Corespondență de la Strasbourg

Când te arzi cu Schengen, sufli și-n SOTEU. Cu ce rămânem după discursul despre starea Uniunii al Ursulei von der Leyen

Computer Hope Guy
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul discursului anual despre starea Uniunii, susținut în plenul Parlamentului European / foto: PE

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Ursula von der Leyen a susținut miercuri (13 septembrie), în plenul Parlamentului UE, de la Strasbourg, ultimul său discurs cu privire la starea Uniunii Europene (SOTEU – State of the European Union) din actualul mandat de președintă a Comisiei. În cuvântarea care a durat 63 de minute, von der Leyen și-a făcut bilanțul nu doar pentru ultimul an, ci și pentru toată perioada de când e în funcție, perioadă în care, se laudă oficialul german, Comisia ei a bifat 90% din obiective. Cum anul viitor e an de alegeri europene și încă nu e clar cine va conduce executivul UE, discursul lui von der Leyen a fost văzut drept unul de pre-campanie.

În contextul războiului din Ucraina, Ursula von der Leyen a anunțat o așa-numită „naștere geopolitică” a Uniunii Europene. Totodată, a cerut mai multe uniune între statele membre, o reformă în ceea ce privește tratatele europene, dar și extinderea la „30+” membri. Pentru mediul de business, notabile au fost bucățile din discurs despre competiția tot mai strâmbă cu China în sfera mașinilor electrice, dar și a investițiilor în energia verde.

Prezentă la Strasbourg, pentru acest bilanț, Panorama a vrut să afle, la cald, opinia europarlamentarilor români din mai multe familii politice vizavi de trei teme majore abordate de președinta Comisiei în discursul anual.

1. România și Schengen

Deloc surprinzător, în țara noastră, atenția a căzut în principal pe o mică parte din discursul Ursulei von der Leyen, care a lăudat România și Bulgaria pentru felul în care implementează politicile de azil și de returnare a imigranților. Într-un mesaj adresat mai degrabă Austriei, dat fiind că Parlamentul UE susține oricum aderarea, von der Leyen a spus răspicat că cele două țări merită să fie în Schengen.

„(România și Bulgaria, n.r.) au demonstrat că sunt parte din zona noastră Schengen. Așa că haideți să le lăsăm înăuntru, fără nicio întârziere suplimentară”, a fost apelul Ursulei von der Leyen.
În ciuda faptului că momentul a fost apreciat de audiență, care a aplaudat cuvintele președintei Comisiei, europarlamentarii români suflă și în iaurt după cele întâmplate la sfârșitul anului trecut. De așteptat, dat fiind că mesajul a fost unul simbolic – mingea extinderii Schengen nu mai e de multă vreme în Curtea Comisiei sau a Parlamentului.

Deși a lăudat faptul că von der Leyen a vorbit și despre Schengen, Daniel Buda (PNL/PPE) a cerut fapte, nu vorbe:

„Este o chestiune de apreciat că s-a menționat nedreptatea profundă făcută României de Austria. Sunt elemente încurajatoare pentru noi, dar sunt prea bătrân ca să mai fiu profund impresionat de vorbele unora sau altora și aștept fapte din partea responsabililor europeni pentru că e inadmisibil că nu suntem în spațiul Schengen, în condițiile în care îndeplinim toate exigențele”.

Victor Negrescu (PSD/S&D) a amintit că Ursula von der Leyen este colegă de familie politică europeană cu principalul sabotor al României, cancelarul austriac Karl Nehammer, și și-ar fi dorit ca lidera Comisiei să facă mai multe și pe cale informală:

„Există mecanisme legale pe care Comisia le putea folosi și le poate folosi în continuare să se asigure că România poate intra în zona de liberă circulație. A făcut această declarație, a transmis un mesaj politic, dar deocamdată nu se întâmplă mai mult de atât. Mi-aș fi dorit ca președinta Comisiei Europene să își asume acest rol de convingere a cancelarului austriac și mi-aș fi dorit ca eforturile sale să fie mai mari decât cele ale altor persoane care vin din alte grupuri politice europene”.

„Toată lumea a aplaudat-o, dar decizia nu e la Comisie, decizia e la Consiliu, practic la un stat din Consiliu. E un lucru bun, dar nu ajută practic la foarte multe”, a fost și concluzia europarlamentarului Alin Mituța (Reper/Renew).


Citește și:
Vetoul pe Schengen și de ce România rămâne la cea mai frustrantă coadă. Jocul Austriei, tradus din Austria
Follow the money. Ce ar câștiga România dacă ar intra în Schengen

2. Ucraina și R. Moldova în UE

Un alt subiect important pentru noi care și-a făcut loc în discursul Ursulei von der Leyen este cel legat de extinderea Uniunii Europene, despre care se vorbește iar intens, de când cu războiul din Ucraina:

„Viitorul Ucrainei este în Uniunea noastră. Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea noastră. Viitorul Moldovei este în Uniunea noastră. Şi ştiu cât de importantă este perspectiva UE pentru atât de mulţi oameni din Georgia“.

Von der Leyen a recunoscut însă că orice discuție despre extinderea UE trebuie să vină în paralel cu niște schimbări în interiorul Uniunii. Și nu sunt schimbări mici sau ușor de făcut. Concret, e vorba despre nevoia de a modifica tratatele de funcționare a UE. Ținta aici e de a schimba regula umanimității pentru anumite tipuri de decizii.

Indiferent de afilierea politică, europarlamentarii români intervievați de Panorama sunt de acord că proiectul european are nevoie de o împrospătare, inclusiv din punct de vedere al guvernanței. Unde nu văd lucrurile la fel e la optimismul ca așa ceva chiar să se întâmple.

„Eu, personal, mi-aș dori ca Republica Moldova să fie stat membru într-un timp cât mai scurt și în acest context am avea nevoie de noi mecanisme. De asemenea, trebuie să îmbunătățim legătura dintre Bruxelles și cetățeni și ca Uniunea Europeană să ajute mai mult pe domenii precum educație sau sănătate. Nu am văzut angajamente reale în această privință, doar mesaje politice în perspectiva alegerilor europarlamentare de anul viitor”, a spus social-democratul Victor Negrescu.

Alin Mituța a amintit că regula unanimității, aplicată unor domenii precum Schengen, sancțiuni, fiscalitate sau politică externă, e foarte greu de îndeplinit în 27 și va fi și mai greu dacă ne imaginăm o Uniune cu peste 30 de membri, așa cum a făcut-o von der Leyen în hemiciclul Parlamentului European.

„Legea avea sens la începuturile Uniunii Europene. De atunci însă, vedem state membre care blochează decizii ale UE. Vedem cum Ungaria a blocat sancțiuni la adresa Rusiei, cum Austria blochează aderarea României și Bulgariei la Schengen. Prin schimbarea de tratat vrem să adresăm problema aceasta, pentru a putea lua decizii în Consiliu prin majoritate calificată”, a comentat eurodeputatul român.

Culmea, deși ne-am dori să nu mai fim ținuți în afara Schengen de câte un guvern sau ne-am dori ca Republica Moldova să se integreze deplin în UE, România nu e mare fană a ideii de a reforma tratatele.

„Din păcate, România nu e în tabăra țărilor care susțin modificarea tratatelor, total împotriva intereselor noastre. Modificarea tratatelor ar însemna și renunțarea la unanimitate pe spațiul Schengen, dar înseamnă și competențe ale UE în materie de sănătate, educație, și aici trebuie să aruncăm o privire. Dacă ne uităm la cum stă România acum, vedem că în aceste domenii sunt cele mai mari probleme”, a spus europarlamentarul Alin Mituța.

Un motiv suplimentar pentru care România nu susține modificarea tratatelor e că, dacă nu mai e nevoie de unanimitate pentru deciziile majore, votul nostru nu va mai cântări la fel de mult ca al „greilor” UE. Temerea aici e că vom vedea coaliții din care țări care au dovedit că nu au ca punct forte lobby-ul european, cum e România, vor fi excluse.

Daniel Buda crede că trebuie să ne adaptăm noilor realități, dar este ceva mai sceptic decât colegii săi: „Când vezi că ai anumiți copii rebeli, ca Viktor Orban, și îți blochează decizii la nivel european care fac și jocurile Rusiei sau Chinei, în detrimentul propriilor populații, îți pui întrebarea dacă nu este benefic să modifici tratatele. Aici aș fi rezervat și ar necesita o discuție mai aprofundată legată de zonele în care să îți modifici tratatele, pentru că n-aș vrea să fiu în situația de a fi la mâna statelor mari, care să decidă peste capul statelor mici”, a fost replica eurodeputatului PNL/PPE.


Citește și:
5 realități despre aderarea Ucrainei și R. Moldova la UE

3. China și mașinile ei ieftine

Din octombrie 2023, la nivelul UE se aplică un regulament nou, care taxează suplimentar importurile de produse cu amprentă mare de carbon din țări non-UE. Deși niciun oficial european nu descrie așa Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), multă lume îl vede drept un instrument de a taxa produse și mărfuri chinezești și a reduce presiunea concurenței neloiale.

Discursul despre starea Uniunii a mai adăugat un element aici, care anunță o intensificare a contrelor economice UE-China. E vorba despre încercările producătorilor chinezi de a se impune pe piața europeană de mașini electrice cu modele foarte ieftine. Confruntată cu furia producătorilor europeni, Ursula von der Leyen a anunțat deschiderea unei anchete în ceea ce privește subvențiile uriașe oferite de statul chinez pentru mașinile electrice.

„Pieţele globale sunt inundate de maşini electrice chinezeşti ieftine, al căror preţ este menţinut în mod artificial scăzut prin subvenţii guvernamentale masive. Europa este deschisă concurenţei, dar nu unei curse până la fundul prăpastiei. Trebuie să ne apărăm împotriva practicilor neloiale, însă în egală măsură este vital să menţinem deschise liniile de comunicare şi dialog cu China, pentru că există şi subiecte în care putem şi trebuie să cooperăm”, a precizat Von de Leyen.

Citește și:
Chinezii se uită lacom la piața auto electrică din Europa, dar n-au reușit să convingă decât 10 români în 2023. Motivele

„E prima dată când președinta Comisiei nu e foarte puternică în discurs pe Green Deal, pentru că grupul său, PPE, e sceptic pe anumite politici, așa că a mutat focusul din interior spre exterior. Investigația privind mașinile electrice ce provin din China este un lucru bun pentru Europa. Încercăm practic ca ceilalți să se adapteze la noile reguli europene, pentru că nu putem fi doar noi cei care ținem cont de politicile verzi, pentru că n-am mai fi competitivi. Avem, de exemplu, o lege ca produsele care vin din defrișări de pădure să fie interzise pe piața europeană”, a arătat Alin Mituța.

„UE caută să se asigure că, atunci când impune reguli interne, acestea trebuie respectate și de cei care vor să intre pe piața noastră internă. Nu e normal ca cineva să intre pe piața noastră fără să ne respecte regulile”, a precizat și europarlamentarul Victor Negrescu. „E în interesul nostru ca principiile concurenței loiale să fie respectate. Asta înseamnă să existe un acces echitabil în ceea ce privește resursele tranziției verzi, dar și că prețurile aplicate sunt cele corecte, fără să existe un mecanism de dumping în ceea ce privește aceste tehnologii, din dorința anumitor țări sau companii de a domina piața”, a adăugat eurodeputatul social-democrat.

Daniel Buda a amintit de dublul joc pe care îl face China în acest domeniu, cuplat și cu blocarea exporturilor de metale rare folosite pentru componentele din zona verde. Europarlamentarul liberal a arătat și cum au aceste piedici impact inclusiv asupra țării noastre:

„Și în România am primit scrisori de la cei care comercializează panouri fotovoltaice și care spuneau că, din cauza Chinei, sunt în pragul falimentului. Strategia Chinei este să curețe toată piața cu prețuri mici și după aia să vină cu prețurile mult mai mari”, susține Buda.

Final de mandat cu crize istorice și apel tot la istorie

Așadar, la final de mandat marcat de o pandemie și un nou război în Europa, ultimul discurs despre starea Uniunii Europene al Ursulei von der Leyen, încheiat cu îndemnul „Acum este momentul Europei să răspundă chemării istoriei”, nu a fost unul care să promită, concret, multe.

Însă, din temele abordate de șefa Comisiei Europene putem trage concluzia că UE este pregătită să le țină piept marilor actori de pe scena internaționali și să fie mai mult decât o piață (foarte bogată) de desfacere pentru aceștia.

Iar apelul ei la chemarea istoriei vine în contextul în care tensiunile în interiorul Uniunii sunt destul de mari, în contextul tuturor alegerilor care stau să aibă loc. În toate colțurile continentului, implicit aici, în România, toată lumea privește cu emoție la ascensiunea discursului populist, cu puternic iz de influențe de la Răsărit. Ceea ce duce la un grad ridicat de neîncredere și scepticism, uneori chiar și între membrii unor partide politice care, cel puțin la nivel național, sunt aliați.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    7
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x