Piața de haine second-hand din România și puterea brandului în îmbrăcămintea la kilogram

„Pandemia a fost o oportunitate pentru mulți consumatori de a experimenta o reducere forțată a cheltuielilor. Asta i-a încurajat să pună la îndoială obiceiurile de consum și impactul lor asupra mediului. Achiziționarea de bunuri second-hand răspunde preocupărilor de mediu, în special pentru Millennials și Gen Z”, se arată în același studiu.

Odată cu creșterea semnificativă a interesului față de o piață de bunuri pre-utilizate, au apărut și oportunități de business, adesea motivate de pasiunea pentru vânat comori în second-hand-uri.

Nișat și hipsteresc, datorită curatoriatului modei

Căutarea printre sutele de haine atârnate pe umerașe, pentru a găsi produsele potrivite pentru tine, este un proces minuțios. Chiar dacă îți place un articol vestimentar, există riscul să nu fie pe mărimea ta sau să prezinte alte defecte. Ceea ce poate îndepărta oamenii de la a cumpăra second-hand.

Există, totuși, persoane pentru care pasiunea de a descoperi piese unice și valoroase ajunge să se fructifice în deschiderea unui magazin de haine vintage – practic, un second-hand curatoriat. Aceștia te scutesc de tot procesul de căutare și tind să se specializeze pe diverse nișe. Atrag astfel o clientelă fidelă și pasionată.

Faine Vintage Shop este proiectul cuplului Vlad Berea și Alexandra Cazacu, care a început în format fizic în 2020, într-un gang de pe Calea Victoriei. Pandemia i-a forțat însă să-și desfășoare pentru o perioadă activitatea online, cât să-și asigure un venit minim.

 

 

 

 

 

 

Vezi această postare pe Instagram

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O postare distribuită de Faine Vintage Shop (@fainevintage)

Vlad și Alexandra sunt pasionați de festivaluri. El a și lucrat cinci ani în domeniu. Acolo au văzut că „lumea nu știe cu ce să se îmbrace” și au vrut să schimbe situația. Astfel, Faine Vintage a fost creat cu scopul de a oferi o selecție diversă de piese vestimentare atent curatoriate pentru această ocazie.

„Am vrut să aduc un suflu nou. Cred că am reușit într-o oarecare măsură. La festivalurile unde mergem în țară, multă lume e îmbrăcată de la noi”, spune Vlad.

Pentru ei, nu este despre brand-uri, ci despre culori, materiale, pattern-uri „cât mai sălbatice” și haine cât mai atipice. „Tot ce este mai colorat și nu e de prost gust” se găsește la ei în magazin, spune Vlad.

Clientul lor uzual este liceean, student sau vine din zona artistică. Fiind plasat pe Calea Victoriei, magazinul se bucură și de mulți clienți turiști.

Contul de Instagram îl folosesc doar pentru a posta produsele din shop cu care se mândresc. Deși sunt o echipă mică de două persoane, aceștia vând aproximativ 200 de produse pe lună. Prețurile pornesc de la 50 de lei și uneori trec de 1000 de lei – în cazul produselor de lux. 

Perioadele în care vânzările merg mai greu coincid cu sărbătorile sau concediile. Sunt însă compensate de luni în care cererea crește semnificativ:  septembrie-octombrie, când elevii și studenții încep un nou an școlar sau universitar și aprilie-mai, chiar înaintea începerii sezonului estival, când clienții se pregătesc de festivaluri, vacanțe sau concedii de vară.

Magazinele online de haine „la mâna a doua” curatoriate

Potrivit avocat.net, dacă o persoană fizică vinde bunuri personale uzate, nu există obligația legală de a fi supuse TVA. Însă, dacă vânzarea se face frecvent sau bunurile sunt achiziționate cu scopul de a fi ulterior vândute, activitatea este considerată una comercială. În acest caz, există obligația de a înregistra activitatea sub un PFA și de a plăti impozit pe veniturile obținute.

Există magazine de second-hand curatoriate care funcționează exclusiv online, în ciuda lipsei unei înregistrări oficiale ca PFA, profitând de zona gri a legislației.

Maria* este studentă și consideră că nu realizează un profit semnificativ din vânzarea hainelor, încât să fie necesar să plătească impozit pe venit. 

Motivată de sutele de vizite de-a lungul anilor în magazine second hand, de pasiunea ei pentru moda Y2K (prescurtare pentru anii 2000 – n.red.), a deschis, în noiembrie 2020, pe Instagram, un cont unde vindea haine la mâna a doua curatoriate:

„M-am gândit să ajut fetele și persoanele din comunitatea LGBT să-și cumpere haine trendy, fără să apeleze la fast fashion”, spune ea.

Stilul Y2K, popularizat prin TikTok, prinde la adolescenți și tineri adulți, iar brandurile vestice pe care le vâna și-au încetat activitatea de câțiva ani și sunt greu de găsit în România.

@ilovefashion_2 #2000s #2000soutfits #2000soutfitidea #thrift #depop #lowwasitedjeans #2000sthrowback ♬ be my lover – alu (nikki’s version)

Maria* vindea în jur de 80 de articole pe lună, în funcție de cât de activă era. Iar din 2020 aproximează că ar fi vândut în jur de o mie de produse. Prețul mediu al unui produs era între 50 și 70 de lei. L-a pus cu gândul la clienții ei tineri. Însă, dacă dădea peste un brand de lux, prețul era corespunzător.

A dedicat shop-ului ei timp ca unui job cu normă întreagă: trecea prin second-hand-urile din București zilnic, mergea la depozite și târguri chiar și când era în vacanță, totul pentru a „trăi experiența de a avea mai târziu un magazin fizic și de a interacționa cu clienții”. Acesta este visul ei în continuare.

Momentan, Maria* și-a închis temporar magazinul. Nu știe dacă plănuiește să-l redeschidă. Acesta este un beneficiu al faptului că nu are un shop fizic – nu suferă pierderi semnificative din închiderea lui.

Spre deosebire de țările vestice, în România nu există depozite dedicate exclusiv hainelor second-hand. Magazinele cu haine la mâna a doua trebuie parcurse cu foarte mare dedicare pentru a găsi piese cu adevărat valoroase.

„Ai văzut ce înseamnă un second-hand la noi, calitatea hainelor este a treia”, este de părere proprietarul Faine Vintage.

Tocmai din acest motiv, dar și pentru că beneficiază de resursele necesare, Vlad și Alexandra aleg să plece la fiecare patru luni din țară, în locuri precum Italia, Anglia și Germania. Obișnuiau să lucreze inițial cu distributori locali, însă au realizat rapid că nu era ceea ce căutau – voiau să sorteze ei direct prin hainele din depozitele mari.

Ascensiunea second-hand-urilor în era Shein și Temu

Odată cu intrarea pe piața din România a giganților precum Shein și Temu, putem vorbi mai degrabă despre o tendință de consum orientată spre „too fast fashion” (modă prea rapidă – n.red).

„Lumea caută ieftin, nu neapărat de calitate. Cumpără ceva la 30 de lei, chiar dacă după două, trei spălări, adio!”, spune Vlad Berea.

Tendința este, printre altele, un răspuns al corporațiilor la micro trendurile vestimentare, care apar și dispar de pe o zi pe alta, pe platforme de social media precum TikTok. Dar astfel de piese se găsesc și în second-hand-uri, spune Maria*:

„Selectez articolele și în funcție de ce se cumpără – goth, Y2K, fairy, coquette (micro-trenduri vestimentare pe TikTok – n.red.); fetele când caută anumite articole, o fac după termenii ăștia”.

Popularitatea second-hand-urilor a crescut mai ales datorită generațiilor tinere, conștiente de impactul pe care „too fast fashion” îl are asupra mediului.

În 2022, industria textilelor avea al patrulea cel mai mare impact negativ asupra mediului și schimbărilor climatice și al treilea cel mai mare impact negativ asupra folosirii apei și terenurilor, din perspectiva unui ciclu de viață, conform Agenției Europene de Mediu,

Hainele la mâna a doua devin nu doar o alternativă, dar și o declarație pentru sustenabilitate, precum și o încercare de a ieși din norme.

Ele predică un proces mai lung de formare a unei garderobe, care ia în calcul impactul materialelor utilizate și calitatea produsului, însă fără a fi necesară sacrificarea unei sume considerabile de bani:

„Dacă investești într-un produs de calitate pe care îl folosești pe termen lung, costul este mult mai mic decât dacă alegi un articol ieftin, pe care îl porți doar patru-șase luni, poate un an, dacă ai grijă de el. Eu am haine vintage pe care le port de șapte ani și voi face asta încă pe atât de acum înainte”, spune proprietarul Faine Vintage.