Supraimpozitarea „bugetarilor de lux”

Salariul președintelui României, comparat cu leafa celorlalți șefi de stat din Europa

Computer Hope Guy
Klaus Iohannis, alături de alți lideri europeni, la Consiliul European din februarie 2023 / foto: European Union

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Klaus Iohannis, bugetarul numărul unu din România, a cărui leafă de 25.000 de lei (5.100 euro brut) ar putea fi impusă ca plafon pentru ceilalți angajați la stat, are cel mai mic salariu brut în rândul președinților europeni. Dacă nu introducem în discuție puterea de cumpărare din fiecare țară, reiese că șeful statului e reprezentativ, din acest punct de vedere, pentru concetățenii săi, dat fiind că românii sunt și ei codași la salarii în Europa.

Până ce va veni și analiza Ministerului Finanțelor pe marginea propunerii privind „bugetarii de lux”, care ar putea să fie supraimpozitați cu 16%, Panorama.ro pune unitatea de măsură, adică salariul președintelui României, în context extern. Cât câștigă ceilalți șefi de stat din Europa, prin comparație cu omologul lor român?

Înainte de a pune lupa pe salariile liderilor europeni, ne uităm la vârful piramidei globale, când vine vorba de venituri de lider politic. Acolo stă confortabil prim-ministrul din Singapore, care e de multă vreme și de departe cel mai bine plătit șef de stat din lume. Are un salariu de 166.000 de euro/lună sau 2 milioane de euro pe an. Sunt incluse și niște bonusuri aici, pe care nu le-am putut desprinde.

Salariul liderului singaporez e rezultatul unui coeficient foarte complex, care pornește de la salariul unui ministru (60% din mediana pentru top 1.000 de venituri ale cetățenilor din Singapore), după care ia în calcul, printre altele, mediana salariilor directorilor de companii din Singapore cu capitalizare de piață de peste un miliard de dolari.

Președintele Statelor Unite are un salariu echivalent a 30.000 de euro pe lună sau 365.000 de euro pe an (400.000 de dolari), la care se mai adaugă diverse indemnizații.

Mai aproape de noi, în Elveția, președintele câștigă aproximativ 39.000 de euro pe lună.

Iar președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European au fiecare un salariu de 30.000 de euro pe lună (138% din cel mai mare salariu al unui funcționar european din grilă). Și ei mai au la dispoziție alte indemnizații și beneficii extrasalariale.

Toate aceste salarii sunt brute, așa cum sunt ele declarate de instituțiile oficiale din fiecare țară sau de la nivelul UE.

Dacă acestea sunt câteva salarii „alese”, iată cum arată o comparație țară cu țară, în interiorul UE. În infograficul de mai jos, găsiți toate salariile președinților sau, unde nu există funcția, ale prim-miniștrilor europeni.

Notă: E vorba de salarii brute, cărora am încercat, pe cât posibil, să nu le adăugăm și sporuri sau alte indemnizații și venituri.  / Datele au fost extrase din rapoarte oficiale și doar acolo unde acestea nu au putut fi găsite am apelat la surse credibile din media naționale.

Și pentru că aceste salarii vin cu multe note de subsol date de diferențele de impozitare din fiecare țară și de ce alte venituri mai au șefii de stat și de guvern de pe urma funcției lor, am căutat o unitate de măsură comună. Iată cum arată același salariu de președinte sau prim-ministru, transformat în salarii minime din țara sa (acolo unde există).

În acest nou clasament, pe primul loc stă președinta Ungariei, Katalin Novák, al cărei salariu de circa 12.300 de euro reprezintă de peste 20 de ori salariul minim din țara sa, de 579 de euro, potrivit datelor centralizate de Panorama.

Înapoi în România: cine sunt bugetarii care câștigă mai mult decât președintele

De la apariția discuției privind supraimpozitarea bugetarilor cu venituri peste cele ale președintelui, s-au desprins încă două dezbateri: prima, că nu știm impactul real al acestei măsuri și ce anume ar rezolva ea, concret; a doua, că ea ar fi un balon de încercare pentru alte modificări în sfera de impozitare.

Cele două discuții se întrepătrund, pentru că teza că în spatele propunerii din coaliție stă altceva – reintroducerea cotei progresive în România, de exemplu – e susținută și de impactul modest pe care acest nou impozit l-ar avea la buget. Ministerul Finanțelor a numărat 81.000 de români care câștigă mai mult decât președintele țării, potrivit informațiilor Profit.ro. Însă acest număr se referă la angajați de la stat și din mediul privat. După cum știm, discuțiile din coaliție privind supraimpozitul de 16% se referă doar la bugetari.

În Revisal, adică la Inspecția Muncii, figurează doar 2.300 de bugetari cu venituri (nu doar salarii, ci și sporuri, indemnizații și alte venituri asimilate salariilor) peste 25.000 de lei pe lună. Potrivit legii, veniturile militarilor, parlamentarilor, magistraților, precum și ale angajaților din structuri ca Ministerul de Interne sau Serviciile de Informații nu apar în Revisal, astfel că e greu să spunem acum cu exactitate ce impact va avea „mini-cota progresivă” a bugetarilor.

Dar e lesne de intuit că această supraimpozitare nu e leacul care va astupa gaura la buget.

Problema lipsei de cifre a unui impact bugetar prezentat public a fost ridicată și de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. El spune că nivelul de impozitare din România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, punct în care am ajuns după ce „s-au produs erori monumentale” cu ani în urmă. Aceste erori ar trebui corectate din altă parte, crede Dăianu:

„Este nevoie de o reformă a administraţiei publice şi la nivel central, şi la nivel local. Dar trebuie să rezolvăm chestiunea deficitului bugetar, pentru că acum să ne imaginăm, cum doresc poate unii, să mai reducem taxe şi impozite: păi ne împuşcăm în picior! Cum să mai reduci? Am văzut o propunere să aplicăm cota unică peste tot, să se elimine toate facilităţile, toate scutirile care sunt practicate în relaţia cu unele sectoare economice – IT-ul, agricultura, construcţiile –, dar să reducem contribuţiile. Păi dacă reducem contribuţiile, în condiţiile în care avem un deficit bugetar atât de mare, nu am făcut nimic”, a explicat Daniel Dăianu, citat de Hotnews.

A contribuit la acest material Edit Gyenge

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.

Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    4
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x