Infografic: Salariul președintelui României, comparat cu leafa celorlalți șefi de stat din Europa
Klaus Iohannis, bugetarul numărul unu din România, a cărui leafă de 25.000 de lei (5.100 euro brut) ar putea fi impusă ca plafon pentru ceilalți angajați la stat, are cel mai mic salariu brut în rândul președinților europeni. Dacă nu introducem în discuție puterea de cumpărare din fiecare țară, reiese că șeful statului e reprezentativ, din acest punct de vedere, pentru concetățenii săi, dat fiind că românii sunt și ei codași la salarii în Europa.
Până ce va veni și analiza Ministerului Finanțelor pe marginea propunerii privind „bugetarii de lux”, care ar putea să fie supraimpozitați cu 16%, Panorama.ro pune unitatea de măsură, adică salariul președintelui României, în context extern. Cât câștigă ceilalți șefi de stat din Europa, prin comparație cu omologul lor român?
Înainte de a pune lupa pe salariile liderilor europeni, ne uităm la vârful piramidei globale, când vine vorba de venituri de lider politic. Acolo stă confortabil prim-ministrul din Singapore, care e de multă vreme și de departe cel mai bine plătit șef de stat din lume. Are un salariu de 166.000 de euro/lună sau 2 milioane de euro pe an. Sunt incluse și niște bonusuri aici, pe care nu le-am putut desprinde.
Salariul liderului singaporez e rezultatul unui coeficient foarte complex, care pornește de la salariul unui ministru (60% din mediana pentru top 1.000 de venituri ale cetățenilor din Singapore), după care ia în calcul, printre altele, mediana salariilor directorilor de companii din Singapore cu capitalizare de piață de peste un miliard de dolari.
Președintele Statelor Unite are un salariu echivalent a 30.000 de euro pe lună sau 365.000 de euro pe an (400.000 de dolari), la care se mai adaugă diverse indemnizații.
Mai aproape de noi, în Elveția, președintele câștigă aproximativ 39.000 de euro pe lună.
Iar președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European au fiecare un salariu de 30.000 de euro pe lună (138% din cel mai mare salariu al unui funcționar european din grilă). Și ei mai au la dispoziție alte indemnizații și beneficii extrasalariale.
Toate aceste salarii sunt brute, așa cum sunt ele declarate de instituțiile oficiale din fiecare țară sau de la nivelul UE.
Dacă acestea sunt câteva salarii „alese”, iată cum arată o comparație țară cu țară, în interiorul UE. În infograficul de mai jos, găsiți toate salariile președinților sau, unde nu există funcția, ale prim-miniștrilor europeni.
Notă: E vorba de salarii brute, cărora am încercat, pe cât posibil, să nu le adăugăm și sporuri sau alte indemnizații și venituri. / Datele au fost extrase din rapoarte oficiale și doar acolo unde acestea nu au putut fi găsite am apelat la surse credibile din media naționale.
Și pentru că aceste salarii vin cu multe note de subsol date de diferențele de impozitare din fiecare țară și de ce alte venituri mai au șefii de stat și de guvern de pe urma funcției lor, am căutat o unitate de măsură comună. Iată cum arată același salariu de președinte sau prim-ministru, transformat în salarii minime din țara sa (acolo unde există).
În acest nou clasament, pe primul loc stă președinta Ungariei, Katalin Novák, al cărei salariu de circa 12.300 de euro reprezintă de peste 20 de ori salariul minim din țara sa, de 579 de euro, potrivit datelor centralizate de Panorama.
Înapoi în România: cine sunt bugetarii care câștigă mai mult decât președintele
De la apariția discuției privind supraimpozitarea bugetarilor cu venituri peste cele ale președintelui, s-au desprins încă două dezbateri: prima, că nu știm impactul real al acestei măsuri și ce anume ar rezolva ea, concret; a doua, că ea ar fi un balon de încercare pentru alte modificări în sfera de impozitare.
Cele două discuții se întrepătrund, pentru că teza că în spatele propunerii din coaliție stă altceva – reintroducerea cotei progresive în România, de exemplu – e susținută și de impactul modest pe care acest nou impozit l-ar avea la buget. Ministerul Finanțelor a numărat 81.000 de români care câștigă mai mult decât președintele țării, potrivit informațiilor Profit.ro. Însă acest număr se referă la angajați de la stat și din mediul privat. După cum știm, discuțiile din coaliție privind supraimpozitul de 16% se referă doar la bugetari.
În Revisal, adică la Inspecția Muncii, figurează doar 2.300 de bugetari cu venituri (nu doar salarii, ci și sporuri, indemnizații și alte venituri asimilate salariilor) peste 25.000 de lei pe lună. Potrivit legii, veniturile militarilor, parlamentarilor, magistraților, precum și ale angajaților din structuri ca Ministerul de Interne sau Serviciile de Informații nu apar în Revisal, astfel că e greu să spunem acum cu exactitate ce impact va avea „mini-cota progresivă” a bugetarilor.
Dar e lesne de intuit că această supraimpozitare nu e leacul care va astupa gaura la buget.
Problema lipsei de cifre a unui impact bugetar prezentat public a fost ridicată și de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. El spune că nivelul de impozitare din România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, punct în care am ajuns după ce „s-au produs erori monumentale” cu ani în urmă. Aceste erori ar trebui corectate din altă parte, crede Dăianu:
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
