Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
UPDATE 24 aprilie: După Franța, și România pare că vrea să intre în lupta împotriva fast fashion, deși deocamdată din vorbe. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat că verifică siteurile Shein și Temu. „Acţiunea se concentrează asupra posibilelor practici comerciale incorecte ale comercianţilor, în relaţia cu consumatorii”, spune ANPC.
Pe 14 martie, Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului francez a votat în unanimitate primul proiect de lege din lume împotriva ultra fast fashion, adică a acelor companii care vând produse de îmbrăcăminte și încălțăminte de calitate slabă, dar la prețuri derizorii.
Documentul, care va merge mai departe în Senat, ar putea duce la interzicerea reclamelor acestui tip de companii, dar și la impunerea unei suprataxe de 5-până la 10 euro (până în 2030) pentru fiecare articol de îmbrăcăminte vândut de retailerii din zona fast și ultra fast fashion, conform BBC.
Abonează-te la newsletter, ca să nu uiți de noi!
Măsura ar putea fi copiată și în alte țări europene, cu un potențial impact major asupra retailului online.
Iar principala țintă va fi retailerul chinez Shein, gigantul care domină comerțul online în industria de fashion. În mai puțin de un deceniu, Shein a ajuns de la un brand necunoscut axat pe producția de rochii de mireasă, la o companie evaluată, în 2022, la 100 de miliarde de dolari, mai mult decât celebrele Zara și H&M la un loc.
Pentru a ajunge la acest succes răsunător, care a pornit din pandemie, Shein a știut să se miște abil în industria de fast fashion, având o strategie extrem de dinamică. S-a mulat pe orice val nou apărut în online, dar a ales totodată să ia și calea offline-ului și să deschidă și magazine fizice, cu inaugurări cu mare ștaif, la care a venit, de fiecare dată, un număr impresionant de oameni, până la 8.000 de persoane la un singur magazin.
Și, în ciuda gravelor probleme de tot soiul peste care stau la baza acestui imperiu – de la poluarea mediului, la substanțe dăunătoare folosite în producție –, oamenii continuă să cumpere fără opreliște de pe Shein, la fel ca de la Temu, alt retailer chinez cu succes uriaș în zona de fast fashion.
Problemele Shein încep din capitala mondială a modei
„Vom avea mereu Parisul” a rămas o replică emblematică în istoria recentă a cinematografiei, din celebrul „Casablanca”. Însă o putem adapta și la această speță de fashion, căci de la Paris au început să apară primele probleme în Europa pentru retailerul chinez.
Proiectul de lege intrat în linie dreaptă pentru adoptare invocă argumente care țin de protecția mediului, a economiei și de descurajare a consumului compulsiv. Dar cea mai discutată e măsura legată de limitarea advertisingului acestui tip de companii.
Cu alte cuvinte, francezii urmăresc să creeze un sistem prin care să facă fast fashion-ul mai scump, iar moda sustenabilă – și, putem presupune, franceză – să devină mai ieftină sau măcar competitivă.
Până la proiectul din Franța, singura măsură similară fusese adoptată în India, însă din motive diferite. Deși nu are o lege în acest sens, India a interzis, în 2020, aplicația Shein, ca o mișcare împotriva Chinei.
De altfel, francezii sunt mari consumatori de fast fashion și ultra fast fashion, după cum arată un studiu realizat de compania de analiză de date Kantar, conform căruia 70% dintre hainele cumpărate de ei sunt din această zonă.
Și alte branduri au avut probleme similare cu Shein, însă la scară mult mai mică, branduri precum Mango, H&M sau Zara. De altfel, în ultimii ani, acestea au încercat să se alinieze mai mult obiectivelor de mediu, anticipând sau adaptându-se la tot felul de inițiative care să taxeze amprenta comercială asupra mediului.
Totul a culimnat cu show-ul de vara trecută, care a avut loc în capitala franceză, în Pavillion Cambon, de pe strada unde se află și celebrul magazin Chanel. Piesele vestimentare fuseseră create de designeri parteneri, scopul prezentării fiind de a aduce brandul în fața unui public mai larg decât Gen Z.
Evenimentul de lângă cel mai celebru magazin Chanel din lume a fost o sfidare la pentru francezi, popor pentru care moda e parte din identitatea națională. A fost, totodată, doar unul dintr-o pleiadă de evenimente offline pe care retailerul le-a pus la cale pentru a stopa din efectele petiței „Stop Shein”, puternic susținută de Raphaël Glucksmann, deputat francez în Parlamentul European, și care a strâns peste 11.000 de semnături în mai puțin de 48 de ore.
Astfel, francezii nu au lăsat ca defilarea de modă marca Shein să se desfășoare în tihnă, ci s-au așezat la intrarea în pavilion pentru a le reaminti chinezilor că practicile de business îndoielnice nu se uită cu una-cu două. Și-au dat întâlnire în Pavillion Cambon și eurodeputatul Glucksmann și președintele Federației de Prêt-à-Porter feminin, Yann Rivoallan, alături de alți colegi ai acestuia din urmă – totul, în fața presei.
Pentru că Shein adaugă zilnic până la 10.000 de noi produse în aplicație, e lesne de înțeles că impactul asupra mediului este imens, în condițiile în care multe dintre materialele utilizate reprezintă plastic.
Pentru că cele 6.000 de fabrici pe care le deține în China produc la foc rapid poliester virgin (PET) și utilizează mult petrol, Shein ajunge să genereze anual aceeași cantitate de CO2 ca 180 de centrale termoelectrice pe bază de cărbune,conform unui raport citat de Time.
milioane de tone de C02 lasă Shein în urma sa pe parcursul unui singur an
Ca și alte branduri de fast fashion, Shein poluează apa prin vopsirea textilelor, La nivel global, 20% din poluarea apelor industriale se produce din cauza vopsirii textilelor de către brandurile fast fashion.
Și pentru că nu se uită la calitate, ci la cantitate, hainele retailerului chinez pot fi dăunătoare și pentru oameni, nu doar pentru mediu. Pe TikTok circulă o serie de videouri în care consumatorii vorbesc despre cum le-au apărut pete pe corp și mâncărimi după ce au purtat anumite produse cumpărate de pe Shein.
În 2022, Greenpeace Germania a decis să studieze problema și a testat 47 de produse Shein în laborator.Șapte dintre acestea conțineau chimicale periculoase care nu respectau limitele reglementate de UE, cinci dintre ele depășind limitele admise cu peste 100%.
Și un studiu realizat în 2021 de cercetători ai Universității Toronto, Canada, a arătat că o jachetă pentru copii de la Shein conținea de aproape 20 de ori mai mult plumb decât limitele considerate sigure de către autoritatea în domeniul sănătății. Plumbul este unul dintre cele mai toxice elemente pentru corpul uman, putând afecta orice sistem și organ. Copiii, în special cei mai mici de șase ani, sunt mai sensibili la această intoxicație, care le poate afecta dezvoltarea fizică și mentală.
Cum încearcă Shein să se spele de acuzații
În ciuda acestor acuzații și scandaluri, retailerul gigant a tot continuat să crească, iar acum încearcă să-și spele din imaginea negativă. Strategiile alese în acest sens sunt diversificate, fie prin mișcări care fac marca să fie mai aproape de cultura și producția locală, fie prin unele care distrag atenția de la aceste probleme,
De pildă, în 2023, Shein a bătut palma cu celebrul brand american Forever21, pentru a ajunge la un public și mai variat și pentru a câștiga încrederea americanilor, după critici dure legate inclusiv de încălcări ale legii SUA.
Conform unui raport din 2021, realizat de o comisie din Camera Reprezentanților privind Partidul Comunist Chinez, Shein, dar și rivalul conațional Temu, au exploatat lacune din legea americană, bucurându-se de taxe vamale reduse pentru comenzile livrate pe teritoriu american.
O altă strategie a fost să colaboreze cu designeri la început de drum din diverse țări, oferindu-le astfel sprijinul de a-și construi o bază de cumpărători, în cadrul așa-numitului incubator de creație Shein X, lansat în 2021. E un proiect în care compania spune că a investit peste 55 milioane de dolari, lucrând cu peste 3.000 de designeri și artiști.
Și-a început drumul în presă în facultate, scriind recenzii de filme și cărți pentru un blog cultural. Apoi, la master, s-a angajat la ziarul Adevărul, unde a fost pe rând redactor, reporter și apoi editor. Aici, a realizat interviuri, analize și reportaje despre personalități culturale, fenomene sociale, subiecte medicale și despre digitalizare.