Ce se va întâmpla cu salariile în 2024 și ce impact va avea inteligența artificială pe piața muncii

În urma unui an marcat de ample concedieri colective, care a lovit dur în special companiile globale, inclusiv pe cele din zona IT și Tech, specialiștii în resurse umane susțin că tendința va continua și în 2024.

Organizația Mondială a Muncii anticipează o ușoară creștere a șomajului, cu două milioane de persoane. Nu vor lipsi contradicțiile, la fel ca anul trecut, când deficitul de personal s-a suprapus cu disponibilizările, uneori chiar și la aceiași angajatori.

Panorama a analizat impactul reducerilor de personal și maniera în care companiile și angajații se adaptează la transformările din peisajul ocupării forței de muncă. Ce se întâmplă cu salariile și cum rezistă joburile în fața AI?

Motivele disponibilizărilor

Vârfurile industriei IT, precum Google, Meta, Amazon, Intel, HP și mulți alții au făcut tăieri masive în rândul angajaților, care s-au soldat cu peste 240.000 de persoane concediate anul trecut. Valul s-a resimțit până în România, marcată de concedieri și în sectoare tinere, precum centrele de servicii, dar și în industrii precum cea a automobilelor sau a bunurilor cu vânzare rapidă (FMCG).

De ce recurg companiile la astfel de măsuri?

Câteva răspunsuri găsim în cel mai recent studiu făcut de Lee Hecht Harrison (LHH), lider global în servicii de consiliere în carieră și sprijin pentru căutarea unui job. Cercetarea a fost derulată în Australia, Canada, Franța, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, în 2023.

Compania a oferit servicii de consiliere în carieră și asistență pentru căutarea unui job.

O cauză invocată pentru concedieri este externalizarea unor servicii către țări cu mână de lucru ieftină – India mai ales, dar și introducerea tehnologiilor, respectiv automatizările sau Inteligența Artificială (AI) generativă.

Disponibilizări au existat și ca o consecință a fuziunilor dintre companii, dar și ca urmare a pierderii unui client important, ceea ce a însemnat renunțarea la unele echipe.

Industria IT, care își automatizează propriile operațiuni pe măsură ce AI este introdusă la scară mai largă, a fost și va fi printre cele mai afectate.

Urmările concedierilor pentru angajații rămași: stres și burnout

Cercetarea LHH arată că în pandemie s-au făcut angajări în exces, iar asta nu a rămas fără consecințe. Pentru a-și redimensiona corect echipele, companiile au decis să dea afară oameni pe bandă rulantă, uneori în mai multe valuri.

Paradoxal, în timp ce disponibilizau personal, aceleași firme se aflau în plin proces de recrutare pentru anumite poziții unde exista un deficit de competențe.

Potrivit studiului, 35% dintre cei rămași în companii au devenit mai puțin implicați, iar 34% din angajații ocoliți de valurile de concedieri au demisionat ulterior, după ce au găsit noi oportunități pe piața muncii.

Redimensionarea echipelor a adus, pe lângă incertitudine în cadrul organizației, și burnout în rândul angajaților, nevoiți să se adapteze la un volum mai mare de muncă, în condițiile tăierilor masive de personal, notează LHH.

Ajutor pentru concediați

Anul 2023 a fost unul în care și băncile au făcute cele mai multe tăieri masive de personal de la precedenta criză economică încoace, relata Financial Times într-o analiză publicată recent. Mai precis, 60.000 de angajați de la primele 20 de bănci ca importanță în lume au fost dați afară anul trecut.

Disponibilizările nu țin însă cont de vârstă, apreciază specialiștii. Au fost vizați inclusiv tineri din generația Z, proaspăt intrată în piața muncii, în egală măsură în care au fost vizați angajați mai vechi.

Pachetele compensatorii sunt dictate de deciziile interne ale companiilor și de legislația privind protecția muncii, explică Raluca Pârvu, expert în HR. Iar în România, aceste legi sunt foarte puțin restrictive, astfel încât pentru companii este ieftin să meargă pe varianta concedierilor.

În cazul angajatorilor globali, salariații rămași fără loc de muncă au beneficiat de pachete compensatorii solide, care au constat în câteva luni de salariu și servicii de outplacement, adică sprijin pentru căutarea unui job și consiliere în carieră.

Topul salariilor din România

Un alt motiv de îngrijorare pentru experți este scăderea salariilor reale în majoritatea țărilor unde creșterile nu au ținut pasul cu inflația. Dacă în 2023, angajatorii români s-au forțat să mărească lefurile, pentru a-i face față, în 2024 vor căuta să domolească această cursă.

Anul trecut, existau în România 5,76 de milioane de salariați activi, conform celui mai recent studiu făcut de eJobs.

Peste 20% dintre angajați au salarii între două și 3.000 de lei și doar 5,5% câștigă peste 10.000 de lei net. Cei mai mulți bani se fac la București și în județele Cluj și Timiș, unde media salarială este între 4.500 și 5.000 de lei net, iar cel mai slab se câștigă în Caraș-Severin, Gorj și Ialomița, unde salariul mediu nu depășește 3.200 de lei.

Creșterile salariale în 2024: moderate spre deloc

Măririle de salariu, dacă vor exista, vor fi sub 10%, dar sunt anumite domenii în care sunt mai probabile. Printre ele se numără energia, serviciile și intermedierile financiare, industria IT și anumite sectoare din FMCG (tutun), aflate dintotdeauna în topurile salariale.

Modificarea cadrului fiscal de la 1 ianuarie 2024 a contribuit și ea la domolirea intenției angajatorilor de a veni cu beneficii în plus pentru salariați. A creat confuzie nu doar în rândul companiilor, cât și în rândul angajaților, care ar putea câștiga în plus doar pe hârtie.

Specialista susține că, într-un context marcat de incertitudine, precum cel din România, beneficiile flexibile sunt soluția potrivită. Iar aici, combinația câștigătoare pare a fi munca hibridă, la mare căutare și în 2024.

„Sistemele de lucru trebuie să fie configurate pentru a permite o astfel de organizare. Munca la distanță este o soluție pentru orele pierdute în trafic, oferă un confort în ceea ce privește organizarea familială. În același timp, socializarea echipei este necesară pentru a menține coeziunea, pentru a păstra cultura organizațională”, continuă Raluca Pârvu, business manager LHH România.

Impactul AI în piața muncii

Diversitatea este cuvântul cheie și când vine vorba de modalitățile de lucru. Automatizările și AI își fac simțită prezența tot mai mult pe piața muncii și nicio industrie nu este la adăpost.

Prin urmare, toate joburile cu operațiuni repetitive, cu rutină simplă, vor putea fi înlocuite la un moment dat de o mașină.

Call-center-ele, centrele de servicii, băncile, asiguratorii, casierii din marile lanțuri de magazine, unele joburi industriale de precizie sau foarte repetitive se automatizează cu viteză crescută, sub ochii noștri.

Forumul Economic Mondial arată, într-un raport dat publicității recent, că numărul posturilor de specialist în inteligență artificială și machine learning va crește cu 40% până în 2027, ceea ce va duce la crearea unui milion de noi locuri de muncă.

Tranziția verde va sta la baza înființării a peste 30 de milioane de joburi până în 2030, în timp ce locurile de muncă din sectorul construcțiilor s-ar putea dubla în următorii șase ani, potrivit documentului citat.

Cum să rămâi interesant pentru angajatori

Chiar dacă vor exista joburi noi în piața muncii, pierderile din următorii cinci ani vor fi mai mari, subliniază același document. Organizația Mondială a Muncii anticipează o ușoară creștere a șomajului anul acesta, cu două milioane de persoane, atingând un total de 190,8 milioane la nivel mondial și o rată globală de 5,2%, față de 5,1% în 2023.

Într-un astfel de context marcat de incertitudine, soluția este ca salariații să ia în considerare acest scenariu, chiar și dacă lucrează pentru companii dintre cele mai reputate.

„Un reflex bun ar fi să-și păstreze angajabilitatea, să se formeze continuu, să nu se bazeze pe faptul că mereu au fost vânați de alte companii”, spune experta în resurse umane Raluca Pârvu.

Pentru a rămâne angajabil pe piața muncii, într-un context ce urmează să fie dominat de noi tehnologii, e nevoie să te adaptezi constant și să-ți dai interesul pentru formarea profesională continuă.

Articol editat de Ioana Moldoveanu