O fi bine, o fi rău?

SGR se înfundă cu ambalajele și reticențele românilor, dar merge optimist înainte: a durat mult și la alții

Computer Hope Guy
SGR a fost lansat în noiembrie 2023/ Sursa Foto: INQUAM Photos/ George Călin

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

  1. Chiar dacă implementarea SGR a fost înceată și a întâmpinat opoziție din partea unor producători și comercianți, rata de colectare a ambalajelor a crescut constant de la lansarea sistemului.
  2. Printre principalele probleme întâmpinate de consumatori se numără refuzul automatelor de colectare de a accepta ambalaje, pentru că sunt pline sau dau erori. De asemenea, există întârzieri și dificultăți în procesul de colectare și sortare a ambalajelor.
  3. Marii retaileri au adoptat sistemul într-o măsură mai mare decât micii comercianți, care întâmpină dificultăți în ajustarea activității conform cerințelor sistemului. Și firmele de salubritate vor trebui să se adapteze, ceea ce va crește prețul de colectare a gunoiului la utilizatorul final. 
  4. Unii producători și comercianți au exprimat opoziție față de SGR, argumentând că sistemul le afectează negativ afacerile sau că nu este adaptat la specificul produselor pe care le vând. Cu toate astea, au pierdut în instanță și sistemul a continuat să fie implementat.
  5. Educația și comunicarea sunt esențiale pentru a asigura o înțelegere clară a SGR. Este important ca cetățenii să fie informați despre procesul de colectare și reciclare a ambalajelor pentru a putea contribui eficient la sistem.

Au trecut patru luni de când celebrul Sistem Garanție-Returnare (SGR) a intrat în funcțiune și tot atât de când românii se plâng că le-a complicat viața și i-a lăsat, uneori, cu banii luați. Multora dintre ei, aparatele le-au refuzat ambalajele sau erau pline ochi. S-au oferit diverse soluții la aceste probleme, cum ar fi să încercăm să introducem sticlele cu mișcări ușoare, nu bruște ori, dacă aparatul e plin, să chemăm un angajat al magazinului pentru a schimba sacii sau pentru a prelua manual ambalajele.

Am debutat cu mare dificultate în implementarea sistemului, căci dincolo de cetățeni nemulțumiți, au fost și producători români care au considerat că sistemul, pur și simplu, nu e de ei. Așa ne-am trezit că 16 producători de vin au deschis procese Guvernului României sau că Romaqua Group, cel mai mare producător autohton de băuturi, vrea să iasă din SGR.

Totuși, deși avem acest început plin de hârtoape, dacă ne uităm la cifre, vedem că rata de colectare e în creștere de la o lună la alta, ajungând de la mai puțin de 1% în prima lună la 6%, conform celei mai recente raportări realizate de RetuRO, compania care se ocupă de administrarea sistemului.

0
milioane  de ambalaje SGR au fost returnate, la nivel național, în primele trei luni de la implementarea sistemului

Cantitățile returnate au crescut de la 31.000 în decembrie 2023 la 2,2 milioane în ianuarie anul acesta, ajungând la peste 21 milioane în februarie. Numărul de ambalaje returnate va continua să crească exponențial, pe măsură ce va fi pusă pe piață o cantitate tot mai mare de ambalaje SGR de către producători. Cea mai mare cantitate a fost colectată în București (25% din total), urmat de Ilfov, Timiș, Brașov, Mureș”, spune pentru Panorama, Anca Severin, directoarea de comunicare RetuRO.

Salturile în cantitate nu înseamnă neapărat că cetățenii se adaptează la sistem, ci că numărul ambalajelor reciclate crește, pentru că acum există mai multe marcate cu sigla SGR, explică Raul Pop, manager de programe la Ecoteca, ONG de mediu care se preocupă în special de managementul deșeurilor.

„Este normal ca un sistem de asemenea anvergură să aibă nevoie de reglaje. Evoluția numărului de ambalaje puse pe piață și a celor recuperate este într-o creștere foarte accentuată, iar asta e o veste bună. Sunt optimist, SGR va schimba complet modul în care avem grijă de ambalajele goale, iar asta se va vedea direct în cantitățile reciclate. Mă aştept la o evoluție asemănătoare până prin toamnă, pentru că vara se vând mai multe băuturi. De-abia apoi vine proba adevărului, când marea majoritate a ambalajelor SGR vor fi deja pe piață și vom vedea câte nu se întorc goale la magazine”, explică Pop.

Pe de altă parte, în urmă cu câteva săptămâni, ministrul Mediului, Mircea Fechet, s-a plâns că SGR nu se desfășoară la standardele la care s-ar fi așteptat, vorbind de infrastructura insuficientă de colectare.

„Mă aşteptam la mai mult, să ne mişcăm mai repede, să nu mă sune comercianţi care să-mi spună că stau de-o săptămână cu sacii şi nu a venit nimeni să-i ia. Mă aşteptam să nu existe astfel de probleme care ţin exclusiv de viteza şi de modul în care noi ne facem treaba”, a afirmat el.  

Așadar, printre declarații optimiste legate de salturi spectaculoase în rata de colectare și unele pesimiste, precum cea a ministrului Mediului, se ridică întrebarea: în ce stadiu ne aflăm, de fapt, în privința implementării SGR? E firesc unde suntem sau dimpotrivă, am făcut o altă „treabă românească”?

SGR-ul românesc, al doilea din UE ca mărime

Implementarea SGR în România e în linie cu adoptarea sa în mai multe țări din Uniune: Austria, Lituania, Letonia și Malta, în ultimii ani, și mai recent Ungaria, care a implementat sistemul de la 1 ianuarie 2024, cot la cot cu noi. Adoptarea este în conformitate cu obiectivele europene pentru anul următor, inclusiv Directiva privind materialele de plastic de unică folosință, care impune ca toate recipientele să conțină cel puțin 25% material reciclat.

„Fiecare SGR lansat în UE și în alte țări a avut particularități care țin de condițiile locale, de experiența pe care statele o aveau când au decis implementarea. Ce trebuie reținut și e foarte important este că SGR din România este al doilea ca mărime și impact din UE. Este evident că putem învăța din experiența altor state, dar asta se întâmplă în timp mediu – cel puțin doi-trei ani. Mai ales că mare parte din sistemele logistice de preluare a recipientelor, dar și softul sunt soluții care funcționează cu succes în statele care au experiență de mai mulți ani”, explică pentru Panorama, Bogdan Constantinescu, directorul firmei de salubritate Brai Cata.

Doar că România încă nu e conformă cu prevederile din Hotărârea de Guvern care setează cadrul de funcționare al SGR. Comercianții români ar fi trebuit să se înregistreze în sistem până pe 28 februarie 2023 și, totodată, să semneze contract cu RetuRO.

„Până în prezent, peste 70.000 de comercianți s-au înregistrat și peste 30.000 au semnat contractul”, spune directoarea de comunicare a companiei, Anca Severin.

Cele mai mari întârzieri le înregistrează micii comercianți care, spre deosebire de marii retaileri, nu au o „navă mamă” într-o țară unde sistemul e deja în implementare. Kaufland din Germania, de exemplu, este pionieră a sistemului de garanție-returnare, implementat de la începutul anilor ‘90 și ajuns la o rată de colectare de 98%.

Micii retaileri au o mai mare reticență în adopția sistemului. Îngrijorările lor sunt legate de ajustările pe care trebuie să le facă în modul în care își gestionează activitatea, pentru a fi conformă cu cerințele sistemului. Sau de spațiul necesar depozitării sacilor cu ambalajele returnate, având în vedere că în general dispun de suprafețe limitate în cadrul punctelor de vânzare. Sau de recuperarea banilor pentru garanțiile plătite clienților”, mai spune Severin.

0 %
dintre ambalajele returnate de către consumatorii români în cadrul SGR vin de la marii retaileri

Este important să înțelegem că e un joc statistic: cu cât sunt mai mulți mici comercianți în sistem, cu atât efortul fiecăruia de a se adapta este mai mic”, punctează Raul Pop.

În special în zonele rurale ale țării, comercianții intră mai greu în această „horă națională”, căci e nevoie de mai multă informare, dar și de ajustarea și organizarea activității în funcție de noul sistem.

Întrebată ce a făcut RetuRO pentru a facilita adoptarea SGR și de către micii comercianți, Severin vorbește despre o campanie de informare door-to-door, desfășurată în februarie: 18.000 de proprietari de magazine au fost asistați în semnarea contractelor cu administratorul sistemului, în semnalizarea produselor cu garanție la raft, precum și în organizarea punctelor de returnare.

Nu putem însă judeca în mod corespunzător cum funcționează întregul sistem, până când toți comercianții nu vor fi semnat contractele cu această entitate. 

E clar că sistemul devine matur doar atunci când toate contractele sunt încheiate şi toate fluxurile financiare şi logistice sunt aşezate. Avem doi ani la dispoziție să ajungem acolo, ceea ce ar însemna ṣi reciclarea a peste 90% dintre ambalajele returnate. Cetățeanul nu trebuie refuzat de niciun comerciant. Obiectivul sistemului este să transforme un ambalaj în alt ambalaj, pe drumul cel mai scurt și mai ieftin. Distanțe, costuri și pierderi minime”, adaugă Raul Pop.

Viața ambalajelor SGR după colectare

Una dintre problemele întâmpinate de români este că aparatele de colectare – RVM-urile (Reverse Vending Machine – n.r.), sunt de cele mai multe ori pline sau înregistrează erori, din cauză că ambalajele nu au logo sau sunt deteriorate, explică reprezentanta RetuRO. 

O chestiune frustrantă, după ce adunăm în casă sticle care ocupă spațiu considerabil, căci nu trebuie turtite, ci aduse intacte la automatul de colectare.

O regulă veche din reciclarea individuală spune să strivim ambalajele înainte de reciclare, ca să nu ocupe mult spațiu, dar și ca să nu reciclăm aer. Astfel, salubritatea poate colecta mult mai multe deșeuri.

În cazul RVM-urilor dedicate colectării de ambalaje SGR însă, este obligatoriu ca ele să fie intacte, altfel riscăm să ne întoarcem cu ele acasă.

RVM-urile sunt echipate cu o funcție de recunoaștere optică care identifică un ambalaj SGR după formă, volum, greutate și alte caracteristici specificate de producător când înscrie produsul în Registrul Ambalajelor”, evidențiază Anca Severin.

Pe internet, au curs inclusiv comentarii legate de faptul că, după ce ne chinuim să păstrăm ambalajele în stare bună, auzi cum RVM-urile compactează plasticul și sparg sticla. Asta pentru că rațiunea finală se păstrează: nu reciclăm aer, ci cât mai mult deșeuri.

Dacă aparatul e plin, vina este mai puțin a statului și mai degrabă a comerciantului.

„Cu timpul, pe măsură ce se va crea un istoric pe baza comportamentului consumatorilor, comercianții vor putea estima mai bine periodicitatea cu care trebuie înlocuiți sacii în RVM-uri în diferite zile sau perioade ale zilei, astfel încât să poată acționa prompt. Lucrul acesta se întâmplă în mare parte, iar situațiile în care clienții au așteptat poate mai mult pot fi considerate punctuale”, mai spune Severin.

În privința aparatelor pline, ea ne îndeamnă la răbdare

Colectarea sacilor cu recipiente SGR din magazine de către RetuRO se face în maximum 48 de ore de la momentul plasării comenzii de ridicare de către comerciant.

Lucrăm la automatizarea activității de ridicare și desfășurăm în această perioadă un proiect pilot care are în vedere, printre altele, stabilirea periodicității de preluare a ambalajelor, în baza fluxului de cantități din punctele de colectare”, adaugă directoarea de comunicare RetuRO.

Din magazine, sacii pleacă spre centrele de numărare și sortare, în acest moment doar trei la număr: în comuna Bonţida, judeţul Cluj, în comuna Giarmata, judeţul Timiş și de la 1 aprilie, încă unul în Brașov.

Presa a scris însă că nici aici lucrurile nu merg lin, TIR-urile așteaptă și ore în șir să descarce ambalaje la centre care nu ar avea, de fapt, suficient personal. Procesul este mai lung, recunoaște și Severin. 

Durata de descărcare a unui tir de 40 de tone durează, în medie, 30-40 de minute. Apoi, se scanează codul de bare al fiecărui sac, pentru a asigura reconcilierea cantităților între fabrică și operatorul logistic. De asemenea, sunt anumite perioade mai aglomerate, de exemplu după-amiaza, când există un flux mai mare de camioane. Pe măsură ce programul evoluează, vom putea face o planificare a descărcărilor pe baza istoricului, astfel încât procesul să dureze mai puțin”, explică ea.

Când a fost lansat SGR, rețeaua de colectare urma să fie alcătuită din 17 centre de numărare și sortare. Statul consideră însă că sunt suficiente doar trei pentru perioada de tranziție în care încă avem la raft ambalaje fără logoul SGR. Pe măsură ce cantitatea lor va crește, ReturRO va asigura o capacitate mai mare de procesare. 

În prezent, „centrele deschise pot procesa, cumulat, aproximativ 1,5 miliarde de ambalaje anual, ceea ce reprezintă de aproape trei ori mai mult decât cantitatea totală de ambalaje SGR pusă pe piață în primele trei luni de funcționare a sistemului”, explică Anca Severin.

În următoarele trei luni, urmează să se deschidă centre în Ilfov, Bacău, Dolj și Prahova. Reprezentanta RetuRO spune însă că, conform analizelor realizate înainte de lansarea SGR, la nivelul întregii țări sunt necesare doar zece centre, nu 17.

SGR crește prețul colectării gunoiului prin firmele de salubritate

Recipientele SGR pot avea parte de trei scenarii. Două dintre ele implică firmele de salubritate, care sunt și ele afectate de sistem.

  1. Pot fi predate în aparatele de colectare din magazine.
  2. Pot fi depuse în pubelele pentru colectare separată, sistem gestionat de salubritate, despre care Panorama a făcut un minighid. „În acest caz, se pierde garanția pe care utilizatorul a plătit-o când a achiziționat produsul, dar se recuperează materialul, care este reintrodus în circuitul economic”, punctează Bogdan Constantinescu, directorul firmei de salubritate Brai Cata.
  3. Pot fi aruncate la coșurile stradale sau în pubela pentru deșeuri reziduale. „În această situație se pierde atât garanția de 50 de bani, cât și valorificarea materială a deșeurilor, în mare parte din cauza gradului mare de contaminare, precum și a faptului ca deșeurile reziduale nu sunt supuse procesului de sortare”, spune directorul. 

Activitatea unei firme de salubritate se face în baza contractelor pe care le are cu primăriile și se desfășoară după indicatori de performanță, explică Constantinescu. Aceștia includ și activitatea de colectare și sortare a deșeurilor reciclabile.

Odată cu intrarea în vigoare a SGR, o parte din responsabilitățile firmelor de salubritate dispare, căci scade cantitatea de deșeuri reciclabile pe care o au de gestionat. Asta determină însă, o reconfigurare a traseelor de colectare, eliminând deșeurile PET, dozele de aluminiu și sticla. 

Efectul? „Tariful final la utilizatori”, răspunde Constantinescu. SGR implică adaptarea tuturor actorilor implicați în gestionarea deșeurilor, de la stat la cetățeni și firmele de salubritate. În cazul celor din urmă, devin necesare unele investiții.

Stațiile de sortare, marea lor majoritate proiectate și construite pentru PET și doze de aluminiu, trebuie reconfigurate/îmbunătățite pentru a sorta un alt mix de deșeuri. Aceste modificări se vor regăsi în sistemul de tarifare”, explică directorul firmei de salubritate.

Conform acestuia, RetuRO mai are de rezolvat o problemă: preluarea recipientelor SGR care ajung în stațiile de sortare ale firmelor de salubritate din sistemul public de gestionare a deșeurilor. Practic, mai spune Constantinescu, „în stațiile de sortare se găsesc și recipiente SGR care au fost aduse în fluxul de salubrizare publică și costul de sortare trebuie suportat de către administratorul SGR”.

Romaqua și producătorii de vin au dus SGR în instanță. Răspunsul RetuRO

Implementarea SGR vine ca un pas firesc în dezvoltarea țării, iar faptul că durează este inerent. „În absolut toate proiectele referitoare la gestionarea deșeurilor municipale, inclusiv a celor de ambalaje, implementarea a durat între patru și zece ani, deci e normal ca și implementarea SGR să dureze”, spune Bogdan Constantinescu.

Au fost totuși actori în piață care s-au răzvrătit. Printre ei, 16 producători de vinuri care la final de februarie apăreau în presă pentru că au deschis procese individuale împotriva Guvernului și au solicitat excluderea integrală din SGR. Aceștia au argumentat că ambalajul specific nu se pretează conceptului de economie circulară, de unde pornește de fapt SGR. Mai potrivite ar fi băuturile care se consumă imediat, „ready to drink”, în timp ce la vin există riscul să nu se atingă țintele de reciclare. Solicitarea a fost respinsă.

„Pentru un răspuns clar, ar trebui să ne uităm la ratele de recuperare cu și fără SGR și amprenta de carbon a sticlelor noi, comparativ cu amprenta celor deja reciclate. Atunci, am vedea cu adevărat, măsurabil, dacă e oportun sau nu ca un număr cât mai mare de ambalaje să facă obiectul SGR. Că o băutură e «ready to drink» sau nu, ambalajul ei trebuie reciclat, chiar dacă mai târziu. Iar ca să ajungem la el cât mai curat și în rate de recuperare ridicate, avem nevoie de SGR”, comentează situația Raul Pop, manager de programe la Ecoteca.

Excluderea ambalajelor de vin din SGR ar duce la eșecul României în îndeplinirea obiectivelor de reciclare impuse de UE. Iar rațiunea de a fi a SGR este să ne ajute să le atingem. Mai ales că, anual, sticla este una dintre cantitățile considerabile de deșeuri. Țintele de colectare în SGR pentru acest material sunt de 75% în 2025 și 85% în 2026, conform RetuRO.

Investițiile făcute deja în sistemul de garanție-returnare au fost calibrate pe volume care iau în calcul materialul provenit de la toate categoriile de produse ambalate în sticlă. Infrastructura privind centrele de sortare include echipamente de procesare a sticlei pentru un volum mare. De altfel, și RVM-urile achiziționate deja de către comercianți au fost gândite pentru un volum de ambalaje returnate ce include și materialul aferent categoriilor de vinuri. Logistica din prezent a fost adaptată pentru a prelua toate categoriile de ambalaje SGR din sticlă”, explică Anca Severin cu privire la această situație.

Subiectul SGR a ajuns în instanță încă o dată și în martie, când cel mai mare producător de băuturi de la noi, Romaqua, în portofoliul căruia se regăsesc branduri precum Borsec, Stânceni sau Albacher, a cerut suspendarea sistemului. Compania a invocat disfuncționalități, dar și faptul că administratorul său, RetuRO, este o societate pe acțiuni și nu un ONG, așa cum arată ghidul Comunității Europene.

„RetuRO Sistem Garanție Returnare SA” a fost desemnat ca administrator SGR printr-o Hotărâre de Guvern. Compania e formată din trei asociații reprezentative ale producătorilor de băuturi, ale comercianților și ale statului. De aici și supărarea Romaqua care spune că propriii lui competitori administrează un sistem pe care ei trebuie să-l respecte.

„RetuRO funcționează în baza principiului not-for-profit. Acționarii și-au asumat în mod corespunzător, prin actul constitutiv, ca orice venituri realizate să fie reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei sistemului de garanţie-returnare”, spune Anca Severin.

„Argumentele (Romaqua – n.r.) au caracter efemer – orice sistem trebuie să înceapă cumva. Aspectele concurențiale sunt reglementate prin lege, inclusiv asocierea companiilor în diverse aranjamente comerciale. Sunt multe astfel de asocieri în funcțiune în piață, care nu creează probleme de concurență”, adaugă și Raul Pop privitor la acest aspect.

În cele din urmă, reacțiile de supărare față de SGR se aseamănă cu cele din 2016, când a fost interzis fumatul în spațiile publice închise. Acum însă, măsura e văzută ca un firesc care există dintotdeauna. Și în cazul colectării deșeurilor, educația cetățenilor pentru a accepta sistemul și a-și face un obicei din selectarea gunoiului este extrem de importantă. De aceea, comunicarea primăriilor trebuie să crească constant.

„Obligatoriu, cetățeanului trebuie să i se spună clar ce se întâmplă cu «gunoiul» lui, unde ajunge, cât costă și cum îl afectează. Nu ne mai permitem ca deșeurile să fie «problema altcuiva»”, crede Raul Pop.

Articol editat de Ioana Moldoveanu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Dana Mischie

Și-a început drumul în presă în facultate, scriind recenzii de filme și cărți pentru un blog cultural. Apoi, la master, s-a angajat la ziarul Adevărul, unde a fost pe rând redactor, reporter și apoi editor. Aici, a realizat interviuri, analize și reportaje despre personalități culturale, fenomene sociale, subiecte medicale și despre digitalizare.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
11 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    4
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x