Traseul voturilor către „extremiști”

Harta schimbării la vot în diaspora. Cum au cucerit Șoșoacă și AUR Vestul, iar Ștefănuță și REPER au luat Olanda și Danemarca

Computer Hope Guy
Foto: Alberto Grosescu/Inquam.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

  1. Voturile românilor din diaspora s-au sucit de la cer la pământ, între scrutinurile europarlamentare din 2019 și 2024. Acum cinci ani, USR-PLUS câștiga detașat alegerile în străinătate, luptând doar cu performanța istorică a PNL. În 2024, AUR și SOS domină diaspora, cu un USR fragmentat.
  2. Moldova a înclinat balanța alegerilor din diaspora. Cu cea mai mare prezență la vot, românii de aici au mers pe tiparul din țară: PSD-PNL, câștigători detașați. Totuși, extremiștii nu au avut trecere în Moldova, fiind surclasați de alianța USR.
  3. AUR a câștigat alegerile în cinci din țările cu cele mai multe voturi din diaspora – Spania, Belgia, Franța, Austria și SUA. SOS-ul Dianei Șoșoacă a câștigat votul românilor din Marea Britanie, Germania și Italia. Cumulat, aceste două partide au scos procentele pe care le scotea USR-PLUS în diaspora, în 2019, de peste 40%.
  4. Cine sunt câștigătorii și perdanții diasporei, față de acum cinci ani? Dincolo de performanța AUR și SOS, Nicu Ștefănuță și Vlad Gheorghe, plecați din USR, au scos scoruri consistente, apropiate de scorul întregii alianțe politice formate de fostul lor partid. Ștefănuță a reușit o performanță în Olanda, unde a câștigat alegerile cu peste 32% din voturi. Plecând de la performanța istoric de proastă din 2019, și PSD a ieșit pe plus acum. Marii perdanți sunt PNL și abia apoi USR.
  5. Cum a s-a mutat votul diasporei, în acești cinci ani, și de unde au crescut extremiștii nu se poate spune cu exactitate. Totuși, pentru o corelație, am grupat în trei mari „familii” partidele și independenții, pe alianțele actuale și ideologiile care îi apropie. Astfel, votul extremist pare că a crescut mai mult pe fondul scăderii polului PNL-PSD, decât pe cel al USR. Iar dacă USR nu s-ar fi fragmentat în 2024, ar fi luptat acum de la egal la egal cu valul AUR-SOS.

Prima rundă de alegeri din 2024 a adus cu ea și prima radiografie electorală a românilor, după patru ani de pauză la vot. Dacă pe plan național, nu am asistat la răsturnări de situație, ci doar la performanțe sub așteptări sau răzlețe victorii spectaculoase pe plan local, diaspora oferă un tablou mult mai crâncen.

Preferințele politice ale românilor plecați în străinătate s-au schimbat de la cer la pământ, între europarlamentarele din 2019 și cele de acum, din 2024. Dar și interesul lor pentru aceste alegeri a scăzut: au venit la urne cu 44% mai puțini români, în diaspora.

Panorama a analizat rezultatele votului la europarlamentare, în cele mai mari 11 bazine electorale din diaspora, și le-a comparat cu imaginea de acum cinci ani, de la scrutinul similar pentru Parlamentul European. Am vrut să vedem cine a pierdut și cine a câștigat mai mult, dincolo de „victoria” evidentă a partidelor extremiste, care au scos fiecare scoruri de 14-15% în diaspora, chiar dacă cele mai multe voturi în străinătate au luat tot alianța PSD-PNL (21%) și cea dintre USR, PMP și Forța Dreptei (16%).

Cu trei mari excepții – Moldova, Olanda și Danemarca – AUR și SOS, partidul Dianei Șoșoacă, și-au disputat de la egal la egal locul întâi la alegerile din țările unde trăiește și votează cea mai mare parte a diasporei române. La mică distanță, i-au urmat rămășițele alianței conduse de USR, în 2019 (REPER, Nicu Ștefănuță, Vlad Gheorghe), care dacă ar fi rămas unite, ar fi scos cel mai bun scor și în 2024, în diaspora.

Răsturnarea este considerabilă. În 2019, lupta pentru primul loc se ducea la mare distanță de restul plutonului. Alianța USR-Plus câștiga diaspora la pas, luptând pentru supremație doar cu PNL, care a scos atunci un scor foarte bun în străinătate. După protestele care zguduiseră România în august 2018, pornite din diaspora, PSD se zbătea un an mai târziu în marja de eroare, cu scoruri sub 2%. A fost bătut chiar și de George Simion, liderul AUR, care atunci a candidat pe cont propriu, independent, dar și de satelitul rebel al lui Victor Ponta, Pro România.

În 2024, votul diasporei s-a fragmentat în blocuri aproape egale, iar imaginea de la vârful clasamentului e mult mai strânsă. În loc de doi competitori detașați de restul, vedem patru-cinci cu rezultate despărțite de câteva procente.

Trebuie ținut cont, totuși, de un lucru: prezența bună la vot a românilor din Republica Moldova a deformat oarecum tabloul general al rezultatelor din diaspora. Acolo, românii au oscilat cel mai mult între alianța USR-ului și cea dintre PSD și PNL, nedând prea multe voturi pe partidele lui George Simion și Dianei Șoșoacă. Chiar dacă a atârnat mult în balanța totală, Moldova rămâne însă o excepție în peisajul electoral al diasporei.

„Cei de acolo au motivele lor cu totul specifice, care nu țin de performanța politicii românești, ci țin de nevoia lor ca România să o ia într-o anumită direcție și să tragă într-o anumită direcție care să-i ajute și pe ei”, explică pentru Panorama analistul Andrei Tiut, expert al Global Focus Center.

Cine pierde, cine câștigă în diaspora

Cine sunt, totuși, câștigătorii și perdanții europarlamentarelor din diaspora, față de acum cinci ani? Pe cei individuali, e ușor să-i vezi. De la scorul de câteva procente al lui George Simion, din 2019, AUR a câștigat alegerile în cinci din țările cu cele mai multe voturi în diaspora – Spania, Belgia, Franța, Austria și SUA. Dacă acum cinci ani nu exista, SOS-ul Dianei Șoșoacă a câștigat în 2024 votul românilor din Marea Britanie, Germania și Italia. Cumulat, aceste două partide au scos procentele pe care le scotea USR-PLUS în diaspora, în 2019, de peste 40%.

„Dacă împărțim aceste două părți, și anume Moldova vs diaspora occidentală, să zicem, diaspora de migrație vs Moldova, cifrele sunt cam de 14-15% pentru fiecare partid, în țările în care migrația este mai mare. Sunt cifre foarte mari, aceste partide domină diaspora românească. Ok, pe fondul unei prezențe scăzute, dar o domină”, arată Andrei Tiut performanța electorală a AUR și SOS în diaspora.

Niște câștigători neți sunt și independenții Nicu Ștefănuță și Vlad Gheorghe, plecați din USR, care au scos scoruri consistente în marile bazine electorale, apropiate de scorul întregii alianțe politice formate de fostul lor partid. Ba chiar, Ștefănuță a reușit o performanță în Olanda, unde a câștigat alegerile cu peste 32% din voturi. Totuși, cei doi au făcut scoruri sub 2% în Republica Moldova, ceea ce le-a tras ponderea în jos, în clasamentul general.

Plecând de la performanța istoric de proastă din 2019, PSD a ieșit pe plus în 2024, profitând și de alianța cu PNL și rezerva scăzută de simpatie care i-a mai rămas acestuia în diaspora.

Perdanții individuali se văd tot cu ochiul liber. În marile bazine electorale, PNL a picat de la scoruri de 25-35%, scoase individual în 2019, la procente dintr-o cifră sau cu 1 în față, și asta în alianță cu PSD, în 2024. Sigur, salvarea a venit din Moldova, singurul bazin electoral din diaspora unde alianța PSD-PNL a câștigat detașat alegerile, cu aproape 55%, la o prezență-record pentru acest scrutin.

Dacă acum cinci ani, USR-PLUS câștiga detașat voturile diasporei, acum fragmentarea politică a dus la împărțirea voturilor din acest ecart politic între USR (cu sateliții de pripas PMP și Forța Dreptei), REPER, Nicu Ștefănuță și Vlad Gheorghe. Rezultatul? Dezastru pentru USR și performanțe bune pentru restul „familiei”, care însă nu le-au servit la nimic: în afară de Ștefănuță, nu a trecut nimeni pragul electoral.

Cine a pierdut mai mult în fața extremiștilor? USR-ul unit câștiga diaspora, liberalii au picat cu PSD-ul de gât

Am vrut însă să vedem un lucru și mai interesant: cum a evoluat și s-a transferat votul diasporei către extremiști, pe preferințe politice mai largi, în acești cinci ani.

În lipsa unor date sociologice precise, e imposibil de stabilit cine a votat USR în 2019 și AUR în 2024, să zicem. Mai mult, în 2019 existau niște alianțe, în 2024 sunt altele. S-au făcut și desfăcut partide în acești cinci ani, așa că o corespondență exactă a voturilor 2019-2024 e imposibil de stabilit.

Totuși, dacă grupăm partidele și candidații independenți pe alianțele actuale și pe ideologiile care îi apropie, avem un tablou mai clar, cu trei mari „familii” grupate în jurul unor poli politici în 2024, care putem presupune ce au atras înspre ele, din peisajul politic din 2019. Și putem obține niște imagini cumulate mai cuprinzătoare decât scorurile individuale ale competitorilor, pentru a vedea cum s-au schimbat voturile în diaspora.

În „familia PSD-PNL”, am grupat polii PSD și PNL, dar și PUSL, în 2024. În 2019, în acest peisaj politic am grupat, dincolo de cumularea scorurilor PSD și PNL de atunci, și sateliții semnificativi care i-au parazitat la vremea respectivă: Pro România, UNPR și ALDE.

În „familia USR”, am grupat în 2024 liderul alianței, alături de PMP, REPER, Nicu Ștefănuță, Vlad Gheorghe, dar și scorurile Partidului Diaspora Unită (format în urma protestelor din august 2018, pornite din diaspora, pe valul cărora a înflorit și USR-PLUS, la vremea respectivă) și Alternativa Dreaptă (micuță formațiune conservatoare, rezultată din fuziunea M10 cu Forța Moldova, care pare mai apropiată de discursul PMP, decât de AUR). Pentru 2019, în grupajul acestei familii am adunat USR-PLUS, PMP și pe independenta Gregoriana Tudoran, susținută de mișcarea civică ieșeană care cerea autostrăzi pentru Moldova.

În familia „extremiștilor”, pentru 2024 am grupat AUR, SOS, PRM, Partidul Patrioților și pe Silvestru Șoșoacă. În 2019, rândurile acestora erau mult mai rare în politică, așa că am compus „familia” din independenții George Simion și Peter Costea (avocat conservator care în 2024 susține AUR), precum și din satelitul naționalist Partidul România Unită (PRU), desprins de Sebastian Ghiță din PSD.

Cumulând scorurile acestor „familii”, obținute în diaspora în 2019 și în 2024, la europarlamentare, vedem că ascensiunea „extremiștilor” a fost fulminantă, trași în sus de AUR și SOS. Procentual, creșterile sunt de ordinul sutelor.

Doar că cele mai multe voturi s-au scurs nu din zona USR-REPER, așa cum ne-am fi așteptat, în ideea că votul anti-sistem din 2019 s-a dus către noua zonă anti-establishment, din care USR e perceput acum ca făcând parte. De fapt, numărul de voturi pentru USR și cei care s-au rupt din el nu a înregistrat foarte mari scăderi, dacă le cumulăm.

Grosul masiv al pierderilor se vede însă în zona „familiei” PSD-PNL, unde evident că nu PSD a pierdut prea mult din cele două-trei procente câte a scos în 2019 în străinătate, ci în special PNL, care obținea locul doi și un scor foarte bun în diaspora, în 2019.

Așadar, votul extremist, naționalist, pare că a crescut mai mult pe fondul scăderii polului PNL-PSD, decât pe cel al USR. Iar dacă USR nu s-ar fi fragmentat în 2024 și ar fi menținut legătura cu mișcările din diaspora, ar fi luptat acum de la egal la egal cu valul extremist AUR-SOS.

„Sper că, într-un fel, să se demitizeze diaspora, să nu ne mai închipuim că sunt oamenii aceia care s-au descurcat singuri și care vor veni să ne descurce și pe noi. Să înțelegem că și ei au nevoi care trebuie abordate, și dacă nu, să acceptăm că vor deveni o sursă de instabilitate”, spune analistul Andrei Tiut.

În continuare, puteți vedea tabloul schimbării electorale din diaspora din cele mai mari 11 bazine electorale care au votat la europarlamentare, în ordinea prezenței la vot din 2024.

Republica Moldova menține status-quo-ul și nu merge cu extremiștii

Românii care au votat peste Prut, la europarlamentare, au rămas relativ neclintiți în preferințe: PNL și PMP (grație influenței popularului fost președinte Traian Băsescu) câștigau detașat alegerile aici, în 2019, iar USR-Plus nu reușea să aibă succesul din restul Europei. PSD obținea și el un scor de aproape 10%, când în restul marilor țări ale diasporei se zbătea în jurul a 2%.

Moldova a contat foarte mult în rezultatele votului din diaspora, înregistrând cea mai mare prezență la vot în străinătate, față de 2019, când s-a situat abia pe locul 5.

Acum, alianța PSD-PNL a obținut în Moldova un scor mai bun ca în țară, iar USR aliat cu PMP a scos de asemenea un scor foarte bun, raportat la dezastrul din restul diasporei. Extremiștii au făcut scoruri mult mai mici decât în restul diasporei.

În Moldova, vedem singurul caz unde voturile din jurul polilor PSD și PNL a crescut față de 2019.

SOS Marea Britanie!

Partidul Dianei Șoșoacă a câștigat alegerile printre românii de aici, devansând AUR la mică distanță. Scorul record al USR-Plus, de 54%, din 2019, a rămas doar o amintire.

Voturile pierdute în acești cinci ani se decontează însă tot în „familia” din jurul polilor PSD și PNL.

Germania, „ich bin Șoșoacă”

Partidul SOS a câștigat și voturile românilor din Germania, devansând AUR cu patru procente. USR și PMP scot împreună un scor de aproape cinci ori mai mic decât în 2019.

Totuși, din nou, PNL e cel care marchează scurgerea masivă de voturi, nu USR.

Italia: „como se dice – Șoșoacă o Simion?”

Românii care au votat în Italia și-au împărțit voturile aproape la egalitate între SOS și AUR, cu scoruri masive, de peste 20%. Lupta a fost câștigată la mustață de partidul Dianei Șoșoacă. De reținut și că PSD-PNL au scos un scor peste USR-PMP, spre deosebire de cele mai multe țări.

E o răsturnare gravă față de 2019, când românii din Peninsulă îi dădeau trei procente lui George Simion, iar USR-PLUS sărea de 40%. Pierderea mai mare stă însă tot în dreptul PNL și a PSD.

Spania merge cu AUR

AUR a bătut SOS la voturile românilor din Spania, dar la mai puțin de două procente.

În 2019, liberalii băteau USR în Spania, o performanță la momentul acela. Tocmai de aceea, picajul și transferul voturilor se vede mai ales în dreptul zonei lor politice. Dacă USR rămânea unit, ar fi scos cu PMP un scor aproape similar, cinci ani mai târziu.

Belgia. La Bruxelles, AUR face REPER-ul sandviș cu SOS

În Belgia, se vede influența instituțiilor europene și a românilor care votează la Bruxelles. REPER a ieșit aici pe locul doi, umăr la umăr cu AUR, pe primul loc, și SOS pe trei. Vlad Gheorghe l-a bătut pe Nicu Ștefănuță, în țara unde au lucrat cel mai mult în acești cinci ani.

Traseul voturilor respectă modelul diasporez pe „familii”: polul USR nu a pierdut mult, doar s-a fragmentat, iar pierderea masivă e în dreptul PNL de mână cu PSD.

Franța, între AUR și USR

AUR a câștigat alegerile în Franța, dar la mică distanță de alianța condusă de USR. La mică distanță e însă SOS, așa că „extremiștii” au avut și în diaspora română din Franța aceeași ascensiune fulminantă.

Scăderile familiilor din jurul PSD-PNL și USR s-au transferat la valul extremist.

AUR a câștigat detașat în Austria

În Austria se vede cea mai mare diferență de scor dintre AUR și SOS, în marile bazine electorale ale diasporei – peste zece procente.

Pierderile din zona PNL-PSD sunt foarte mari între cele două scrutinuri din Austria.

Ștefănuță și REPER au făcut minunea în Olanda

Olanda este primul mare bazin electoral din diaspora, în ordinea prezenței la vot din 2024, unde tiparul s-a rupt. Extremiștii au scos scoruri dintr-o singură cifră, iar câștigătorii se trag cu toții din vechea alianță USR. Nicu Ștefănuță a reușit aici cel mai mare scor al său din diaspora, făcând aproape 33% cu peste 2.000 de voturi. Podiumul e completat de REPER și de USR-PMP. Vlad Gheorghe a reușit și el să ia în Olanda mai multe voturi decât AUR sau SOS.

Olanda este și singurul loc din diaspora unde voturile din zona „familiei” USR au crescut față de 2019. Nu la fel de mult ca ale familiei „extremiste”, dar e o performanță notabilă.

REPER-ul din Danemarca

O altă „anomalie” s-a înregistrat în diaspora din Danemarca, unde REPER a câștigat alegerile europarlamentare. Pe locul doi a ieșit însă SOS. Clasamentul curge strâns, cu USR și cei doi fii rătăcitori ai săi, Ștefănuță și Gheorghe, iar AUR a ieșit abia pe locul 6.

USR-PLUS a câștigat în 2019 Danemarca fără drept de apel, cu 65%, însă pierderea mai mare e tot în dreptul „familiei” PNL-PSD.

„Americanii” au vrut AUR, dar nici n-au mai ieșit la vot

Diaspora română din SUA s-a numărat printre primele 10 mari bazine electorale prezente la votul din 2019, însă la europarlamentarele din 2024 nu a mai ieșit așa de mult la vot. Voturile au mers și aici către AUR, care a bătut la scor mare concurența de la SOS. USR și REPER au performat bine, dar separat nu le-a ajutat la nimic. PSD-PNL a scos de asemenea un scor mai mare ca în alte țări unde diaspora a votat masiv.

În urmă cu cinci ani, cei aproape 10.000 de români din SUA au votat peste 54% cu USR-PLUS. Voturile s-au scurs însă către zona AUR și SOS tot mai mult dinspre partea cealaltă, a PNL și PSD.

A contribuit Ciprian Ioana.

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
3 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    8
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x