„Un butoi cu pulbere”

Singurătatea cetățeanului și șansa politicianului care vrea voturi ușoare. Avertisment pentru România preelectorală

Computer Hope Guy
Protest organizat de AUR în Bucuresti, pe 6 mai 2023 / Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Suntem într-o perioadă de tensiuni politice, nesiguranță economică și la câteva luni distanță până la un an electoral de foc pentru România, cu patru runde de alegeri: locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale.

Dacă mai punem la socoteală și faptul că neîncrederea în partidele politice s-a accentuat în România în ultimul an, pare că avem pe masă toate datele pentru a ne întreba dacă populismul ar putea să câștige și mai mult teren.

0 %
dintre români nu au încredere în partidele politice, +9% față de vara lui 2022
0 %
dintre europeni nu au încredere în partidele politice

Sursa: Eurobarometru, aprilie 2023

O explicație pentru modul în care partidele populiste și-au crescut baza electorală în Europa și în Statele Unite este dată de Noreena Hertz, în cartea ei „Secolul singurătății. O pledoarie pentru relațiile interumane” (ed. Humanitas, 2021).

Noreena Hertz argumentează că un motiv important, deși nu singurul, pentru care, în ultimii ani, mulți oameni au votat partide populiste este singurătatea. Nesiguranța economică amplifică sentimentul de singurătate, dar „te simți și mai singur atunci când vezi că nimănui nu îi pasă de problemele tale, mai ales celor aflați la putere care ar trebui să îți ofere ajutor și susținere”, scrie ea.

În aceeași măsură, singurătatea lasă impresia că a fost pierdut sentimentul de apartenență la o comunitate, în afară de pierderea siguranței economice sau a unui statut social.

Contează mai puțin, spune Noreena Hertz, dacă politica unui astfel de lider populist le îmbunătățește viața oamenilor. Cel mai important lucru este că ei se simt ascultați. Iar unul dintre exemplele analizate de ea este cel al fostului președinte american Donald Trump, care i-a convins pe americani că îi pasă. Nu este singurul studiu de caz, populismul luând avânt, știm bine, și în Europa.

Prezentă recent la București, pentru Conferințele „Despre lumea în care trăim”, Noreena Hertz este de profesie economist și are un doctorat la Cambridge University și un MBA la Wharton School de la Pennsylvania University. Ea este, în prezent, profesor onorific la Institutul pentru Prosperitate Globală, de la University College of London.

Într-o discuție pe care Noreena Hertz a avut-o cu Panorama și pe care o vom publica în mai multe episoade, ea explică de ce combinația între problemele economice și sentimentul de excludere pe care îl simt segmente tot mai mari de oameni reprezintă un „butoi cu pulbere”. Conversația s-a dus și către soluțiile pe care le putem avea în vedere pentru a evita această capcană.

De la Trump la AUR, rețeta populiștilor

Panorama: Care este legătura dintre singurătate și creșterea populismului?

Noreena Hertz: Cercetarea mea despre ascensiunea populismului în întreaga lume a fost unul dintre motivele pentru care am ajuns să scriu o carte despre singurătate, pentru că încercam să înțeleg de ce oamenii se îndreaptă spre lideri populiști în întreaga lume, inclusiv aici, în România, cu AUR, și să văd care au fost motoarele: economice, sociale?

Și am început să intervievez oameni care votau pentru Trump, în Italia pentru Fratelli d’Italia, în Franța, pentru Marine Le Pen. Un lucru care reieșea mereu din poveștile lor era cât de deconectați și de singuri se simțeau.

De exemplu, cei care l-au votat pe Donald Trump era mai probabil să nu aibă prieteni, să nu aibă pe cineva în viața lor pe care să simtă că se pot baza în caz de nevoie și aveau acel sentiment de a simți că nu aparțin, că nu sunt văzuți și că nu sunt auziți. Îmi spuneau de nenumărate ori că asta simțeau și cum își regăseau comunitatea și apartenența în aceste mișcări populiste de dreapta.

Aceste mișcări populiste, în mod cinic și inteligent, au transformat comunitatea într-o armă, apelând la cei singuri ca la o piață-țintă. Și dacă vă gândiți la limbajul pe care îl folosesc toate aceste partide, limbajul apartenenței, al familiei, „noi împotriva lor”.
Noreena Hertz. Foto: Marc Nolte
Noreena Hertz
economistă, autoarea „Secolului singurătății”

Vreau să spun că este o carte de joc pe care o vedem utilizată: folosirea limbajului apartenenței, al comunității, al unei frății pentru a-i atrage pe acești oameni. Și, știți, este o critică legitimă a situației noastre actuale, avem o problemă: sunt atât de mulți oameni care se simt neauziți pe scenă, ignorați că nu aparțin, iar partidele de toate culorile ar trebui să-i ia în seamă.

Dar, bineînțeles, apartenența pe care aceste partide o oferă este apartenența la un anumit grup de oameni, în detrimentul unui alt grup. În practică, atunci când sunt la putere, vedem dacă pot oferi sau nu cu adevărat rezultate pentru acele persoane. Dar până acum nu vedem asta, dacă vă uitați la America lui Trump sau dacă vă uitați la ceea ce se întâmplă acum în Italia.

„Un butoi cu pulbere”

Panorama: Ne apropiem de un an electoral intens în Europa. România, în 2024, va avea patru runde de alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. Sunt alegeri și în alte state europene. Toate aceste scrutine se desfășoară în condiții economice dificile, cu o inflație în creștere, cu oameni dezamăgiți. Cum ați pune populismul în acest context? Care ar fi efectele?

Noreena Hertz: Vreau să spun că, istoric, combinația de probleme economice și un grup de oameni care se simt excluși reprezintă un butoi cu pulbere și, într-adevăr, a precipitat alegerea cu succes pentru cel mai extrem tip de politicieni populiști de dreapta. Așa că nu este de bun augur. Dar acestea reprezintă și mai multe motive pentru ca partidele mai centriste și altele să vorbească despre preocupările și temerile reale ale oamenilor.

Este de înțeles, având în vedere rata inflației, ca oamenii să fie îngroziți de costul vieții, de prețul locuințelor, de riscul de a nu-și mai permite să plătească chiria sau ipoteca. Am vorbit puțin și despre inteligența artificială generativă. Un număr mare de locuri de muncă sunt în pericol, cu consecințe majore.

Cred că politicienii trebuie să recunoască aceste temeri. Cred că trebuie să fie clar că pot și vor fi alături de oameni în momentele în care ei vor avea nevoie, la fel cum guvernele actuale au făcut o treabă bună în acest sens. În majoritatea țărilor, în timpul pandemiei, i-au sprijinit financiar pe oameni și guvernele au devenit, în toată lumea, mult mai intervenționiste decât am văzut de foarte multă vreme.

Așadar, cred că trebuie să recunoaștem că, în aceste vremuri, atracția față de o politică mai extremă este mai puternică și, de asemenea, că în această lume a știrilor false, care pot circula în câteva secunde cu ajutorul inteligenței artificiale generative, este tot mai greu să distingem faptele de ficțiune.

+ 0 %
dintre români nu au încredere în presă
0 %
dintre români se uită zilnic la TV

Sursa: Eurobarometru, aprilie 2023

Panorama: Vorbiți în cartea dumneavoastră despre singurătate în familie, economie, societate, politică. Mă întrebam care dintre ele vine prima? Un individ se simte singur în spațiul privat așa că se simte deconectat și de restul? Sau însingurarea poate veni și de la politic înspre individ?

Noreena Hertz: E o întrebare excelentă. Cred că eu mă gândesc la singurătate ca la ceva mai puțin secvențial, și mai mult ca la un cerc. Dacă sunteți afectați în orice punct al ciclului, va exista un risc, un impact. Ceea ce înseamnă toate punctele de contact, în mod ideal, ar trebui abordate.

Pentru că, dacă vă simțiți singur la locul de muncă, dacă mergeți la biserică și aveți acest sentiment puternic de comunitate la biserică, probabil că situația se va echilibra. Dacă ai o căsnicie și te simți singur sau dacă ești singur, dar mergi la un cor, cred că te va ajuta. Cred că trebuie să te gândești la fiecare dintre punctele de contact.

Dacă simți că guvernul tău nu te aude și nu te ascultă, da, asta te va face să te simți singur, dar există ceva ce puteți face pentru a contracara. Așadar, cred că în fiecare dintre aceste puncte există riscul de a fi afectat, dar și o oportunitate de a avea un impact asupra schimbării pe care poți să o faci.

Pe cine țin românii aproape? 

Dacă Noreena Hertz a vorbit mai sus despre singurătatea cetățeanului și felul în care se manifestă ea în politic și cum legătura e mai degrabă circulară, infograficul Panorama de mai jos pune lupa pe dimensiunea personală. 

Este, într-un fel, o bornă a singurătății noastre în plan personal. Vedem, deci, că aproape un sfert dintre români sunt în contact zilnic cu familia, în timp ce câte o treime dintre ei țin legătura fie săptămânal, fie doar lunar cu familia.

Când vine vorba de legăturile de prietenie însă, avem cel mai mare procent din UE, alături de polonezi, al persoanelor care sunt în contact cu prietenii extraordinar de rar, chiar și o dată pe an. Mai multe, AICI.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x