Rușinea din politicile publice costă. Cum bagă România sub preș o problemă cu implicații extinse
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Vreme de mulți ani, reclamele la absorbante s-au bazat pe imagini eufemistice, precum florile, și pe culori desprinse de realitate, precum albastrul, dar și pe idei precum cea de secret și de jenă, pentru a vorbi publicului despre acest tip de produse. Este doar una dintre expresiile moderne ale unei realități care se perpetuează de milenii – stigmatul asociat menstruației. Un stigmat care începe încet-încet să se estompeze în unele țări europene, unde conversația despre menstruație a început să se poarte în termeni cu adevărat relevanți, precum sănătatea, echitatea și impactul economic. Și unde se discută la modul deschis despre conceptul de sărăcie menstruală.
În 2023, Spania a adoptat o lege care le permite persoanelor care se confruntă cu dureri deosebit de puternice în timpul menstruației să își ia concediu plătit de la muncă până la 5 zile pe lună. Franța oferă acces gratuit la produse de igienă menstruală tinerelor cu vârsta până în 25 de ani, iar Scoţia este prima ţară care pune la dispoziţie în mod gratuit tuturor femeilor produse de igienă intimă. Astfel, tampoane şi absorbante pot fi găsite gratuit în anumite locuri publice. Același lucru se întâmplă și în orașul polonez Gdansk.
Despre menstruație și mai ales despre sărăcie menstruală nu s-a vorbit ușor în nicio țară în spațiul public explică pentru Panorama antropoloaga Anca Niță. Nici măcar în locuri care pot servi astăzi drept exemplu.
„Auzi, te uiți să vezi dacă m-am pătat?”
În România femeile au crescut cu rușinea de a nu-și păta din greșeală pantalonii în perioada menstruației și palmează încă absorbantele atunci când le sunt cerute sau oferite de alte femei. Totul dintr-o rușine care perpetuează stigma și care este întreținută de reclamele la absorbante, susține Anca Niță, autoare a unei disertații pe tema sărăciei menstruale.
„Reclamele la produse menstruale sunt un actor foarte important în a perpetua rușinea și de a ascunde tot timpul menstruația, care cumva îmi pare că a rămas o chestie care e pe umerii persoanelor care o au și nu e ceva ce trebuie dezbătut public. Nu trebuie să între în zona de politici publice. E o chestie intimă a femeii. Deci cumva de ce s-ar „ocupa” statul de asta?”, se întreabă ironic specialista.
Sărăcia menstruală, o realitate ignorată
Prețul unui pachet de absorbante începe de la 8 lei, sumă pe care o parte dintre femeile și tinerele din România și-o permit cu greu.
8 salarii minime nete cheltuie, de-a lungul vieții, o femeie din România plătită cu salariul minim, în timp ce o britanică cheltuie mai puțin de un salariu minim net, arată un raport realizat de Fundația Friedrich Ebert.
Sursa: Fundația Friedrich Ebert
În fiecare lună, un milion de românce sunt afectate de sărăcia menstruală – asta înseamnă că nu își permit să își cumpere absorbante sau nu știu cum să își gestioneze menstruația. Pentru că sărăcia menstruală și tot ce ține de acest subiect nu se află pe agenda statului român, estimările sunt făcute de un ONG, Pe Stop, prin coroborarea datelor Eurostat despre populația aflată la risc de sărăcie și numărul de femei aflate la vârstă reproductivă.
Înaltă, cu ochelari și păr ondulat, Irina Vasilescu a dus pentru prima oară absorbante în Gara de Nord în 2018, după ce s-a simțit inspirată un documentar din SUA. A distribuit atunci 9 pachete cu produse de igienă. De atunci lucrurile s-au schimbat: doar în 2024 numărul pachetelor distribuite a trecut de 11.000. Și eforturile ONG-ului nu s-au oprit aici.
Rușinea din politicile publice și lipsurile din viața reală
„Pe Stop abordează sărăcia menstruală pe toate palierele pe care se manifestă: distribuim pachete gratuite cu produse de igienă menstruală persoanelor care au nevoie de ele, organizăm cursuri despre igiena menstruală, corp și consimțământ și facem demersuri ca parlamentarii să înțeleagă gravitatea problemei și să susțină, în consecință, legi care facilitează accesul persoanelor vulnerabile la produsele de care au nevoie. Cel mai mare obstacol pare să fie indiferența sau neinformarea – opinia publică nu știe prea multe despre această problematică și implicațiile ei, prin urmare nici politicul nu o consideră prioritară”, spune Irina Vasilescu.
Și acum mai iese pe teren alături de o echipă formată din colegi și voluntari. Echipele se răspândesc în punctele nevralgice ale Capitalei, unde știu ca le așteaptă lunar femei care n-au bani de absorbante.
Liliana are o căciulă albă trasă bine peste urechi, poartă un hanorac bleumarin gros și are în spate un rucsac negru burdușit. O întâlnim în umbră coloanelor care deschid intrarea în Gara de Nord. La picioare ține o sacoșă plină în care înghesuie și pachetul cu produse de igienă care poartă ștampila Pe Stop.
Dacă ar trebui să plătească produsele de igienă feminină, ar trebui să muncească în medie de trei ori mai mult decât femeile din Vest, arată Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România.
La cei 46 de ani, Liliana nu are nici un domiciliu și nici un job stabil, la fel ca multe dintre cele 1.000 de beneficiare ale ONG-ului care asigură produse de igienă menstruală femeilor din zone defavorizate din Capitală, dar și din zonele rurale.
Cele mai multe trăiesc în condiții de sărăcie extremă, cu acces limitat la apă curentă și, în cele mai multe cazuri, fac parte din familii numeroase care au nevoie de hrană, așa că banii sunt alocați pentru cheltuieli mai urgente. În niciun caz nu și-ar permite să își cumpere conținutul din pachetul oferit de asociație: un pachet de absorbante, un gel igienizant, un pachet de șervețele umede, două de șervețele uscate și o pereche de lenjerie intimă.
Reprezentanții ONG-ului Pe Stop, în Zăbrăuți, unde oferă pachete pentru igiena intimă. Foto: Andreea Pietroșel
„Suntem fetele cu absorbantele, am ajuns” – dau sfoară-n cartier voluntarii și membrii ONG-ului când ajung cu produsele în două din cele mai sărace zone din Capitală. La 10 minute de mers cu mașina de centru, se află cartierul Zăbrăuți. În inima Ferentariului pachetele oferite de cei de la Pe Stop ajută femeile din zonă să facă economii de 35 de lei pe lună. O sumă care poate fi redirecționată pentru hrană.
În Rahova Doamna Bety e omul de legătură între Pe Stop și fetele și femeile din cartier. Ea le anunță când vine livrarea și tot ea este cea care păstrează toate pachetele pentru persoanele care sunt plecate în ziua respectivă. Locuiește alături de cei 6 copii într-o singură cameră la parterul unui bloc decrepit și e beneficiara Pe Stop încă de la început. „Ne ajută foarte mult că nu mai cheltuim niște bani. Mi-e și rușine să spun, dar înainte, când nu aveam bani, mai luam un pampers de la copii și îl foloseam. Celelalte fete își cumpărau, dar la bucată, niciodată nu își permiteau să ia un pachet din piață.”
Proiect de lege blocat
Lipsa de informație conduce la ignoranță și invizibilitate, contexte care perpetuează stigma legată de menstruație. Exemplele de bună practică arată că, odată ce subiectul iese din zona de tabu, și politicile publice privind sănătatea reproductivă se schimbă.
În România rolul de portavoce și l-au asumat două ONG-uri care încearcă din răsputeri să pună menstruația pe agenda publică: Pe Stop și Iele Sânziene. Implicarea lor a făcut-o și pe deputata USR Oana Țoiu să se alăture cauzei: așa a apărut în 2021 proiectul de lege „Împreună pentru fete”, care propune introducerea unor tichete sociale prin care fetele în situații vulnerabile, dar și femeile fără adăpost să își poată procura produsele de igienă de care au nevoie.
„M-a impresionat povestea fetelor de la Pe Stop și încercarea lor de a reda un strop de demnitate femeilor fără locuință prin pachetele de absorbante pe care le împart. Atât de simplu, de ieftin, dar atât de important. Le-am sunat să întreb cum pot ajuta și așa am făcut proiectul de lege. Sunt mamă de fete așa că pachetul legislativ pentru fete și femei a fost în top 3 priorități ale mandatului”, spune deputata. Este printre inițiatorii unor legi care prevăd școala hibrid pentru mamele minore, extinderea duratei ordinului de protecție pentru victimele violenței domestice de la 6 la 12 luni sau introducerea în Codul Penal a vârstei consimțământului sexual la 16 ani.
„Încă nu am reușit să aducem educația pentru sănătate peste tot în școli, absorbantele disponibile în băi gratuit, ca produse esențiale de igienă, și acces egal al activități sportive. Pentru acestea ne vom lupta și în următorii patru ani” spune Oana Țoiu. Lipsa accesului la produse de îngrijire le determină pe fetele din medii vulnerabile să nu meargă la școală în perioada menstruației. Și se adaugă factorilor care contribuie la creșterea abandonului școlar, una dintre marile probleme are României.
Primit inițial cu aplomb, proiectul de lege care prevedea introducerea unor dispensare cu absorbante gratuite în școli (și) cu scopul de a reduce abandonul școlar a rămas blocat fix la comisia de învățământ, condusă pe atunci de actualul ministru al Culturii, Natalia Intotero. De atunci au fost implementate cu succes proiecte pilot în câteva școli din București și Botoșani.
Rețeaua demnității
Irina Vasilescu știe însă că lucrurile, mai ales în România, se mișcă uneori cu viteza melcului. „Aici intervine ingredientul „răbdare”, din păcate. Există însă, în toată țara, inițiative locale, la nivel de consiliu local sau chiar de școală, care funcționează. Dar e nevoie de mai mult de atât dacă vrem să facem o schimbare la nivel național”, explică ea.
Până se deblochează proiectul de lege în Parlament, ONG-urile continuă munca la firul ierbii, în comunități, în școli și oriunde au ocazia să facă educație menstruală pentru a normaliza fenomenul și a lupta împotriva sărăciei menstruale.
Poate că dacă la deja faimoasă listă de întrebări despre prețuri adresate miniștrilor la început de mandat am adăuga și o întrebare legată de prețul absorbantelor, sărăcia menstruală ar deveni un subiect vizibil. Chiar, știți cât costă un pachet de tampoane la cel mai apropiat magazin?
Articol editat de Raluca Ion
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
