Panorama războiului

Moment de cotitură în frontul „Vest contra Putin”

Computer Hope Guy
Soldați sovietici sunt pictați în culorile steagului ucrainean, pe un monument din Sofia / foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Pentru prima dată în istorie, Uniunea Europeană va finanța achizițiile și livrările de armamente și echipament militar către o țară aflată sub asediu, a anunțat, duminică seară, Comisia Europeană. „S-a dărâmat un alt tabu, acela că UE nu livrează arme într-un război. Ba da, o facem”, a fost mesajul șefului diplomației UE, Josep Borrell. Totodată, UE închide spațiul aerian pentru zborurile rusești, „inclusiv pentru avioanele private ale oligarhilor”. Măsurile vin după noi sancțiuni economice care amenință să pună la pământ sistemul financiar rusesc.

Într-o repoziționare extrem de importantă, Germania nu doar că și-a dat acceptul pentru a deconecta parte din băncile rusești de la sistemul global de plăți, dar a decis să iasă dintr-o amorțeală militară istorică, după al Doilea Război Mondial: trimite echipament militar în Ucraina și își mărește masiv cheltuielile pentru apărare. Alte țări continuă să facă același lucru și să sprijine rezistența ucraineană. 

În replică, Vladimir Putin a dat ordin pentru ridicarea gradului de alertă a forțelor strategice nucleare ruse, o nouă amenințare pentru Vestul care dă dovadă de un front comun fără precedent în fața Federației Ruse. Cu toate acestea, o delegație ucraineană și una rusească se întâlnesc luni la frontiera Ucrainei cu Belarus, „fără condiții prealabile de discuție”. Așa arată Panorama războiului, la finalul zilei de 27 ianuarie:

Sancțiunile din weekend, explicate

Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie și Canada au decis, în sfârșit, să recurgă la o măsură care se discuta încă de când Rusia a anexat Crimeea, în 2014: excluderea unor bănci rusești de la SWIFT, standardul global prin care se fac plăți între bănci în întreaga lume. Lista băncilor care sunt scoase practic din sistemul financiar internațional urmează să fie anunțată în zilele următoare. De remarcat că, până și cu cele mai dure dintre măsuri, Vestul continuă strategia sancțiunilor etapizate – criticată de unii, dar justificată de alții, pe motiv că trebuie să mai rămână „săgeți în tolba” occidentală.

Deconectarea de la SWIFT e o măsură atât de drastică încât a fost descrisă în trecut drept „opțiunea nucleară” din lista sancțiunilor economice. E și motivul pentru care a durat atât de mult până ca Vestul să se pună de acord în privința ei. După ce Italia și Ungaria au cedat, Germania a fost singura țară care se opunea deconectării instituțiilor financiare rusești de la SWIFT.

E adevărat că Rusia și-a construit, în ultimii ani, propriul sistem de plăți, dar se estimează că el e folosit acum doar pentru aproximativ 20% din tranzacțiile băncilor rusești. Trecerea de la SWIFT la sistemul rusesc de mesagerie nu se va face peste noapte, spun experții.

Cealaltă măsură majoră anunțată de UE și de SUA vizează Banca Centrală a Rusiei. E vorba de blocarea tranzacțiilor și înghețarea activelor ei, „pentru a nu-i permite să finanțeze războiul lui Putin”, a explicat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. 

Deși Rusia are unele dintre cele mai mari rezerve valutare și de aur din lume, evaluate undeva între 600 și 640 de miliarde de dolari, jumătate din aceste rezerve sunt în dolari și în euro și vor fi înghețate ca urmare a sancțiunilor occidentale, potrivit calculelor unui profesor american, specialist în politici rusești. Puțin peste 20% din rezervele băncii centrale de la Moscova sunt în aur, iar restul e în yuan, în China.

„Sancțiunile împotriva băncii centrale sunt o armă atât de devastatoare, încât singura întrebare acum este dacă nu cumva ar putea face mai mult rău decât își doresc, de fapt, statele occidentale. Aceste sancțiuni ar putea falimenta întregul sistem financiar rusesc și transforma rubla într-o monedă fără valoare”, se arată într-o analiză din The Atlantic.

La fel de devastatoare se așteaptă să fie și efectele sancțiunilor împotriva băncilor rusești, chiar și fără să luăm în calcul deconectarea de la SWIFT. Calculele americanilor vorbesc despre sancțiuni pentru bănci rusești cu active cumulate de 1.000 de miliarde de dolari. Aliații occidentali au blocat una dintre cele mai mari bănci rusești, care, potrivit președintelui SUA, deține o treime din activele bancare ale țării.

S&P a revizuit deja în scădere ratingul Rusiei la categoria „junk”, adică nerecomandat pentru investiții. O retrogradare similară e așteptată să vină și din partea Moody’s. 

Deși toți analiștii globali sunt de părere că sancțiunile vor avea un impact devastator asupra economiei rusești, chiar dacă nu toate vor avea efecte imediate, de pe fiecare nouă listă de măsuri a lipsit una dintre marile arme ale Rusiei împotriva Vestului: livrările de petrol și gaze. Acestea rămân, deocamdată, exceptate de la sancțiuni.

Iată cum arată ciocnirea dintre realitățile energetice ale Vestului și cele politice: vineri, în cea de-a doua zi a războiului, țările europene și SUA i-au plătit agresorului rus aproximativ 700 de miliarde de dolari pentru livrări zilnice de gaze, arată Quartz.

Putin intră în galeria dictatorilor restricționați. RT și Sputnik, blocate în UE

Pe lângă restricțiile majore împotriva sistemului financiar rusesc și cele referitoare la exporturi de tehnologii înalte, alianța occidentală face liste de oligarhi, familiile lor și apropiați ai lui Vladimir Putin. Aceștia vor fi vizați de sancțiuni care variază de la limite de bani în conturi occidentale, la înghețare de active, interdicții de călătorie, limitarea procedurilor de vânzare a cetățeniei europene – așa-zisele „pașapoarte aurii”, prin care rușii bogați pot primi cetățenie.

Vladimir Putin a intrat, alături de ministrul său de Externe, Serghei Lavrov, într-un cerc restrâns de șefi de stat și guverne – dictatori precum Bashar al-Assad al Siriei, fostul lider libian, Muammar Gaddafi sau Saddam Hussein al Irakului – vizați de sancțiuni internaționale personale. Măsura, deși e un mesaj foarte puternic că Vladimir Putin e izolat complet pe scena globală, după cum a descris duminică situația cancelarul german, e mai degrabă simbolică. Liderul rus și-a ascuns bine averea prin interpuși și off-shore-uri.

Alte eforturi ale Vestului, care merg în paralel cu sancțiunile rusești și ajutoarele financiare și militare pentru Ucraina, au de-a face cu combaterea dezinformării rusești.

UE a anunțat duminică seară că va interzice entitățile media care funcționează sub umbrela Russia Today și Sputnik, două elemente-cheie ale propagandei rusești. „Nu vor mai putea să-și răspândească minciunile pentru a justifica războiul lui Putin și să semene discordie în interiorul Uniunii Europene”, a explicat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Regimul din Belarus, aliat al lui Vladimir Putin în acest război, va fi lovit de noi sancțiuni economice trans-sectoriale. 

Sprijinul militar din Vest continuă, în ciuda Rusiei. Germania „întoarce armele”

Planul economic e dublat de cel militar. Ucraina a primit asistență militară internațională ani de zile după momentul 2014, când Rusia a deschis conflictul. În 2022, lucrurile au luat însă o turnură dramatică, odată cu invazia declanșată pe 24 februarie. 

Duminică, UE a anunțat că va declanșa în premieră un mecanism de finanțare pentru achiziția și furnizarea de armament pentru Ucraina. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a dat proporții biblice deciziei: „Pentru că trăim vremuri fără precedent, așa cum am făcut-o și când a venit pandemia. Ne confruntăm cu molima și cu războiul, așa ca în vremurile biblice”.

Nimic nu ilustrează însă mai bine acest moment de cotitură decât pivotarea Germaniei.

Cu o poziție strictă și deseori criticată, de a nu trimite sau vinde armamente în zone de conflict și de a bloca și alte state să facă acest lucru cu echipamente de fabricație germană, Berlinul a abandonat această „blocadă” sâmbătă. Nu doar că Germania trimite acum în Ucraina 1.000 de armamente anti-tanc și 500 de rachete sol-aer Stinger, dar a permis și Olandei să trimită în Ucraina 400 de lansatoare de rachete anti-tanc de fabricație germană. Estonia, care fusese și ea blocată de Germania să trimită armament german în ajutorul Ucrainei, a primit și ea permisiunea Berlinului.

„Invazia rusă a Ucrainei marchează un punct de cotitură. Amenință întreaga noastră ordine de după război. În această situație, este datoria noastră să face tot ce putem pentru a sprijini Ucraina să se apere împotriva armatei invadatoare a lui Vladimir Putin”, a anunțat cancelarul german Olaf Scholz.

Războiul declanșat de Putin a trezit Germania din amorțeala militară auto-impusă după al Doilea Război Mondial și a reușit în mod ironic ceea ce aliații NATO, în frunte cu SUA, nu au reușit timp de ani de zile: să convingă Germania să cheltuiască mai mult pentru apărare. 

Germania, o forță militară de prim rang în cadrul NATO, a refuzat sistematic să atingă măcar ținta de 2% din PIB alocată armatei, pe care aliații NATO au fixat-o ca punct de referință și pe care până și România se chinuie de câțiva ani să o mențină. Acest lucru se va schimba.

Olaf Scholz a anunțat, duminică, în fața Budestagului, că Germania va depăși acest procent din PIB și că guvernul de la Berlin creează un fond de 100 de miliarde de euro pentru a investi, în 2022, în bugetul armatei germane. „Va trebui să investim mai mult în securitatea țării noaste, pentru a ne proteja libertatea și democrația”, a spus Scholz, duminică, în fața parlamentarilor reuniți într-o sesiune specială. 

Cine ce îi dă Ucrainei pentru a se apăra

Susținerea militară a aliaților occidentali pentru Ucraina s-a intensificat în ultimele zile. SUA au anunțat un nou pachet de ajutor militar, de 350 de milioane de dolari, care include echipamente de luptă anti-blindate și anti-aeriană. Sprijinul militar american pentru Ucraina a depășit, în ultimul an, 1 miliard de dolari, conform Departamentului de Stat.

România a decis duminică să trimită și ea asistență militară Ucrainei, după ce trimisese înaintea invaziei ajutor medical. E vorba de un pachet de 3 milioane de euro, constând în combustibil, veste antiglonț, căști, muniție și alte echipamente militare, dar și alimente, apă și medicamente. Guvernul a anunțat duminică și disponibilitatea României de a primi și trata răniții din războiul din Ucraina în spitalele românești.

În Europa, mobilizarea de ajutor militar pentru Ucraina este fără precedent. Olanda a anunțat că trimite 200 de rachete anti-aeriene Stinger, pe lângă cele 400 de lansatoare germane. Acestea se adaugă ajutorului trimis cu câteva zile înainte de începerea invaziei – 3.000 de căști de luptă, 2.000 de veste anti-glonț, 30 de detectoare de metal, doi roboți detectori de mine, două sisteme de supraveghere radar și cinci radare de detectare a armamentelor, plus 100 de puști cu lunetă și 30.000 de gloanțe. Olanda a alocat și 20 de milioane de euro pentru ajutorul refugiaților ucraineni.

Cehia a anunțat că trimite armament de 7,6 milioane de euro, constând în mitraliere, puști automate și cu lunetă, precum și muniție. În plus față de circa 4.000 de lovituri de artilerie, în valoare de 1,7 milioane de dolari, pe care deja le trimisese Ucrainei.

Slovacia trimite și ea 12.000 de lovituri de artilerie, calibrul 120mm, 10 milioane de litri de combustibil, 2,4 milioane de litri de combustibil pentru aviație și două sisteme de deminare Bozena, în cadrul unui pachet de ajutor militar în valoare de 11 milioane de euro.

Polonia, Estonia și Letonia trimit și ele lansatoare de rachete anti-tanc Javelin în plus față de cele trimise până acum în Ucraina, precum și motorină sau echipamente medicale.

Belgia a anunțat că trimite Ucrainei 2.000 de mitraliere și 3,8 milioane de litri de combustibil. Franța a decis încă de vineri să aloce un pachet de asistență militară în valoare de 300 de milioane de euro pentru Ucraina.

NATO își întărește Flancul Estic

Aliații NATO nu doar că sprijină militar Ucraina, dar de la începutul invaziei rusești au început să întărească și Flancul Estic al Alianței cu forțe suplimentare, după ce Jens Stoltenberg a anunțat vineri decizia de a activa, pentru prima dată, forța de reacție rapidă a NATO. 

Belgia a anunțat că trimite în România 300 de militari. Este încă așteptată o decizie cu privire la formarea unui grup de luptă NATO dislocat în România, pe care Franța s-a oferit să îl conducă. Forțele Terestre Române au anunțat că au pregătit deja infrastructura necesară pentru acest grup, care ar urma să se ocupe cu activități de supraveghere (enhanced vigilance activities).

Marea Britanie trimite 1.000 de militari în Estonia, alături de tancuri Challenger 2 și vehicule blindate. În România și Polonia, britanicii au trimis avioane Typhoon pentru a sprijini patrularea spațiului aerian, iar distrugătorul HMS Diamond se alătură unor exerciții militare NATO în Marea Mediterană. Olanda trimite în Lituania încă 70 de militari, iar Germania 350, în cadrul grupului de luptă NATO dislocat deja acolo.

SUA au suplimentat de asemenea forțele trimise în Europa, cu încă 7.000 de militari, încă din prima zi a invaziei ruse din Ucraina. România a primit deja pe teritoriul său un batalion american de vehicule blindate Stryker, format din 1.000 de militari, precum și două avioane F-35 care se antrenează cu piloții români.

Proteste în Rusia și în restul lumii

Proteste ample au avut loc la sfârșit de săptămână în toată lumea.

Foarte important e că și în Rusia continuă protestele, cu toate că ele au fost declarate ilegale și cel puțin 4.000 de ruși au fost arestați deja pentru că au contestat în stradă războiul din țara vecină, conform datelor observatorilor independenți. Duminică, manifestațiile au coincis și cu comemorarea a șapte ani de la uciderea lui Boris Nemțov, unul dintre criticii regimului Putin care a fost asasinat pe stradă, în apropiere de zidurile Kremlinului.

Membrii Parlamentului german, reuniți duminică într-o ședință extraordinară, s-au ridicat de pe scaune și au aplaudat curajul rușilor care au ieșit în stradă.

Rușii își golesc conturile

Dincolo de proteste, în Rusia a început și panica de la bancomate. Cu valul necontenit de sancțiuni occidentale, rușii au făcut cozi lungi la bancomate, pentru a-și scoate banii de pe carduri.

Panica s-a accentuat în noaptea de sâmbătă spre duminică, după anunțul privind deconectarea mai multor bănci rusești de la infrastructura financiară globală. Oamenii au așteptat în fața bancomatelor rămase fără bani până ce au fost alimentate.

Banca Centrală de la Moscova face apel la calm și promite că le va da băncilor lichidități pentru a putea gestiona cererea. Multe sucursale de bănci străine din Rusia au rămas repede fără dolari. 

Bancherii sunt foarte îngrijorați de impactul retragerii masive de cash din ultimele zile, relatează Financial Times, care citează mai mulți executivi ale unor bănci străine din Rusia.

Cardurile emise de anumite bănci nu mai funcționează cu serviciile de plăți Apple și Google Pay. Cardurile Visa și Mastercard emise de băncile rusești vizate de sancțiuni nu mai funcționează în afara Rusiei.

Toată lumea de pe piața financiară din Rusia se așteaptă la o zi neagră luni, odată cu deschiderea piețelor.

Situația, la zi

Marea majoritate a celor 150 de mii de militari ruși care înconjurau Ucraina înainte de începerea ofensivei sunt acum implicați în operațiunea militară, spune Pentagonul. Toate cancelariile străine, serviciile de informații și ministerele apărării laudă rezistența ucraineană.

În ciuda temerilor serviciilor de informații străine că vom vedea Kievul cucerit de ruși în doar câteva zile, capitala rămânea duminică sub controlul forțelor guvernamentale. 

Fum într-un oraș de lângă Kiev care a fost ținta raidurilor rusești în noaptea de sâmbătă spre duminică / sursa foto: Profimedia

Civilii care nu au părăsit Kievul de la începul războiului nu mai au voie să iasă din casă.

Duminică, se dădeau lupte grele pentru al doilea mare oraș al Ucrainei, Harkov, dar, până la publicarea acestui material, acesta era în continuare sub controlul forțelor ucrainene.

Harta conflictului din Ucraina, potrivit Ministerului britanic al Apărării

În paralel, continuă exodul ucrainenilor în estul Europei. Numărul celor care au reușit să părăsească deja țara se apropie de 400.000. Cei mai mulți au ajuns în Polonia, Ungaria și Moldova. În România ajunseseră duminică peste 18.000 de ucraineni. În total, de la începutul invaziei rusești, în România au intrat peste 56.000 de ucraineni, iar 318 solicitaseră azil, până duminică seară, conform datelor de la Guvern. 

Jumătate dintre ei (peste 28.000) au părăsit deja țara noastră, care e mai degrabă o escală pentru ucraineni în drumul spre Vest.

Dincolo de respingerea ofensivei rusești, regimul ucrainean reușește să-și susțină efortul impresionant de comunicare și de controlare a discursului despre acest război, ceea ce nu e deloc puțin lucru, având în vedere capacitatea Rusiei de propagandă, gaslighting și dezinformare.

Un voluntar din Liov arată cum face cocktailuri molotov. Ucrainenii au fost îndemnați de autorități să-i aștepte pe soldații ruși cu cocktailuri Molotov / sursa foto: Profimedia

Președintele Zelenski își publică pe Twitter toate discuțiile și apelurile cu liderii lumii, un instrument de presiune pe comunitatea internațională de a nu ignora apelurile disperate de la Kiev și, de asemenea, de a arăta că există acea „coaliție anti-război” (și anti-Putin) pe care a cerut-o Volodîmîr Zelenski. România, nu putem să nu remarcăm, lipsește din aceste comunicări și contacte.

Acum, că a convins restul lumii să scoată mari părți din instituțiile financiare rusești din infrastructura globală, Volodîmîr Zelenski cere ceva ce acum pare imposibil: Ucraina să primească statutul de candidat pentru aderarea la UE. Aliatul lui Zelenski e președintele polonez, Andrzej Duda, care spune că Ucraina ar trebui să primească acest statut de urgență, pentru a avea acces la bani europeni pentru eforturile de reconstrucție și redresare economică după război. 

În 2013, când regimul de la Kiev ceda presiunilor Rusiei și amâna semnarea unui acord comercial cu UE, strada s-a revoltat și a dat jos acel regim, condus de Viktor Ianukovici. Din acele evenimente, cunoscute drept Euromaidan, s-a născut și războiul din Donbas, în estul Ucrainei, care are loc de aproape opt ani, precum. Tot din Euromaidanul din 2013-2014 și orientarea fermă a Ucrainei spre Vest s-a născut și pretextul actual al Rusiei pentru invazie.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.

Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x