O altă hartă a României

Săli polivalente: cum se dezvoltă infrastructura în restul țării, în timp ce Bucureștiul stă blocat în anii ‘70

Computer Hope Guy
Meci din sferturile Ligii Campionilor, susținut pe BT Arena, în aprilie 2022, între U-BT și MHP Riesen Ludwigsbourg, cu 10.000 de spectatori în tribune / FOTO: Inquam Photos / Melinda Nagy

România a finalizat sau are în curs de proiectare și construcție 16 săli polivalente moderne, cu o capacitate adunată de peste 108.000 de locuri în tribune. Sălile moderne deja inaugurate au o contribuție majoră la popularizarea sportului în România și permit organizarea unor competiții sportive internaționale, care ajută inclusiv la promovarea imaginii țării, dar și atragerea de venituri suplimentare din turism. Între timp, Bucureștiul are un proiect pentru o sală modernă cu 20.000 de locuri, însă acesta este blocat de administrația centrală, motiv pentru care cluburile din Capitală sunt nevoite să activeze într-o sală de numai 5.000 de locuri, construită în anii ’70.

  1. Între 2014 și 2022, au fost inaugurate șase noi săli polivalente în România: la Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Mioveni, Oradea, Bistrița și Pitești.
  2. Tot atâtea mai sunt acum în construcție, la Constanța, Tulcea, Brașov, Blaj, Turda și Suceava.
  3. Paradoxal, marile orașe se mișcă mai greu. La Craiova, Timișoara, Iași și București, avem săli polivalente doar în faza de proiect.
  4. Bucureștiul e de departe în situația cea mai proastă, pentru că în Capitală e nevoie cel mai mult de o nouă sală polivalentă, care să o înlocuiască pe cea de pe vremea comunismului, prea mică și prea depășită pentru evenimentele pe care le-ar putea organiza o capitală europeană în acest moment. Există un proiect de pe vremea administrației Firea, care însă s-a blocat într-un turn de parașutism și în birocrație.
  5. Cele 16 săli polivalente – inaugurate, în construcție sau în faza de proiect – au un cost cumulat acum la peste 3 miliarde de lei – bani care vin în special de la Compania Națională de Investiții (CNI). Beneficiile economice, de dezvoltare și sociale fac ca astfel de investiții să fie cât se poate de rentabile în țara noastră.

Dacă sala din București e blocată pe hârtie, Clujul joacă deja în altă ligă, mai modernă, mai populară și profitabilă. Sala Polivalentă BTarena din Cluj-Napoca a găzduit, în aprilie 2022, un număr record de spectatori pentru un meci de baschet desfășurat în România. Nu o dată, ci de două ori, la interval de două săptămâni: câte 10.000 de persoane au asistat în tribune la fiecare dintre cele două meciuri din sferturile de finală ale Ligii Campionilor găzduite de BTarena, între echipa locală U-BT Cluj-Napoca și trupa germană MHP Riesen Ludwigsburg.

Lucrurile au stat bine și în acest sezon: U-BT Cluj-Napoca a avut cea mai mare medie de spectatori din EuroCup, a doua cea mai valoroasă competiție europeană inter-cluburi: aproape 6.000 de spectatori au fost în tribune la fiecare dintre cele nouă meciuri desfășurate în BTarena, mai mulți decât au fost în tribunele adversarelor din Spania sau Turcia, țări în care baschetul este mult mai popular decât în România, potrivit unei analize realizate de publicația Baschet.ro.

Mai mult: din 2021, BTarena găzduiește în fiecare toamnă și turneul de tenis feminin Transylvania Open, care a fost desemnat de jucătoarele participante drept cel mai bun turneu de categorie WTA250 din calendarul internațional.

La ce ne trebuie săli polivalente moderne?

Ultimii ani au arătat însă că BTarena din Cluj-Napoca nu e neapărat o excepție în peisajul sportiv din România și că inaugurarea unor săli polivalente moderne are un impact major asupra percepției oamenilor despre sport. De exemplu, la meciurile de handbal feminin jucate de echipa națională a României la Mioveni, Bistrița sau Pitești, tribunele au fost pline, iar spectatorii au făcut o atmosferă specială, specifică marilor meciuri, la fel cum s-a întâmplat și la meciul echipei naționale de tenis feminin de la Oradea din cadrul Billie Jean King Cup (fosta Fed Cup).

Astfel de evenimente demonstrează că există potențial și că o sală polivalentă de 20.000 de locuri în capitala României ar permite organizarea unor competiții cu o anvergură și mai mare. De exemplu, sala polivalentă MVM Dome din Budapesta, care are o capacitate de 20.000 de locuri, a fost inaugurată în decembrie 2021 și găzduiește anual turneului final al Ligii Campionilor la handbal feminin. MVM Dome va găzdui și Campionatul European de handbal feminin din 2024, precum și Campionatul Mondial din 2027 al aceluiași sport.

Astfel de competiții majore ar putea avea loc și în România, în săli polivalente cu capacitate mare. Pe lângă beneficiile de imagine și veniturile pe termen scurt atrase inclusiv de la turiștii străini, găzduirea unor competiții sportive internaționale atrage în tribune și un număr mare de copii veniți împreună cu familia. Iar experiențele trăite în tribune pot determina copiii să se simtă atrași de practicarea unor sporturi individuale sau de echipă, într-o țară codașă în Uniunea Europeană la făcut mișcare. Pe termen lung, practicarea sportului contribuie la menținerea unei condiții fizice bune, întărirea sistemului imunitar și, implicit, o stare de sănătate mai bună, elemente care se traduc printr-o presiune mai mică asupra sistemului de sănătate și asupra bugetului național.

Cu toate acestea, spre deosebire de numeroase orașe din țară, Bucureștiul se zbate să obțină performanțe majore în special în handbalul feminin, în vechea și insuficienta sală polivalentă pe care o are, unde biletele pentru meciurile internaționale sunt epuizate în mai puțin de 30 de minute.

Săli polivalente construite în România: de unde vin banii

Cu două excepții, toate proiectele de săli polivalente moderne sunt finanțate prin Compania Națională de Investiții (CNI). CNI e o societate comercială înființată în anul 2001, care se află în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), minister de la care obține și fondurile necesare pentru aceste proiecte.

Principalii beneficiari ai lucrărilor de infrastructură sunt autoritățile publice locale, care contribuie la proiecte cu fonduri alocate pentru realizarea căilor de acces, a racordurilor la utilități sau la construcția unor parcări. Sălile polivalente din Cluj-Napoca și Blaj sunt construite din fonduri publice ale administrației locale.

Costurile celor 16 săli polivalente noi

(inaugurate în ultimul deceniu, încă în construcție sau în faza de proiect)

0
milioane de lei

Costurile defalcate

Săli deja construite și inaugurate (6)

570
milioane de lei

Săli încă în construcție (6)

912
milioane de lei

Săli în stadiul de proiect (4)

1652
milioane de lei

BTarena din Cluj-Napoca: exemplul de urmat

Inaugurată în 2014, BTarena (foto) a fost prima sală polivalentă modernă construită în România. Proiectul a fost coordonat de biroul de arhitectură Dico și Țigănaș, una dintre cele mai mari companii de profil din România, în timp ce construcția propriu-zisă a revenit companiei sibiene CON-A.

Proiectul a inclus un design inedit pentru fațadă, sub forma unei rețele gigant care sugerează deformarea unei plase de poartă în urma unui gol. La interior, există un sistem de colectare a apei meteorice pentru irigarea spațiilor verzi, dar și un sistem modern de management (Building Management System – BMS) care permite ajustarea automată a sistemului de climatizare în funcție de numărul spectatorilor din arenă, determinat automat prin scanarea biletelor la intrare.

Sala a fost omologată pentru competiții de baschet, handbal și volei, însă poate găzdui și meciuri de tenis sau competiții de gimnastică, scrimă sau box.

Inițial, capacitatea sălii a fost de 7.227 de locuri, însă în 2017 tribunele au fost extinse pentru a putea găzdui 10.000 de spectatori. În același an, Sala Polivalentă din Cluj-Napoca și-a vândut numele printr-un amplu parteneriat semnat de autoritățile locale din Cluj-Napoca cu Banca Transilvania. Cea mai mare instituție bancară din România plătește 120.000 de euro anual pentru ca sala polivalentă să se numească BTarena, la care se adaugă o investiție anuală de 1,8 milioane de euro în sportul clujean.

Cel mai recent, în aprilie 2023, BTarena a primit un nou sistem de iluminat compus din 85 de proiectoare LED care a mărit puterea de iluminare de la 1400 lux la 3500 lux și 88 de proiectoare LED pentru scene de lumină ambientală folosite uzual în pauzele de la meciuri sau în timpul concertelor.

Sepsi Arena din Sfântu Gheorghe: baschetul feminin la putere

CNI a finalizat în anul 2017 construcția unei săli polivalente în Sfântu Gheorghe dedicată în special sporturilor de echipă, precum baschet, handbal și volei, dar poate găzdui inclusiv competiții de atletism. Una dintre particularități este că există posibilitatea amenajării temporare a unui patinoar.

Sala Polivalentă are o capacitate de 3.000 de locuri, mai mult decât suficientă, raportată la populația de 50.000 de locuitori, iar parcarea este prevăzută cu 400 de locuri, inclusiv 16 locuri pentru autocare.

Cea mai importantă echipă locală care folosește în prezent Sepsi Arena este formația de baschet feminin Sepsi SIC, care a câștigat titlul în Liga Națională în ultimele șapte sezoane, fiind neînvinsă începând din sezonul 2015-2016.

Sala Sporturilor din Mioveni: atenție, cade tencuiala!

sali polivalente

Proiectul sălii polivalente din Mioveni (foto) este unul dintre cele mai controversate. Pe de o parte, pentru că orașul din județul Argeș are doar 30.000 de locuitori, iar pe de altă parte pentru că în timpul construcției acoperișul s-a prăbușit, iar lucrările au fost reluate după o perioadă cu un alt constructor.

Pe numele său oficial Sala Sporturilor Mioveni, construcția a necesitat în total șapte ani de lucrări, poate găzdui meciuri de handbal, baschet, volei și are inclusiv pistă de bowling, în timp ce capacitatea tribunelor este de 2.500 de locuri.

Totuși, sportul local nu este încă foarte dezvoltat, iar principalul punct de reper este echipa de handbal feminin Dacia Mioveni, care evoluează în primul eșalon din sezonul 2020-2021. În acest context, unul dintre cele mai importante meciuri găzduite de noua sală a fost România – Insulele Feroe în octombrie 2021, în preliminariile pentru Campionatul European de handbal feminin.

Oradea Arena: pentru o rivalitate cu BTarena

Inaugurată în aprilie 2022, sala polivalentă Oradea Arena (foto) are o suprafață de joc din arțar canadian, un lemn masiv cu o grosime de 2 centimetri care a fost montat peste padele de cauciuc și lemn și este similar cu cel folosit în NBA (Campionatul Nord-American de Baschet).

Spre deosebire de celelalte săli polivalente moderne, Oradea Arena a optat pentru o configurație diferită a tribunelor. În loc de patru tribune distincte sau de tribune ovale, Oradea Arena are tribune în forma literei U, pentru ca prin una dintre laturile sălii polivalente să poată intra tiruri cu echipamente de până la 20 de tone, pentru organizarea de concerte și alte evenimente.

sali polivalente

Tribunele în formă de U au o capacitate de 5.300 de spectatori, dintre care 3.650 de locuri sunt în gradene fixe, în timp ce 1.650 de locuri sunt în gradene mobile, ce pot fi eliminate în cazul concertelor. De altfel, pentru evenimentele non-sportive, capacitatea sălii ajunge la 7.200 de locuri.

Pe lângă sala polivalenta propriu-zisă, Oradea Arena beneficiază și de o sală de antrenament care poate găzdui competiții de juniori, săli de conferințe și zone speciale pentru relaxarea sportivilor, inclusiv bazin de recuperare cu apă caldă, bazine de recuperare cu gheață, saună umedă sau saună uscată.

Sala este utilizată de clubul local CSM Oradea, iar secția de baschet masculin are parte de cel mai mare succes și este una dintre favoritele la titlul național în acest sezon, alături de U-BT Cluj-Napoca. De altfel, rivalitatea dintre CSM Oradea și U-BT Cluj-Napoca a crescut și mai mult după inaugurarea noii săli polivalente, mai ales că acestea sunt singurele echipe care au câștigat titlul în Liga Națională începând din 2016 (câte 3 pentru fiecare club).

Complexul Sportiv Unirea din Bistrița: sală polivalentă modernă, ofer cazare

sali polivalente

Sala polivalentă din Bistrița (foto) are 2.675 de locuri și include zone special amenajate pentru sporturi individuale precum balet, dans modern, karate sau judo. Aceasta face parte dintr-un complex care include și terenuri exterioare unde se pot practica sporturi precum handbal, fotbal, baschet și tenis, dar și o pistă de alergare cu 8 culoare de 132 de metri lungime. Parcarea are 477 de locuri, dintre care 18 locuri sunt rezervate pentru mașini electrice, iar 100 de locuri, pentru biciclete. Poate însă cel mai inedit aspect este că aici există și un hotel de 3 etaje, cu 30 de camere, care poate fi utilizat pentru cazarea sportivilor.

Proiectul Complexului Sportiv Unirea a fost realizat de biroul de arhitectură Dico și Țigănaș, în timp ce construcția propriu-zisă a revenit companiei locale Frasinul SRL, iar inaugurarea a avut loc în august 2022.

La fel ca și în cazul sălii de la Mioveni, Sala Polivalentă din Bistrița este folosită în special de echipa locală de handbal feminin, Gloria Bistrița, una dintre revelațiile sezonului actual, care oferă jucătoare inclusiv pentru echipa națională. De altfel, naționala României a jucat aici două meciuri amicale ca parte a pregătirilor pentru campania de calificare la Campionatul Mondial din iarna acestui an.

Pitești Arena: mică și înghesuită, dar cochetă

sali polivalente

Cea mai recentă sală polivalentă care a fost inaugurată în România este Pitești Arena (foto): inaugurarea oficială a avut loc în decembrie 2022, cu aproape un an întârziere față de planurile inițiale, cu ocazia unei competiții de karate.

Proiectul inițial a prevăzut ca Sala Polivalentă să aibă o capacitate de 4.900 de locuri, însă în realitate numărul de spectatori este limitat la aproximativ 4.000, însă capacitatea pentru concerte este de aproape 5.900 de locuri.

Pitești Arena poate găzdui meciuri din numeroase sporturi de echipă, inclusiv handbal, baschet sau volei, dar și meciuri de tenis, tenis de masă, mini-fotbal și alte competiții sportive individuale. Pe lângă terenul central, Pitești Arena dispune și de zone dedicate pentru antrenamente cu echipamente pentru fitness și forță și o zonă de saună și bazine cu apă.

Cel mai important eveniment sportiv găzduit până acum de Pitești Arena a fost meciul de handbal feminin România – Portugalia din aprilie 2022, care a contat pentru preliminariile Campionatului Mondial. Totuși, în mod uzual, arena este utilizată de echipă locală de baschet masculin FC Argeș Pitești, care activează în prima ligă de baschet a țării.

În construcție: trei săli la munte și trei la mare

Pe lângă sălile polivalente moderne deja inaugurate, CNI are în construcție alte șase săli. Printre cele mai aproape de finalizare este Sala Polivalentă din Constanța (foto), care la finalizare va avea 5.000 de locuri și va găzdui meciuri de handbal, baschet și volei, iar Federația Română de Baschet a anunțat deja că face demersuri pentru organizarea Campionatului European de Baschet Feminin în 2025.

sali polivalente
Viitoarea sală polivalentă din Constanța

La numai 35 de kilometri de BTarena din Cluj-Napoca, la Turda, CNI va inaugura în câteva luni o sală polivalentă cu 3.320 de locuri dedicată competițiilor sportive de echipă, precum handbal, baschet și volei. Cea mai cunoscută echipă locală este formația de handbal masculin Potaissa Turda, care a câștigat competiția europeană EHF Challenge Cup în 2018. Totuși, scopul principal este ca noua sală polivalentă din Turda să devină complementară sălii BTarena din Cluj-Napoca, în cadrul unor competiții sportive internaționale.

La sfârșitul anului 2022, a început și construcția unei săli polivalente la Suceava, care ar trebui finalizată într-un interval de 24 de luni. Sala Polivalentă va avea o arenă de joc principală cu 5.000 de locuri în tribune, la care se adaugă o sală de antrenamente, în timp ce la etajele superioare vor exista săli de recuperare medicală, un centru de kinetoterapie, dar și o serie de spații comerciale, inclusiv restaurante.

Între timp, la Tulcea (foto), Construcții Erbașu se ocupă de proiectul unei săli polivalente cu o capacitate de 4.438 de locuri, iar lucrările au ajuns la un stadiu de execuție de 24% și ar putea fi încheiate până la sfârșitul acestui an.

sali polivalente
Viitoarea sală polivalentă din Tulcea

La Brașov, pe amplasamentului fostului Stadion Municipal din cartierul Bartolomeu demolat în 2008, va fi construită o sală polivalentă cu 10.075 de locuri, la care se adăuga o sală secundară pentru antrenamente cu alte 1.152 de locuri. Lucrările au început în ianuarie 2023 și sunt gestionate de o asociere formată din MIS Grup Bistrița, Electrogrup Cluj și Energosteel ART.

sali polivalente
Viitoarea sală polivalentă din Brașov

Blaj se mândrește că va deveni în curând cel mai mic oraș din România care va avea o sală polivalentă modernă. În localitatea cu numai 17.800 de locuitori, din județul Alba, se construiește în prezent o sală cu o capacitate de 2.000 de locuri. Primăria a semnat deja un acord cu Federația Română de Volei pentru ca naționala de volei feminin să joace aici meciurile de acasă din următorii cinci ani. În plus, aici vor putea avea loc și meciuri de handbal și baschet. Lucrările sunt aproape finalizate, iar inaugurarea oficială va avea loc cel mai probabil în iunie 2023.

sali polivalente
Viitoarea sală polivalentă din Blaj

Construcții în fază de proiect: Banatu-i fruncea și la costuri

Câteva dintre marile orașe ale țării au realizat de asemenea proiecte pentru construcția unor săli polivalente și așteaptă startul lucrărilor.

De exemplu, la Timișoara a fost aprobat un proiect în valoare de 681 de milioane de lei pentru construcția unei săli polivalente cu o capacitate de 16.000 de locuri. Dacă se va concretiza, aceasta va fi cea mai scumpă și mai mare sală polivalentă. Lucrările ar putea începe în acest an, în funcție de obținerea tuturor aprobărilor necesare.

Între timp, autoritățile locale din Iași se află în faza de realizare a dosarului cu documente care trebuie predat la CNI pentru construcția unei săli polivalente. Aceasta se va numi Sala Polivalentă Regina Maria, va avea o capacitate de circa 10.000 de locuri, iar durata totală a lucrărilor este estimată la trei ani.

sali polivalente
Proiectul viitoarei săli polivalente de la Iași

Nu în ultimul rând, Craiova își dorește o sală polivalentă de 4.000 de locuri pe actualul amplasament al Stadionului Tineretului care să aibă inclusiv un velodrom acoperit și o pistă de atletism, dar și zone de agrement exterioare, cu piste pentru biciclete sau skateboarduri.

București: oraș blocat în anii ‘70, caut semnătură

Bucureștiul se află într-o situație aparte. Cea mai mare sală polivalentă din Capitală poate găzdui 5.000 de spectatori, a fost construită în anul 1974 și este depășită din toate punctele de vedere. La începutul acestui an, autoritățile centrale au semnat un contract în valoare de 59,6 milioane de lei pentru reabilitarea termică a sălii, însă facilitățile oferite pentru sportivi și spectatori nu vor fi îmbunătățite.

Teoretic, planuri pentru o nouă sală polivalentă există. Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat în martie 2019 un proiect care prevede construcția unei săli polivalente moderne, în incinta complexului sportiv Lia Manoliu, adică în imediata apropiere a stadionului de fotbal Național Arena.

Proiectul are o valoare estimată la 658 de milioane de lei și prevede construcția unei săli polivalente cu o capacitate de 20.000 de locuri, iar durata de proiectare și execuție a fost estimată la trei ani.

Inițial, debutul lucrărilor a fost amânat pentru că România a găzduit pe Arena Națională în vara anului 2021 câteva meciuri de la EURO 2020, iar UEFA a solicitat ca în zona viitorului șantier să fie amenajată o parcare.

Au trecut însă aproape doi ani de la EURO 2020, iar proiectul Sălii Polivalente este în prezent blocat în birocrație. De fapt, s-a lovit de un turn.

Mai exact, pe terenul pe care se va construi viitoarea Sală Polivalentă se află un turn de parașutism dezafectat, care aparține de Ministerul Transporturilor. Primăria Capitalei susține că a solicitat încă din data de 28 august 2019 transferul turnului de parașutism din proprietatea Ministerului Transporturilor în proprietatea sa, pentru ca acesta să poată fi demolat, după obținerea unei autorizații în acest sens. Cu toate acestea, cererea făcută de Primăria Capitalei a rămas fără răspuns, motiv pentru care contractul pentru construcția Sălii Polivalente a fost suspendat. Turnul de parașutism are o înălțime de 86 de metri și ocupă o suprafață de numai 176 de metri pătrați.

De asemenea, în mai 2022, Primăria Capitalei a solicitat includerea Sălii Polivalente în Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, pentru a putea fi construit cu finanțare din partea CNI. Până în prezent, CNI nu a inclus însă proiectul pe lista de proiecte finanțate, în ciuda faptului că exista deja un studiu de fezabilitate, iar indicatorii tehnico-economici au fost aprobați de CGMB.

Deblocarea acestui proiect ar oferi o nouă perspectivă de dezvoltare pentru București și ar aduce Capitala la nivelul multor altor orașe din țară la acest capitol.


Imaginile cu proiectele sălilor polivalente aparțin fie CNI, fie constructorului

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Daniel Popescu

Daniel este jurnalist din 2006. La Panorama analizează date din diverse domenii pentru a extrage informații utile, pe care le prezintă într-un format interactiv și ușor de înțeles. În prezent, scrie și analize despre industria auto pentru Autocritica și produce newsletterul imobiliar Patru Pereți.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    6
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x