CÂND UITĂM PREA REPEDE LECȚIILE PANDEMIEI

Și totuși, de ce e acest sezon de gripă și viroze atât de grav? Câteva greșeli care ne-au adus aici

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock

Numărul de cazuri de gripă și infecții respiratorii diagnosticate de medicii de familie și de medicii infecționiști este în continuă creștere și lucrurile nu par că se vor opri aici. Specialiștii se așteaptă ca vârful epidemiei de gripă – nedeclarată oficial ca atare deocamdată, dar care, în esență, e aici – să fie atins în următoarele săptămâni. Între timp, vaccinarea e în continuare cea mai bună măsură de prevenție, explică medicii consultați de Panorama pentru a înțelege de ce s-a ajuns aici.

Dacă anii trecuți pandemia de coronavirus ne-a determinat să ne deplasăm mai puțin, să ne spălăm frecvent pe mâini și să dezinfectăm suprafețele mai des, lucrurile acestea nu se mai întâmplă în prezent. Cel puțin nu cu aceeași rigoare, arată medicii. La fel, portul măștii în mijloacele de transport în comun nu mai este la fel de obișnuit ca acum doi ani, de pildă. Iar consecințele se văd din plin.

„Lumea nu mai poartă mască, uită să se spele pe mâini, uită că trebuie să dezinfecteze suprafețe, uită să folosească batiste de unică folosință. Sunt lucruri elementare, pe care, din păcate, nu le mai respectăm la fel de riguros ca în anii pandemici. Sfaturile medicale se uită odată cu ieșirea pe ușă pentru 80% din populație. Concluzia e că nu prea învățăm. Și uităm repede”, explică pentru Panorama medicul de familie Rodica Tănăsescu, vicepreședintele Asociației Medicilor de Familie București Ilfov.

Vârful valului de gripă și viroze va fi atins în ianuarie

În ultimele săptămâni, dr. Tănăsescu a diagnosticat foarte multe infecții respiratorii, dar a avut și pacienți cu gripă sau răceli. La fel ca ea, medicii de familie sunt asaltați de pacienți care acuză stări febrile, dureri de mușchi, tuse și oboseală.

Doar în săptămâna 2 – 8 ianuarie 2023, au fost depistate peste 100.000 de cazuri de infecții respiratorii la nivel național, dublu față de cele 45.000 de cazuri depistate în perioada similară din 2022. Datele se desprind din cel mai recent raport făcut de Institutul Național de Sănătate Publică.

Numărul de cazuri va crește în luna ianuarie, explică și medicul infecționist Adrian Marinescu, director medical la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din Capitală. S-a ajuns aici nu doar pentru că ne protejăm mai puțin decât o făceam acum un an, dar și pentru că circulația virusurilor a fost mult limitată în cei trei ani de pandemie.

Contează și faptul că evoluția infecțiilor gripale are o oarecare alternanță între ani. Cu alte cuvinte, dacă în unii ani sunt mai multe cazuri de gripă și se poate ajunge la epidemie, în alți ani, cazurile sunt mai puține.

Ianuarie e luna cea grea

„E un sezon care pentru mine înseamnă întoarcerea la o normalitate post-pandemică, e terminarea perioadei complicate. Vestea bună e că e o perioadă scurtă, până în primăvară. În februarie vom începe să ne echilibrăm, dar trebuie să fim prudenți niște săptămâni bune de acum înainte. Intensitatea mai scăzută nu înseamnă că nu vom avea cazuri în februarie sau în martie”, declară medicul Adrian Marinescu.

„În ceea ce privește flurona (gripă și covid în același timp, n.r.), ea înseamnă cazuri foarte rare. E important să gândim că am putea avea unele creșteri în condițiile în care avem virus gripal și infecție cu COVID. Acest lucru presupune că trebuie să ne testăm ori de câte ori este nevoie, la dublu, și pentru gripă, și pentru COVID”, mai spune Marinescu, adăugând că e o supraaglomerare de pacienți la camerele de gardă ale spitalelor.

Traseul corect al acestora ar trebui să fie medic de familie – spital.

„E o greșeală de abordare a populației să meargă direct la camera de gardă a spitalelor. Nu e cazul să ajungă acolo pentru că au o viroză respiratorie sau temperatură de 37,5 sau pentru că le curge nasul. Nu doar că sufocă camerele de gardă care nu se mai pot ocupa de cazurile cu adevărat grave, dar sunt șanse să meargă acolo cu un virus și să se întoarcă cu doi”, punctează Rodica Tănăsescu.

Medicul de familie mai are un avantaj. Faptul că își cunoaște pacienții și este la curent cu bolile asociate ale acestora, dacă ele există. Un pacient tânăr, fără boală cronică, se tratează ușor și nu necesită mari intervenții terapeutice.

Pe de altă parte, un pacient cu diabet, boli cardiovasculare sau unul care a suferit un atac cerebral are parte de o altă intervenție terapeutică în virozele respiratorii, explică medicul de familie.

„Sunt cazuri în care pacientul, speriat că ajunge la camera de gardă, uită să spună ca are insuficiență cardiacă și că ia tratament anticoagulant. Medicul de la camera de gardă, fără să vrea, poată să facă o greșeală terapeutică. La fel, automedicația poate fi un prieten cu multe tăișuri în această perioadă. De aceea, e bine ca pacientul să ne sune pe noi înainte de a decide ce pastile să ia sau înainte de a se duce la camera de gardă”, a completat Rodica Tănăsescu.

Spitale sufocate de pacienți și în Europa

Situația din România nu este o excepție la nivel european. Spitalele din Marea Britanie sunt copleșite de pacienți cu viroze respiratorii și gripe, iar medicii de la camerele de gardă abia dacă mai fac față numărului mare de prezentări în spital.

În Italia, medicii susțin că se confruntă cu cea mai gravă epidemie de gripă din ultimii 13 ani, în timp ce Belgia a declarat epidemie de gripă după ce autoritățile sanitare au constatat creșterea alarmantă, de la săptămână la săptămână, a cazurilor nou diagnosticate, arată Politico.

Și Agenția Suedeză pentru Sănătate Publică a avertizat populația cu privire la numărul mare de infecții respiratorii și a recomandat persoanelor bolnave să rămână acasă, pentru a nu transmite virusul în comunitate.

Vaccinul cumpărat de stat s-a terminat

În acest context, cea mai bună măsură de prevenție rămâne vaccinarea antigripală, afirmă specialiștii. În România, din cele 1,5 milioane de doze achiziționate de Ministerul Sănătății pentru derularea campaniei de vaccinare antigripală din acest sezon au fost folosite aproape toate vaccinurile disponibile.

Doar 70.000 se mai regăseau în depozitele direcțiilor de sănătate publică, la nivel național, pe data de 8 ianuarie 2023.

Anul trecut, la aceeași dată, erau vaccinate puțin peste 1,2 milioane de persoane din categoriile de risc, conform INSP. În 2022, însă, Ministerul Sănătății a achiziționat 3 milioane de doze de vaccin antigripal, din care multe au ajuns la gunoi.

S-a întâmplat așa pentru că în sezonul trecut serul a ajuns prea târziu la cabinetul medicilor de familie, explică vicepreședintele Asociației Medicilor de Familie București Ilfov.

Legislația licitațiilor este atât de complicată, încât o bună parte din vaccin l-am primit abia în februarie 2022. De când se vaccinează omul și până când face anticorpii eficienți trebuie să treacă două săptămâni. Pe 1 martie deja așteptăm finalul de sezon gripal. Partea bună este că pacienții vor să se vaccineze, dar în octombrie, noiembrie, decembrie. În acest sezon, vaccinul a venit la timp, un lucru pozitiv, dar am primit puțin. Nu am vaccinat nici pe departe atâția pacienți câți mi-aș fi dorit. E drept că o parte dintre ei și-au cumpărat vaccin și l-am administrat la cabinet”, a punctat medicul.

Cât de util e să ne vaccinăm în ianuarie

La rândul său, infecționistul Adrian Marinescu spune că vaccinarea, chiar și făcută în luna ianuarie, este utilă.

„E modalitatea cea mai bună prin care ne putem proteja în această perioadă dificilă care este departe de a se fi încheiat”, conchide infecționistul.

Concret, cei care doresc să își achiziționeze vaccin cu bani din propriul buzunar pot merge cu vaccinul la medicul de familie. Esențial este ca, odată ce vaccinul este cumpărat, acesta să fie ținut în frigider, la o temperatură optimă, iar atunci când este transportat la medicul de familie să fie pus într-o pungă cu gheață, care să mențină vaccinul la rece până ce acesta e administrat de personalul medical.

În ceea ce privește controversele din jurul campaniei de vaccinare anti-COVID și modul în care comunicarea de atunci a influențat percepția românilor despre vaccinare, infecționistul Adrian Marinescu admite că sunt persoane care au devenit reticente ca urmare a dezbaterilor legate de efectele adverse ale serului.

Subiectul a intrat recent în atenția publicului cu prilejul publicării unui raport de activitate al CNCAV, instituția care a coordonat întreaga campanie de vaccinare împotriva COVID-19.

„Despre vaccinul antigripal vorbim de zeci de ani, nu e un vaccin nou. Înainte de pandemie, procentul celor care se vaccinau era foarte mic. Important e să găsești o cale prin care să convingi oamenii să se vaccineze și să înțeleagă că vaccinul este pentru protecția noastră individuală”, a conchis directorul medical al Institutului Matei Balș din Capitală.

 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 13 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani la ziarul Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    6
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x