știrile pe care le vom vedea în următoarea perioadă: zona în care e și Kramatorsk, adică orașele la est de Lugansk, va continua să fie bombardată intens pentru a se forța un culoar pentru soldații ruși de aici și pentru cei care vor să avanseze în direcția sud-est din orașul Izium (circa 60 de kilometri de Kramatorsk, capturat de ruși), pe o rută strategică ce asigură conexiunea cu teritoriul separatist controlat de ruși. BBC are și această hartă, care să ne ajute să vizualizăm aceste puncte strategice.

Strategia rusă din jurul Donbasului e descifrată pe larg în analiza BBC, pe care o puteți citi integral AICI

Alegeri în Franța. Candidații nu au nevoie să se lepede de Putin

Primele două alegeri europene de la începutul războiului, care tocmai au avut loc în Ungaria și Serbia, au lăsat în funcție doi lideri cu relații problematic de calde cu Vladimir Putin. Mulți au văzut în aceste victorii, ale maghiarului Viktor Orban și ale sârbului Aleksandr Vucici, un semnal îngrijorător pentru alegerile prezidențiale franceze care urmează. 

În primul tur, care va avea loc duminică (10 aprilie), sunt mai mulți candidați cu poziții cel puțin ambigue față de președintele rus. Iar dacă sondajele au dreptate, în turul al doilea, pe 24 aprilie, vom vedea o nouă confruntare între Vladimir Putin și Marine Le Pen, candidata de extremă dreapta care, în campania din 2017, a fost primită cu toată pompa la Kremlin – un semnal cât se poate de grăitor pentru relațiile lor.

Până să ajungem însă la turul al doilea, întrebarea rămâne: dacă Vladimir Putin e ținta unui front aproape fără fisuri la nivel internațional și e inamicul numărul unu al lumii libere, de ce nu pare să conteze în ochii alegătorilor dacă anumiți candidați nu consideră că trebuie să se distanțeze de el?

Washington Post a publicat o analiză care își propune să explice această situație ce le dă emoții europenilor. 

„Acum mai bine de o lună, victoria lui Emmanuel Macron părea sigură. Acesta conducea în sondaje în fața rivalilor atât de stânga, cât și de dreapta. Publicul francez urmărea în stare de șoc cum soldații ruși intrau în Ucraina. Principala adversară a lui Macron, aceeași candidată de extremă dreapta Marine Le Pen, era bântuită de istoricul apropierii sale de regimul președintelui Vladimir Putin și de admirația consemnată față de stilul lui de a guverna. Un eventual tur doi în care Macron să se confrunte fie cu Le Pen, fie cu candidatul de extremă stânga, Jean-Luc Melenchon, încă un personaj cu o părere negativă față de NATO și cu o oarecare simpatii pentru Putin, era considerat o simplă formalitate”, recapitulează analistul Washington Post.

O lună mai târziu, Macron a scăzut încet, dar sigur în sondaje, în vreme ce Marine Le Pen a crescut. Așa am ajuns să avem iar emoții cu privire la riscul ca Rusia să instaleze un „cal troian” în Palatul Elysee.

alegeri franta rusia vladimir putin le pen
În martie 2017, când Franța se pregătea iar de alegeri, Vladimir Putin a primit-o pe candidata Marine Le Pen la Kremlin / sursa foto: Profimedia

Explicația pare să nu aibă legătură cu Ucraina, ci cu alte nemulțumiri și preocupări ale alegătorilor francezi, care cântăresc acum mai mult decât războiul lui Putin.

„Realitatea e că Le Pen a profitat de pe urma unor îngrijorări care au prea puțin de-a face cu geopolitica și cu oprirea războiului din Ucraina”, punctează analistul Washington Post. Inflația, criza energiei și reforma sistemului de pensii par să fie câteva dintre problemele actuale care îi ajută pe unii dintre prezidențiabilii francezi să-și facă rusofilia trecută cu vederea, spre frustrarea lui Emmanuel Macron.

Întreaga analiză Washington Post poate fi citită AICI. 

Bill Clinton, despre argumentul că am provocat Rusia cu extinderea NATO

Multe dintre discuțiile care se poartă acum în jurul războiului din Ucraina – de ce a atacat Rusia, ce vrea, pe ce se bazează retorica regimului Putin de a justifica războiul – își au originea în  mandatele în care Bill Clinton a fost președintele Statelor Unite, de la primul val de extindere în spatele fostei cortine de fier, la Memorandumul de la Budapesta, când Statele Unite și Rusia garantau securitatea Ucrainei, în schimbul dezarmării nucleare.

La o lună și jumătate de la începerea războiului, Bill Clinton își prezintă propria versiune a bucății de istorie pe care a scris-o, pentru a explica și prezentul. Într-un articol pe care îl semnează în The Atlantic, cu titlul „Am încercat să pun Rusia pe un alt făgaș”, Clinton ia rând pe rând câteva dintre argumentele lui Vladimir Putin prin care acuză NATO că a obligat Rusia „să se apere”. 

Extinderea NATO spre est rămâne decizia corectă, lucru pe care îl vedem mai clar ca niciodată în contextul acestui război, spune fostul președinte. Citându-l pe Carl Bildt, fostul premier suedez, Clinton amintește că nu NATO s-a dus spre est, ci țările din est au vrut să meargă spre vest. Acesta e detaliul pe care Vladimir Putin refuză să-l accepte. 

bill clinton vladimir putin rusia nato
Bill Clinton și Vladimir Putin, într-o întâlnire din 2000 / sursa foto: Profimedia

Clinton amintește că, în mandatele sale, a avut 18 întâlniri cu Boris Elțîn și 5 cu Vladimir Putin. Administrația lui a semnat numeroase acorduri cu Rusia. Scopul era să aducă integreze Federația Rusă în comunitatea națiunilor. Speranțele deșarte că Rusia va deveni o mare democrație a secolului XXI și realitatea că este, de fapt, un regim autoritar și revanșard nu au fost decise la sediul NATO din Bruxelles, ci la Kremlin, atrage atenția Clinton. 

„Ideea că am ignorat, nu am respectat sau că am încercat să izolăm Rusia e falsă. (…) Invazia neprovocată și nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei, departe de a pune sub semnul întrebării înțelepciunea din spatele extinderii NATO, ne arată că această politică a fost cea corectă. E clar că o Rusie sub Putin nu s-ar fi mulțumit cu rolul său chiar și în lipsa unei extinderi NATO. Nu o aderare iminentă a Ucrainei la NATO a fost cea care l-a făcut pe Putin să invadeze țara de două ori, ci transformarea țării într-o democrație care îi amenința autocrația în plan intern și dorința de a controla resursele Ucrainei. Puterea NATO și statutul de forță defensivă credibilă sunt motivele care l-au împiedicat pe Putin să amenințe și alți membri din Țările Baltice sau din Estul Europei”. – Bill Clinton, fost președinte al Statelor Unite – sursa: The Atlantic

Articolul integral semnat de Bill Clinton, AICI


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x