Slovacia și împușcarea lui Fico | Lecțiile pe care România nu are voie să le ignore
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Tentativa de asasinare a premierului slovac, Robert Fico, mută discuția despre pericolele polarizării politice din abstract în lumea reală și concretă, din zona comentariilor de social media, în cea a gloanțelor care omoară.
Evenimentele din Slovacia sunt extrem de relevante pentru România, pentru că, după cum vom vedea, avem multe lucruri în comun, atât ca peisaj politic, cât și ca precaritate a spațiului informațional. Iar dacă Slovacia e pe finalul ciclului electoral și mai are de trecut doar de alegerile europarlamentare din iunie, România e abia la început. Anul acesta va fi un test pentru întreaga societate, nu doar pentru mediul politic. Un an în care mulți actori – politici sau statali – se vor juca, în numele intereselor lor, cu temerile, dezamăgirile și furiile noastre.
În Slovacia, de ani de zile, politicienii au folosit oportunist și tot mai iresponsabil arma dezinformării și discursul de tip „noi versus ei”, retorica inamicilor văzuți ori nevăzuți ai statului. Au făcut asta fie pentru a alimenta furia populației, pentru a câștiga voturi sau măcar atenția oamenilor.
Nimic nu arată mai bine cât de dificilă e conversația pe care va trebui să o aibă Slovacia decât însuși atacul la adresa lui Robert Fico. Conform unui video scurs în presa slovacă, atacatorul, un poet de 71 de ani care nu pare să aibă antecedente de probleme de sănătate mintală, a încercat să îl omoare pe premierul țării pentru că nu era de acord cu anumite planuri sau măsuri ale guvernului, care ar fi slăbit democrația.
Discuția despre polarizare și pericolele radicalizării ar fi fost cu siguranță mai simplă dacă atacatorul nu era unul care a tras cu pistolul (deținut legal), în numele statului de drept, închipuindu-se o miliție formată dintr-un singur om.
Dar, după cum o arată acest caz, nu există extremă bună și rea. Polarizarea, discursul urii, incitarea sau apelarea la violență sunt rele și dacă urăști minoritățile, și dacă pretinzi că le aperi.
Ironia face ca, deși puterea, opoziția, ONG-urile și presa slovace au condamnat într-un glas tentativa de asasinat și au vorbit despre nevoia de unitate națională, acesta este unul din puținele lucruri asupra cărora există unitate acum în Slovacia. Din momentul atacului împotriva premierului, în funcție de interese, fiecare tabără a început să caute vinovați, să se joace cu furia sau cu fricile oamenilor, să vorbească despre răzbunare, despre spaima unui „război civil”.
Pentru Slovacia, greul abia acum începe și mulți au senzația că se uită la o țară aflată într-un moment de cotitură.
În încercarea de a trasa contextul crizei din statul central-european, dar și care sunt lecțiile pentru România mega-anului electoral 2024, am stat de vorbă cu Katarína Klingová, cercetătoare în cadrul Centrului pentru Democrație și Reziliență al Institutului GLOBSEC, think tank internațional cu sediul la Bratislava. De-a lungul anilor, acest institut a documentat ascensiunea polarizării, a fenomenului dezinformării și a încrederii politice din Slovacia, dar și din celelalte țări din regiune, inclusiv România.
Katarína Klingová, expertă în cadrul Centrului pentru Democrație și Reziliență al Institutului GLOBSEC:
- Societatea noastră este extrem de polarizată de ani de zile. Avem peste 300 de entități problematice în Slovacia care sunt foarte active în spațiul nostru informațional și diseminează polarizare, dezinformare, etc. Pe Facebook, au existat peste 1.800 de pagini/conturi, de asemenea etichetate și cunoscute pentru răspândirea polarizării. Telegram a devenit un hub important de dezinformare (…), unde mulți devin și mai polarizați, unde se răspândesc multe teorii ale conspirației, multă propagandă de război de la Kremlin și dezinformare.
- Am trecut printr-o serie de alegeri. Nu este un an super-electoral, așa cum veți avea voi în România anul acesta, dar campania politică și comunicarea din anul și lunile trecute au avut un discurs identitar, de tipul „noi versus ei”, despre construirea unor pericole inexistente, prezentarea multor categorii drept o amenințare: migranții, minoritatea romă, organizațiile nonguvernamentale, societatea civilă, mass-media și jurnaliștii de investigație.
- Jurnaliștii din Slovacia se tem că tentativa de asasinat a prim-ministrului nostru va duce la o polarizare și mai mare, la reprimarea muncii lor, a vocilor independente.
- Multe popoare din regiune sunt nemulțumite de modul în care funcționează democrația în țările lor. Oamenii sunt nemulțumiți de conducerea politică și nu vor să meargă să voteze, pentru că simt că, indiferent pentru cine vor vota, nimic nu s-ar schimba în cele din urmă. Tendința generală, observată nu numai în Slovacia, este că oamenii se simt dezamăgiți, nu se simt reprezentați și cred în diverse teorii ale conspirației.
- Oamenii trebuie să înțeleagă că ceea ce spun pe conturile lor de socializare poate avea consecințe în viața reală, inclusiv să fie urmăriți penal pentru discursuri instigatoare la ură sau incitarea la violență sau amenințările cu moartea. Orice este ilegal offline ar trebui să fie ilegal și online.
Dezbinați, dar vorbind despre unitate
Panorama: Acum, că au trecut primele zile după șocul atacului, care este starea generală de spirit în țară? Cum arată dezbaterea publică din jurul incidentului?
Katarína Klingová: Întreaga societate este șocată de ceea ce s-a întâmplat. Toți reprezentanții politici, reprezentanții mass-media, dar și societatea civilă au condamnat acest act de violență, descris drept inacceptabil și care nu-și are locul într-o societate civilizată.
Atacul este într-adevăr o chestiune gravă și mulți lideri politici, inclusiv președintele nostru Zuzana Čaputová și președintele ales, care urmează să fie învestit, Peter Pellegrini, au făcut apel la reducerea tensiunilor și a polarizării din societate.
Situația este tensionată. Observăm deja dezinformări despre atacator și afilierile sale politice. De exemplu, persoana în vârstă de 71 de ani care a decis să-l împuște pe Robert Fico a fost prezentată eronat ca membru al partidului politic Slovacia Progresistă, ceea ce a dus la atacuri la adresa liberalilor sau a părții progresiste a spectrului politic. Această teorie a fost demontată, dar există unele încercări de a lega atacatorul de un anumit partid politic.
Panorama: Există unitate în jurul condamnării atacului în sine, dar contextul atacului sau atacatorul însuși sau cine poartă vina morală pentru acest incident par să dezbine și să alimenteze polarizarea societății.
Katarína Klingová: Așa este. Dar trebuie să înțelegeți mai profund societatea slovacă, spațiul informațional slovac.
„O problemă importantă în Slovacia e că societatea noastră e împărțită în doi poli” ↓
„E important să comunicăm cu oameni cu păreri diferite de ale mele” ↓
sursa: sondaj GLOBSEC din 2022, pus la dispoziția Panorama
Am avut de-a face cu atacuri asupra jurnaliștilor de investigație – am avut asasinarea jurnalistului Ján Kuciak și a logodnicei sale, acum șase ani. În octombrie 2022, Slovacia a avut un atac terorist împotriva comunității LGBTI. Iar atacatorul a fost un copil de 16 ani, un băiat radicalizat, care a împușcat doi tineri și apoi s-a sinucis.
Am trecut printr-o serie de alegeri – ultima rundă a alegerilor prezidențiale a fost în aprilie, dar anul trecut am avut și alegeri parlamentare. Nu este un an super-electoral, așa cum veți avea voi în România anul acesta, dar campania politică și comunicarea din anul și lunile trecute au avut un discurs identitar, de tipul „noi versus ei”, despre construirea unor pericole inexistente, prezentarea multor categorii drept o amenințare: migranții, minoritatea romă, organizațiile nonguvernamentale, societatea civilă, mass-media și jurnaliștii de investigație.
Citește și:
Panorama cu ALP: Ura care ne omoară între noi, de la Fico la trecerea de pietoni
Este Gen. Z tot mai polarizată? Unde apare ruptura bărbați-femei și de ce contează pentru partide ca AUR sau USR
Robert Fico și polarizarea din Slovacia
Panorama: Cum se încadrează anii lui Robert Fico la putere, în această dezbatere despre creșterea polarizării în Slovacia?
Katarína Klingová: Polarizarea a existat. Apropo de lecțiile pe care le-ar putea trage românii, una ar fi că de câțiva ani încoace, tot mai mulți politicieni de la noi au folosit dezinformarea pentru a-și atrage votanții sau pentru a fi mai vizibili în dezbaterea politică. Evident, acest lucru este foarte îngrijorător.
Trebuie să temperăm discuțiile, trebuie să respectăm un anumit cod de conduită și să încercăm cu adevărat să ne respectăm unii pe alții. În ciuda faptului că s-ar putea să nu avem opinii similare, ar trebui să respectăm opiniile diferite.
Panorama: Dar Robert Fico este evident o figură foarte controversată. Nu au contribuit – el sau SMER, partidul de guvernământ al cărui lider este – la această polarizare despre care vorbiți că există de ani de zile?
Katarína Klingová: Nu cred că este vorba doar despre el. Există numeroși reprezentanți politici și partide care au folosit un discurs destul de polarizant și de excluziune. Problema nu a fost creată în totalitate de el.
Fostul nostru ministru al apărării a avut mai multe declarații nefericite, în care îi numea pe oameni „maimuțe” și „gunoaie”. Mai mulți membri ai partidelor politice au atacat, de exemplu, reprezentanți ai presei sau moderatori în timpul dezbaterilor la care au participat. După dezbateri, moderatorii au primit amenințări cu moartea, au fost nevoiți să aibă bodyguarzi sau escorte de poliție pentru câteva săptămâni.
Panorama: Așadar, nu este vorba doar despre dezinformare, ci și despre discursul instigator la ură. Vorbim și despre manipularea fricilor oamenilor, despre discursul politic axat pe identitate, „noi versus ei”. Sunt elemente pe care le vedem și în România.
Katarína Klingová: Da, noi versus ei.
Ceea ce observăm este că, pe de o parte, avem politicieni care atacă mass-media mainstream, care refuză să acorde interviuri sau să răspundă la întrebări la conferințele de presă sau jurnaliștilor de investigație și, pe de altă parte, oferă interviuri exclusive și astfel legitimează platforme cunoscute pentru răspândirea de conținut problematic, teorii ale conspirației etc.
Sursa: GLOBSEC Trends 2024
Panorama: Se pare că, în urma atacului împotriva lui Robert Fico, o mare parte din dezbatere se va concentra pe spațiul informațional și cum va arăta el pe viitor în Slovacia. Iar problema și soluțiile depind de perspectivă. Pentru unii, ar putea fi vorba despre pericolele retoricii extremiste. Pentru alții, despre cum să controleze mass-media. Vă așteptați să fie luate măsuri în ceea ce privește mass-media și reglementarea sau restricționarea spațiului informațional în Slovacia?
Katarína Klingová: Orice reglementări trebuie să fie în acord cu cele stabilite recent de Uniunea Europeană, prin Actul European pentru Libertatea Presei, care conține anumite reguli și principii care trebuie adoptate și implementate în statele membre ale UE.
Cu toate acestea, liderul Partidului Național slovac, Andrej Danko, la una dintre primele conferințe de presă după atac, a spus că acesta este începutul unui nou război politic și că guvernul va lua măsuri împotriva mass-media. A spus că nu se vor purta „cu mănuși” cu jurnaliștii.
Panorama: Voi, la GLOBSEC, ați cercetat îndelung întreaga regiune a Europei Centrale și de Est. Având în vedere această abordare regională, vedeți, în această discuție despre polarizare și violență politică, elemente specifice Slovaciei sau mai degrabă ce se întâmplă în țara dumneavoastră e manifestarea unor tendințe generale de transformare a spațiului informațional și a fenomenului dezinformării în Europa și în întreaga lume?
Katarína Klingová: Nu cred că suntem speciali în vreun fel. Da, din sondajele de opinie vedem că avem cu adevărat o problemă, în sensul că slovacii se numără printre popoarele din Europa Centrală care sunt mai predispuse să creadă teorii ale conspirației. Suntem cam pe aceeași poziție cu bulgarii. Există, de asemenea, mari părți ale populației vulnerabile la diverse informații și în Ungaria, Republica Cehă și în alte părți. Am văzut unele tensiuni anti-ucrainene crescând și în Polonia.
Așa că nu suntem speciali, în ideea că există tensiuni și polarizare în creștere în Uniunea Europeană și în lume.
Gradul de încredere în teorii ale conspirației și dezinformări
Sursa: „Voices of Central and Eastern Europe” – Raport GLOBSEC 2020
Ceea ce este îngrijorător este că nu am văzut nicăieri încercări de a reduce polarizarea.
Mai degrabă, avem lideri care copiază tot mai mult din „manualul” Kremlinului de răspândirea dezinformării, controlul mass-media, utilizarea de boți, trolli pentru a influența percepțiile publice.
În același timp, oamenii trebuie să realizeze că e în regulă să ai o altă părere și ceilalți ar trebui să o respecte. Dar există și o mare diferență între fapt și opinie.
Nivelul de satisfacție față de democrația din țara lor ↓
Încrederea în guvern ↓
Sursa: datelor GLOBSEC Trends 2024
Lecții pentru România electorală
Panorama: Chiar poate fi polarizarea un fenomen reversibil, în această eră în care informațiile sunt peste tot și faptele și opiniile sunt din ce în ce mai greu de distins?
Katarína Klingová: Vedem că Uniunea Europeană implementează o mulțime de politici care încearcă să reglementeze platformele de social media și să curețe spațiul informațional.
UE vrea mai multă transparență a algoritmilor, tocmai pentru ca oamenii să nu se afunde în această gaură neagră a polarizării. Este un proces pe termen lung. Există o mulțime de procese în desfășurare, inclusiv implementarea Digital Services Act, care sperăm că vor duce la un spațiu de informare mai bun, cu mai puțină ură, mai puțină dezinformare și cei care le răspândesc sau cei care le permit să fie anchetați mai eficient.
Totodată, cred că multe țări trebuie să își actualizeze legile media. Pentru că o mulțime de legi încă reflectă cumva vremurile de demult. Nu iau în considerare tot contextul online.
Panorama: Spre deosebire de Slovacia, noi, în România, abia începem anul electoral. Vom fi bombardați de informații și campanii politice, de același discurs „noi versus ei”, „suveranitate în fața UE” și toate exemplele pe care le-ați dat. În acest context și uitându-ne la ceea ce s-a întâmplat în țara dumneavoastră, care ar fi câteva lecții sau semnale la care ar trebui să fim atenți, la începerea acestui maraton politic?
Katarína Klingová: Cred că ceea ce poate face toată lumea este ca, dacă ești pe rețelele de socializare și vezi că se răspândește un fel de discurs instigator la ură sau dezinformare, să îl raportezi platformelor.
Un alt lucru pe care îl pot face oamenii este să pună umărul la promovarea informațiilor reale și a mesajelor pozitive.
Una dintre lecțiile învățate în cazul Slovaciei este că, dacă raportarea către platforma de socializare nu se dovedește suficientă și dacă nivelul de atacuri devine cu adevărat critic, trebuie să te adresezi justiției. Anul trecut, împreună cu alte peste 20 de organizații ale societății civile, am înființat o inițiativă numită „Stop Hate”.
Un alt lucru pe care foarte puțini reprezentanți politici l-au respectat este că liderii politici nu ar trebui să acorde interviuri unor instituții despre care se știe că răspândesc dezinformare, care au legături dovedite cu actori străini, maligni, precum China sau Rusia.
Nu în ultimul rând, ar trebui să existe declarații sau apeluri de a nu mai folosi dezinformarea și discursurile polarizante în timpul campaniilor politice.
Despre Katarína Klingová
Are rolul de Senior Research Fellow, în cadrul Centrului pentru Democrație și Reziliență, al Institutului de Politici GLOBSEC, din Bratislava. Din 2016, a realizat cercetări pe tema spațiului informațional și a amenințărilor hibride, precum și pe subiecte ca democrație și reziliența societății, vulnerabilități ale adiministrației publice și comunicare strategică.
Anterior, a lucrat pentru Comisia Europeană și Transparency International Slovacia. Are un masterat în științe politice și unul în studii europene.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
- Ruptură la prezidențiale: românii visează lideri „istorici”, candidații nu au viziune. „L-am votat pe Carol I, a ieșit Carol al II-lea”
- Alegeri în Bulgaria: Filmul unei crize politice de proporții și câteva scene pe care le are în comun cu România
- S-a bucurat Europa prea repede după alegerile din Franța? 3 explicații pentru rezultatele istorice și principalele urmări
- Unde ne sunt femeile în politică? O discuție de care partidele fug: cât de cinstit ne reprezintă alegerile cu puține femei
- 5 concluzii cu care rămânem după primele alegeri din 2024, în România și Europa
