Și totuși, de ce e acest sezon de gripă și viroze atât de grav? Câteva greșeli care ne-au adus aici

Numărul de cazuri de gripă și infecții respiratorii diagnosticate de medicii de familie și de medicii infecționiști este în continuă creștere și lucrurile nu par că se vor opri aici. Specialiștii se așteaptă ca vârful epidemiei de gripă – nedeclarată oficial ca atare deocamdată, dar care, în esență, e aici – să fie atins în următoarele săptămâni. Între timp, vaccinarea e în continuare cea mai bună măsură de prevenție, explică medicii consultați de Panorama pentru a înțelege de ce s-a ajuns aici.

Dacă anii trecuți pandemia de coronavirus ne-a determinat să ne deplasăm mai puțin, să ne spălăm frecvent pe mâini și să dezinfectăm suprafețele mai des, lucrurile acestea nu se mai întâmplă în prezent. Cel puțin nu cu aceeași rigoare, arată medicii. La fel, portul măștii în mijloacele de transport în comun nu mai este la fel de obișnuit ca acum doi ani, de pildă. Iar consecințele se văd din plin.

Vârful valului de gripă și viroze va fi atins în ianuarie

În ultimele săptămâni, dr. Tănăsescu a diagnosticat foarte multe infecții respiratorii, dar a avut și pacienți cu gripă sau răceli. La fel ca ea, medicii de familie sunt asaltați de pacienți care acuză stări febrile, dureri de mușchi, tuse și oboseală.

Doar în săptămâna 2 – 8 ianuarie 2023, au fost depistate peste 100.000 de cazuri de infecții respiratorii la nivel național, dublu față de cele 45.000 de cazuri depistate în perioada similară din 2022. Datele se desprind din cel mai recent raport făcut de Institutul Național de Sănătate Publică.

Numărul de cazuri va crește în luna ianuarie, explică și medicul infecționist Adrian Marinescu, director medical la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din Capitală. S-a ajuns aici nu doar pentru că ne protejăm mai puțin decât o făceam acum un an, dar și pentru că circulația virusurilor a fost mult limitată în cei trei ani de pandemie.

Contează și faptul că evoluția infecțiilor gripale are o oarecare alternanță între ani. Cu alte cuvinte, dacă în unii ani sunt mai multe cazuri de gripă și se poate ajunge la epidemie, în alți ani, cazurile sunt mai puține.

Ianuarie e luna cea grea

„În ceea ce privește flurona (gripă și covid în același timp, n.r.), ea înseamnă cazuri foarte rare. E important să gândim că am putea avea unele creșteri în condițiile în care avem virus gripal și infecție cu COVID. Acest lucru presupune că trebuie să ne testăm ori de câte ori este nevoie, la dublu, și pentru gripă, și pentru COVID”, mai spune Marinescu, adăugând că e o supraaglomerare de pacienți la camerele de gardă ale spitalelor.

Traseul corect al acestora ar trebui să fie medic de familie – spital.

Medicul de familie mai are un avantaj. Faptul că își cunoaște pacienții și este la curent cu bolile asociate ale acestora, dacă ele există. Un pacient tânăr, fără boală cronică, se tratează ușor și nu necesită mari intervenții terapeutice.

Pe de altă parte, un pacient cu diabet, boli cardiovasculare sau unul care a suferit un atac cerebral are parte de o altă intervenție terapeutică în virozele respiratorii, explică medicul de familie.

Spitale sufocate de pacienți și în Europa

Situația din România nu este o excepție la nivel european. Spitalele din Marea Britanie sunt copleșite de pacienți cu viroze respiratorii și gripe, iar medicii de la camerele de gardă abia dacă mai fac față numărului mare de prezentări în spital.

În Italia, medicii susțin că se confruntă cu cea mai gravă epidemie de gripă din ultimii 13 ani, în timp ce Belgia a declarat epidemie de gripă după ce autoritățile sanitare au constatat creșterea alarmantă, de la săptămână la săptămână, a cazurilor nou diagnosticate, arată Politico.

Și Agenția Suedeză pentru Sănătate Publică a avertizat populația cu privire la numărul mare de infecții respiratorii și a recomandat persoanelor bolnave să rămână acasă, pentru a nu transmite virusul în comunitate.

Vaccinul cumpărat de stat s-a terminat

În acest context, cea mai bună măsură de prevenție rămâne vaccinarea antigripală, afirmă specialiștii. În România, din cele 1,5 milioane de doze achiziționate de Ministerul Sănătății pentru derularea campaniei de vaccinare antigripală din acest sezon au fost folosite aproape toate vaccinurile disponibile.

Doar 70.000 se mai regăseau în depozitele direcțiilor de sănătate publică, la nivel național, pe data de 8 ianuarie 2023.

Anul trecut, la aceeași dată, erau vaccinate puțin peste 1,2 milioane de persoane din categoriile de risc, conform INSP. În 2022, însă, Ministerul Sănătății a achiziționat 3 milioane de doze de vaccin antigripal, din care multe au ajuns la gunoi.

S-a întâmplat așa pentru că în sezonul trecut serul a ajuns prea târziu la cabinetul medicilor de familie, explică vicepreședintele Asociației Medicilor de Familie București Ilfov.

Cât de util e să ne vaccinăm în ianuarie

La rândul său, infecționistul Adrian Marinescu spune că vaccinarea, chiar și făcută în luna ianuarie, este utilă.

Concret, cei care doresc să își achiziționeze vaccin cu bani din propriul buzunar pot merge cu vaccinul la medicul de familie. Esențial este ca, odată ce vaccinul este cumpărat, acesta să fie ținut în frigider, la o temperatură optimă, iar atunci când este transportat la medicul de familie să fie pus într-o pungă cu gheață, care să mențină vaccinul la rece până ce acesta e administrat de personalul medical.

În ceea ce privește controversele din jurul campaniei de vaccinare anti-COVID și modul în care comunicarea de atunci a influențat percepția românilor despre vaccinare, infecționistul Adrian Marinescu admite că sunt persoane care au devenit reticente ca urmare a dezbaterilor legate de efectele adverse ale serului.

Subiectul a intrat recent în atenția publicului cu prilejul publicării unui raport de activitate al CNCAV, instituția care a coordonat întreaga campanie de vaccinare împotriva COVID-19.