SĂ NE ÎNCĂLZIM MĂCAR CU IMAGINAȚIA

De la soare până-n pământ. Alternativele pentru sistemul ciuruit de termoficare din București

Computer Hope Guy
37% sunt pierderile sistemului de termoficare din București *Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Bucureștiul este un adevărat oraș al contrastelor. Chiar dacă PIB-ul pe cap de locuitor depășește pe cel al unor întregi țări din UE, în Capitală această prosperitate din cifre nu este mereu resimțită și de către cetățeni. Nicăieri nu se vede mai tare acest lucru decât iarna. Bucureștenii care locuiesc în blocurile racordate la sistemul central de termoficare trăiesc în aceleași condiții de frig, indiferent de câți bani produc. Nici măcar nu mai e o glumă faptul că spălatul la lighean, cu apă încălzită pe foc, sau sintagma „mai pune o haină pe tine” sunt realități pe care le trăiesc deja de câțiva ani bucureștenii din blocuri ultracentrale din Capitală, nu săteni uitați prin vreun colț rural al României.

Primăria este mai decisă decât în trecut, sub alte administrații, să rezolve problemele de termoficare. Dar deocamdată vorbele nu țin de cald. Pe lângă faptul că e o operațiune de lungă durată, refacerea țevilor pare a fi un fel de șarpe care își mușcă singur coada. În momentul în care și ultimul kilometru al sistemului va fi renovat, va fi nevoie ca acele conducte care acum sunt în stare bună să fie la rândul lor înlocuite.

În vorbe pe înțelesul tuturor, ce vedem zi de zi deocamdată este că ne suflăm în palme de frig, prin apartamente. Țevile sunt ciuruite la propriu, iar cârpelile zilnice sunt o muncă de meșter Manole: ce se sudează azi, crapă mâine peste câțiva metri de conductă.

Așadar, poate că a sosit timpul pentru o nouă filosofie care să ne bage căldura în case, printr-un sistem centralizat de termoficare. Ce soluții noi și moderne ar fi pentru a eficientiza felul în care e transportat agentul termic în București?

Peste 65% din rețeaua de termoficare este mai veche de 25 de ani. *Sursa foto: facebook Termoenergetica

Pompele geotermale, o soluție complicată dar eficientă

Întrucât CET-urile sunt centrale de cogenerare, adică produc și încălzire, dar și electricitate, ele nu vor putea fi oprite prea curând. Aici pot interveni însă noile soluții tehnice, prin care sistemul de termoficare ar putea dobândi o eficiență mult mai bună.

Andrei Bejan, managerul Academiei Romstal, școala firmei de instalații cu același nume, se ocupă acolo și de divizia de pompe de căldură. El spune că variante există. Și clasice, dar și ultramoderne.

Avem varianta să facem centrale de bloc sau de cvartal, de mai multe blocuri. Sau mai există varianta pe care s-ar putea merge, dar care e la stadiu mai degrabă de pionierat. Se pot folosi pompe de căldură geotermale, dar în loc să folosești energia solului, poți folosi energia de la termoficare. Adică sursa ta să nu fie căldura din sol, ci căldura de la termoficare. Și atunci nici nu ai avea nevoie de o termoficare performantă. E suficient să îți vină apa de la CET cu 30 de grade. Poți pune pompe de căldură de bloc sau de cvartal și să elimini zona asta de distribuție, că pe noi asta ne omoară”.

Expertul în pompe de căldură avertizează însă că o astfel de soluție tehnică ar veni și cu ceva probleme la pachet. E vorba de rețeaua electrică a orașului.

Nu vom putea muta tot orașul pe pompe de căldură, pentru că scăpăm de o problemă și dăm de alta. Când s-au construit branșamentele de curent, în anii 70-80, nimeni nu se gândea că va fi consumul electric atât de mare. Și atunci avem nevoie să investim și în infrastructura electrică a orașului. Am simțit asta pe propria piele vara, când mai pica rețeaua. Era pandemie și toată lumea lucra de acasă și dădea drumul la aer condiționat”, explică Bejan.

Primarul Nicușor Dan spune că până la finalul anului ar fi trebuit montată o centrală provizorie la Titan, pe locul fostei Centrale Termoenergetice. Costurile pentru această soluție sunt de 13 milioane lei, pentru un an, cu posibilitatea prelungirii pe trei ani. Edilul spune că în urma acestei investiții, locuitorii din nord-estul Capitalei vor avea parte de apă caldă şi căldură la parametri normali şi se vor reduce considerabil avariile la reţeaua de termoficare din zonă.

În ceea ce privește soluțiile privind pompele de căldură, tot primarul a anunțat că a fost achiziționat un studiu de fezabilitate pentru nordul Capitalei, prin care această soluție tehnologică ar urma să ajute după dispariția CET Pipera și să stabilească necesarul pompelor de căldură, precum și locația exactă unde ar urma să fie instalate.

Panourile fotovoltaice, recomandate pentru clădirile noi

O soluție complementară este cea a panourilor fotovoltaice, de care a început să se vorbească timid și în administrațiile din București. Primăria Sectorului 3 a anunțat că va pune panouri fotovoltaice și pompe de căldură la 50 de blocuri, potrivit unui proiect pilot aprobat de Consiliul Local Sector 3. Prima care a venit cu ideea a fost însă administrația sectorului 1. Acolo însă proiectul pilot a fost votat doar pentru două blocuri de zece etaje, din cauza neînțelegerilor politice, conform Hotnews.ro.

Soluția fotovoltaică nu este însă una care să poată satisface în totalitate nevoile energetice imense ale Bucureștiului.

„Vorbim de circa 7,5 TW/h anual. Termocentrala nucleară de la Cernavodă, de exemplu, nu produce atât pentru un an. Pe de altă parte și suprafața Capitalei este foarte mare, deci și suprafața de radianță solară este mare. Dar numai vara, nu și iarna. Dacă ți-ai propune, ipotetic, să migrezi consumatorii dintr-un sistem centralizat către un sistem ecologic bazat pe energie verde și pompe de căldură foarte eficiente, nu ți-ar ajunge suprafața Bucureștiului pentru a produce iarna această energie, cu fotovoltaice. Ți-ar ajunge dacă o vei putea produce vara și să o consumi iarna. Lucrul ăsta îl fac prosumatorii”, a explicat inginerul Florian Pompieru, expert în energia fotovoltaică, pentru Panorama.ro.

Sistemul de termoficare din Bucuresti
Panourile fotovoltaice sunt doar o soluție punctuală pentru București *Sursa foto: shutterstock

Expertul spune cum sistemul fotovoltaic de pe un imobil monofamilial nu e capabil să producă energia necesară încălzirii în timpul iernii. În schimb o poate injecta vara în rețea și să o consume iarna, folosind rețeaua ca un acumulator. De altfel, din acest motiv a și fost un întreg scandal în jurul producătorilor de energie prin panouri fotovoltaice, cu așa-numita „taxă pentru soare”. Asta pentru că sistemul centralizat funcționează eficient doar când are mulți consumatori. O descentralizare, fie ea și parțială, ar crea mari dezechilibre financiare în sistem.

De aceea, în ordonanța nouă au pus o limită: începem să taxăm prosumatorii când ajung la 8% din producția energetică. Fiindaceștia vor să folosească sistemul ca pe un acumulator ideal: să injecteze vara și să consume iarna. Iar dacă sunt foarte mulți, iarna vei avea deficit de producție și surplus de producție vara”, a mai explicat Pompieru.

Așadar, soluția cu panouri fotovoltaice se poate aplica doar punctual și în situațiile în care imobilele respective nu sunt conectate la sistemul centralizat, pentru că în momentul în care descentralizezi o parte dintre consumatori, atunci sistemul devine și mai puțin eficient. Cum clădirile noi oricum nu sunt conectate la sistemul centralizat, toate ar trebui să aibă panouri solare, fie că vorbim de panouri fotovoltaice sau termosolare, care preiau căldura soarelui și încălzesc agentul termic.

De altfel, în codul civil de construcții există o prevedere prin care nu se poate emite o autorizație de construcție decât dacă 30% din consumul de energie al clădirii vine din surse verzi. O lege care, dacă ar fi aplicată cum trebuie, ar mai reduce din necesarul de consum al Capitalei.

Blocuri vechi cu panouri fotovoltaice noi, doar dacă se înțeleg vecinii între ei

Blocurile vechi sunt însă marea problemă în Capitală. Asta pentru că panourile fotovoltaice nu te-ar ajuta cu mare lucru iarna, când producția lor este infimă și nu poate încălzi nici măcar holurile blocurilor. Însă vara, producția lor este semnificativă, explică inginerul.

Dacă ar exista un cadru legislativ care să permită asociației de locatari să devină ea prosumatoare, adică să își pună un contor, niște panouri, să dea în rețea și apoi să recupereze toată scara din factura de la iarnă, am avea eficiență. E vorba doar de o reglementare, pentru că la nivel tehnic se poate face. Există acest model în Spania sau Italia.

Prin acest mic artificiu, unii bucureșteni ar putea acoperi consumul casnic și ar putea avea parte de facturi mai mici iarna: „Am putea face o economie substanțială vara, când nu mai plătim facturi la energie, pentru că avem producție pe fotovoltaice și am economisi ceva bani pentru la iarnă, când avem cu ce să plătim căldura care vine din sistemul centralizat. La care însă nu putem renunța, pentru că panourile noastre nu ne permit să încălzim iarna”, a mai explicat Pompieru.

Soluția pentru termoficare poate veni de sub pământ

Dacă panourile fotovoltaice sunt o soluție punctuală, resursa geotermală din nordul Capitalei, despre care Panorama a mai scris, poate fi o soluție de ansamblu.

La Oradea și Beiuș sunt sisteme de termoficare geotermală cu emisii de dioxid de carbon zero. La Oradea, cam 25% din energia injectată în sistemul de termoficare vine din geotermal, la Beiuș 100%. Acum, s-au finanțat prin POIM niște proiecte de termoficare geotermală la Salonta sau Dudeștii Vechi, acolo unde sunt resurse de acest tip. În nordul Bucureștiului, s-ar putea face. În Snagov, la fel. Aeroportul Otopeni ar putea face și încălzire și răcire cu apă geotermală”, povestea în urmă cu câteva luni, pentru Panorama, regretatul Robert Gavriliuc, fostul director al Societății Române Geoexchange.

În anii ’80, orașul Otopeni se alimenta cu apa geotermală, apoi a trecut pe gaz. Beiuș cel pe termoficare geotermală plătește acum pe gigacalorie 90 de lei, iar Otopeniul 470 de lei.

„Mergem pe pierderi programate și pe căpușarea bugetului național, când am putea face niște investiții inteligente care să se amortizeze la Otopeni în cel mult doi ani de zile”, ne mai explicase Gavriliuc.

Soluția geotermală funcționează într-adevăr de minune, acolo unde există.

Islandezii încălzesc Rejkyavik cu încălzire geotermală exploatată de la 70 de km, cu o pierdere de numai 5%. Deci ipotetic un ansamblu de pompe geotermale ar putea deservi tot nordul Capitalei și ai rezolvat un sfert din problemă”, a povestit și Florin Pompieru.

Un studiu al celor de la GeoExchange arată că, dacă am avea 40-45 de module geotermale distribuite pe rețeaua de termoficare a Capitalei, am putea să producem 46% din necesarul de energie termică din resursa geotermală care zace sub oraș. „E halucinant să beneficiezi de o resursă şi să nu o foloseşti, pentru că tehnologia acum există și este matură”, concluziona profesorul Gavriliuc.

Unde ar putea fi montate sondele geotermale pentru a putea ajuta sistemul de termoficare din Capitală *Sursa hartă: Geoexchange

Unde suntem acum: sistemul de termoficare e ciuruit ca o sită

851,84 kilometri de conductă de rețea primară de apă fierbinte are Bucureștiul. Din aceștia, peste 65% sunt mai vechi de 25 de ani și doar 14% au mai puțin de 10 ani. Totodată, din cei 2.763 km de conductă din rețeaua secundară, peste 45% au o vechime mai mare de 25 de ani și doar 17% au mai puțin de 10 ani. Din această cauză, în iarna anului 2021, sistemul centralizat de termoficare a avut pierderi de 37%, potrivit bilanțului energetic publicat de Primăria Capitalei și citat de hotnews.ro.

Eu nu cred că putem repara cât de repede se va strica. Sistemul de termoficare n-a avut o mentenanță permanentă. E un efort imens. Mare parte din ea e dusă, iar când recondiționarea se va termina, efortul imens se va muta pe mentenanță. Dacă nu vom face asta, iar se va duce tot efortul și o luăm de la zero”, spune pentru Panorama.ro Andrei Bejan, managerul Academiei Romstal.

„Pierderile sistemului de termoficare din București sunt de 30%. Treaba nu poate să mai dureze foarte mult. O dăm de-a dura de la an la an, atât timp cât energia nu era foarte scumpă. Dar de anul ăsta este. Hai să zicem că mai facem compromis vreo doi ani, dar nu o să mai meargă, ceva trebuie făcut”, a explicat și inginerul Florian Pompieru.

Ritmul reparării sistemului de termoficare este unul foarte lent.

Anul acesta o să facem cam 30 de kilometri de rețea, ceea ce, oricum, e foarte bine față de 7-8, cât se făceau acum 10 ani și cam 20 cât s-au făcut în 2020 și 2021. Anul viitor, o să facem 50, pentru că anul viitor o să avem mai multe șantiere și avem licitațiile deja adjudecate”, explica Nicușor Dan, într-un interviu pentru Europa Liberă.

La începutul lunii noiembrie, Nicușor Dan a anunțat că a semnat contractele de proiectare și execuție pentru modernizarea a 210 kilometri de rețea de termoficare, pe bani europeni. Valoarea investiției este de circa 260 milioane de euro, din care 200 milioane de euro fonduri nerambursabile. Lucrările ar urma să înceapă în primăvara anului viitor și să dureze până 2027.

În așteptarea reparațiilor la sistemul de termoficare, bucureștenii trebuie să găsească în continuare soluții pentru problemele cu apa caldă și căldura. Inginerul Andrei Bejan pomenește câteva soluții individuale, prin care teoretic am putea trece prin iarnă:

Capitala suferă mai degrabă la capitolul apă caldă, nu neapărat încălzire. Acum sunt multe blocuri reabilitate. Eu stau la un astfel de bloc vechi, reabilitat, iar încălzirea a trebuit să meargă 3-4 săptămâni, nu a fost neapărat un capăt de țară. Încălzirea o rezolvi destul de ușor. Ai folosit un reșou electric, un calorifer sau ai dat drumul la aerul condiționat și ai rezolvat. Problema cea mai mare e la apa caldă. Aici se pot utiliza instanturi electrice care se conectează direct la duș, boilere electrice sau boilere în pompă de căldură, de 80 de litri. Se montează pe perete, nu ocupă foarte mult spațiu. Cam așa poți rezolva, din punct de vedere individual”, a explicat specialistul de la Romstal.

Toate acestea însă costă și consumă curent electric. Ajungem, deci, din nou la probleme financiare într-o perioadă când prețurile energiei sunt pe maxime, iar rețeaua electrică a orașului dă și ea semne de oboseală.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x