În cifre, nu promisiuni

Un an mai târziu, ce s-a ales de exodul brandurilor străine din Rusia?

Computer Hope Guy
Starbucks, care a plecat din Rusia ca urmare a războiului, a fost înlocuită de Stars Coffee, care arată aproape identic cu lanțul american de cafenele / foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

La un an de la începerea războiului total în Ucraina, exodul pe care l-au anunțat, în 2022, brandurile străine prezente pe piața rusească e încă în desfășurare. Unele astfel de branduri au plecat, altele au rămas; unele trag de timp, altele s-au retras de pe piață, după care s-au întors prin intermediari. 

Așa arată peisajul complex al celui mai amplu boicot al mediului privat la adresa unei economii majore a lumii. Dovadă că realitatea bate comunicatele de presă pline de empatie și proclamații de solidaritate.

Chiar și așa însă, lista de companii și branduri străine care au părăsit Rusia e fără precedent în relațiile comerciale și business-ul vremurilor noastre, iar efectele se vor simți ani buni de acum. Unele dintre ele vor fi ireversibile, cred analiștii. 

O echipă condusă de un profesor de la Universitatea Yale ține, de un an de zile, cea mai migăloasă evidență a exodului firmelor străine din Rusia. Din ea știm că sunt peste 1.000 de companii care și-au anunțat plecarea, deși numărul celor care chiar au ieșit de pe piața rusă nu e la fel de mare. Înainte de război, aceste peste 1.000 de companii asigurau în jur de 12% din locurile de muncă din Rusia, cu venituri în interiorul țării cât o treime din PIB-ul ei, potrivit unor calcule citate de revista Fortune.

Baza de date de la Yale dă note ca la școală pentru stadiul în care e cu plecarea fiecare companie care și-a anunțat exitul din Rusia. 

Puțin sub jumătate dintre brandurile care și-au anunțat plecarea chiar au făcut-o. Câteva nume de pe această listă: Aldi, Adidas, British Petroleum, Chanel, Dell, Deloitte, Enel, EY, Exxonmobil, H&M, Ikea, JYSK, KPMG, LVMH, McDonald’s, Netflix și Renault.

Aproape încă 500 de companii și-au suspendat operațiunile, dar sunt pregătite să le reia, dacă va fi cazul. E cazul unor nume mari, ca Amazon, Air France, AirBnB, BMW, Conde Nast, Disney, Mango, Meta, Maersk și  L’Oreal.

Și mai sunt vreo 150 care și-au redus operațiunile sau au oprit investițiile, dar nu dau semne că au de gând să plece. Adobe, ArcelorMittal, Continental, Coca Cola sau Credit Suisse sunt câteva dintre ele.

Pe lângă toate acestea, mai sunt peste 400 de companii străine care fie nu au de gând să se retragă, fie trag de timp, pentru a vedea dacă poate nu va mai fi nevoie să-și asume o decizie. Din aceste două categorii fac parte foarte multe companii chinezești. Sunt și branduri europene și americane pe care le știm și de pe piața noastră, precum Auchan, Bonduelle, Calzedonia, Clarins, Coface, Etam, Gorenje, Guess, Hard Rock Cafe, Lacoste, Lactalis, Liebherr, Raiffeisen, Unicredit, Tom Ford, TGI Friday’s, Zepter etc.

În cifre: Brandurile străine și prezența lor în Rusia, după război

0
au părăsit Rusia
0
și-au suspendat activitatea, dar o pot relua oricând
0
și-au redus operațiunile, dar au rămas
0
trag de timp și nu au anunțat o decizie
0
„business as usual”, nu au de gând să plece

Efectele acestor decizii de business se simt diferit pe tot parcursul țării, explică pentru Panorama Andreas Umland, analist al Stockholm Centre for Eastern European Studies, din cadrul Swedish Institute of International Affairs: 

„Industria auto e la pământ, de exemplu. În Moscova, în schimb, unde e o economie mai axată pe servicii, nu sunt efecte la fel de vizibile. Sunt segmente care suferă mai mult decât altele. Ce aud e că viața merge înainte în condiții normale în Moscova. S-au închis niște magazine de lux, dar altfel nu sunt efecte prea mari până acum”.

Există experți care spun că, din anumite privințe, aceste plecări voluntare sau suspendări de activitate ale companiilor străine în Rusia au avut efecte pe termen scurt mai mari pentru vistieria care alimentează războiul chiar decât regimul de sancțiuni al UE și SUA. 

Asta pentru că, în vreme ce Rusia a putut să-și găsească noi clienți la petrol, gaze și alte exporturi energetice sau să compenseze scăderea cererii din Europa cu prețuri mai mari, pe partea de business, colectarea de TVA și de alte taxe și impozite de la aceste companii străine cu cifre mari de afaceri era o sursă importantă de venituri pentru Moscova. 

„În ultimele două trimestre ale anului 2022, pentru că atunci putem să măsurăm sancțiunile, am văzut o scădere foarte mare a colectării, pentru că foarte multe companii, mai ales multinaționale, au plecat. Colectarea TVA-ului și tot ce înseamnă taxarea profiturilor companiilor s-au diminuat considerabil”, explică Tana Foarfă, expertă Europuls.

Scandalul Auchan, Mc-Exit și căciula sirenei de la Starbucks-ul rusesc

Pe lângă categoriile pe care tocmai le-am prezentat, mai sunt și cazuri notabile de branduri străine care au ajuns să alimenteze războiul lui Putin. 

O anchetă la care au lucrat jurnaliști de la trei instituții străine de presă (Le Monde, Bellingcat, The Insider) descrie cum retailerul francez Auchan, care a rămas în Rusia, a aprovizionat trupele de ocupație rusești din interiorul Ucrainei, livrări pe care le-a catalogat drept „ajutoare umanitare”. Aceeași anchetă vorbește despre cum Auchan a colaborat cu autoritățile și a ajutat chiar și la eforturile de înrolare a voluntarilor din armata rusă. Auchan a negat imediat și vehement acuzațiile, care au venit însă după luni întregi de critici la adresa companiei, dar și a familiei care o deține. Este vorba despre celebra familie franceză Mulliez, despre ale cărei legături cu Rusia am scris aici.

Parte din afacerile familiei Mulliez, Decathlon și-a suspendat operațiunile în magazinele din Rusia. Leroy Merlin, și el din aceeași familie de business francez, e doar în faza în care și-a redus operațiunile.

Poate cea mai mediatizată plecare din Rusia a fost cea a McDonald’s. Pe cât de simbolică a fost deschiderea primul restaurant cu arcadele aurii, la destrămarea URSS, pe atât de grăitoare a fost și închiderea lui, pentru a fi deschis, câteva luni mai târziu, într-o variantă „aceeași Mărie, cu altă pălărie”. Și pentru că tot vorbim de pălării, sirena americană de la Starbucks a fost înlocuită cu o sirenă sovietică, purtând o căciulă sovietică. 

Alte branduri care au părăsit Rusia s-au întors pe piață, prin intermediari, încercând să fie și în cal, și în căruță (iată cum arată o plimbare prin două mall-uri din Moscova).

Interdicțiile pe produse de lux. Cine are bani se descurcă

Nu toate companiile care nu mai fac afaceri în Rusia au ajuns să plece de bună voie, în semn de protest față de război. Unele nu au avut de ales, pentru că obiectul lor de activitate cădea sub efectul sancțiunilor internaționale. Sancțiunile europene, de exemplu, au interzis importurile rusești de fructe de mare, caviar, votcă și alte băuturi alcoolice, țigări, bijuterii și produse cosmetice. Au fost interzise și prestările de servicii legate de criptomonede și criptoactive. 

În sens invers, au fost interzise exporturile europene de produse de lux în Rusia, de la ceasuri la mașini. Cine a avut bani de produse de lux a avut bani și de ocolit restricțiile, comentează Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic și președinta Experts for Security and Global Affairs Association (ESGA). „Aduc prin statele arabe produse de lux, adică le comandă în Dubai, în Emirate, și de acolo sunt curieri care le aduc în Federația Rusă”, explică Grămadă strategia bogaților cărora li s-a tăiat accesul la bunuri de lux din Occident.

Problema e la oamenii simpli care simt cel mai tare izolarea economică și nu mai au acces nu neapărat la produse alimentare, căci acolo Rusia s-a pregătit temeinic, ci la tot felul de servicii care depindeau de firme din Vest, arată experta. „Acum, practic, singurele tale opțiuni sunt cele interne”. „Sunt vloggeri, de exemplu, care îți arată pe rafturile magazinelor și spun că găsim tot ce avem nevoie, dar calitatea este cea pe care o avem, pentru că e producția internă”, mai spune experta despre efectele exodului de branduri străine.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    7
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x